Cifra de afaceri a Teamnet a scăzut în 2018 cu 73%, la 19,8 mil. lei (4,3 mil. euro), revenind astfel la nivelul de venituri pe care firma îl înregistra în anii 2007 / 2008, când se afla la începutul perioadei de expansiune. Compania a raportat pentru 2018 un număr mediu de 78 de angajaţi, în scădere cu 22 de persoane faţă de anul anterior. Datoriile totale ale companiei se ridicau la finele lunii decembrie 2018 la 313 mil. lei, mai mari cu 1% faţă de anul anterior.
Tag: pierderi
-
Pierderile anuale cauzate de contrafacere şi piraterie sunt estimate în România la 5,5 mld.lei
O nouă estimare a EUIPO plasează pierderile anuale cauzate de contrafacere şi piraterie în 11 sectoare economice majore din UE aproape de nivelul de 269 de miliarde de lei anual. Această analiză actualizată estimează pierderi globale de 7,4% din totalul vânzărilor în următoarele sectoare: produse cosmetice şi de îngrijire personală; îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii; articole sportive; jucării şi jocuri; bijuterii şi ceasuri; genţi de mână şi de voiaj; muzică înregistrată; băuturi spirtoase şi vin; produse farmaceutice; pesticide; şi telefoane inteligente.
Din cauza faptului că producătorii legitimi fabrică mai puţin decât ar fi reuşit în absenţa contrafacerii, deci angajează mai puţini lucrători, analiza estimează că în aceste sectoare se pierd în mod direct până la 468 000 de locuri de muncă pe tot cuprinsul UE.
Per ansamblu, valoarea totală a pierderilor de vânzări din România echivalează cu 280 de lei pe cetăţean român pe an, potrivit analizei.
Aceasta este a doua evaluare sectorială publicată de EUIPO privind impactul economic al contrafacerii şi al pirateriei în sectoarele economice majore cunoscute ca fiind vulnerabile la încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. Studiul estimează că, de la prima analiză efectuată în 2018, volumul pierderilor de vânzări înregistrate la nivelul UE a scăzut în toate sectoarele studiate, cu excepţia a două dintre ele: îmbrăcămintea, accesoriile şi încălţămintea; şi produsele cosmetice şi de îngrijire personală.
Sectorul îmbrăcămintei, al încălţămintei şi al accesoriilor este cel mai mare dintre sectoarele studiate din punctul de vedere al volumului de vânzări şi al numărului de angajaţi. Potrivit estimării, la nivelul UE sectorul înregistrează pierderi de vânzări care echivalează cu aproximativ 127,5 miliarde lei în fiecare an, respectiv 9,7% din totalul vânzărilor.
-
Producătorul berii Heineken a intrat pe pierderi pentru prima dată după mai bine de un deceniu
Heineken România, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa berii, a terminat anul 2018 cu o pierdere netă de 33,8 milioane de lei, faţă de un profit net de 130 de milioane de lei în anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe.Acesta este primul an în care producătorul raportează pierderi după mai bine de un deceniu, conform datelor disponibile. Pe de altă parte, după 2010 Heineken era unul dintre campionii câştigurilor din industria bunurilor de larg consum (FMCG), alături de British American Tobacco, cel mai mare jucător de pe piaţa ţigaretelor.Reprezentanţii Heineken România nu au răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF cu privire la motivele care au determinat evoluţia principalilor indicatori financiari. Pe de altă parte, rulajele companiei au ajuns la 1,179 miliarde de lei (254 mil. euro), fiind în creştere cu aproape 2%. Evoluţia vânzărilor vine în condiţiile în care consumul de bere a înregistrat o creştere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane de hectolitri -
Cine a făcut profitul record de 1,8 mld. lei din sistemul bancar în primul trimestru: Un număr de 24 de bănci au fost pe profit în T1/2019, iar 10 au raportat pierderi
Un procent de 70,6% din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 24 de bănci, au fost pe profit în primul trimestru (T1) din 2019, în timp ce 10 au înregistrat pierderi, potrivit datelor transmise de BNR.
Cele 24 de bănci profitabile au raportat pentru primul trimestru din acest an câştiguri în valoare totală de 1,84 mld. lei. Pe de altă parte, cele 10 instituţii de credit care au fost pe minus în T1/2019 au adunat pierderi cumulate de 35,5 mil. lei. -
Proiect: Metrorex va înregistra în acest an pierderi de 304 milioane lei
Din pierderea anului trecut 188 milioane lei reprezintă cheltuieli de judecată definitive în cadrul obiectivului Magistrala V, Secţiunea Râul Doamnei – Haşdeu, precizează nota de fiundamentare.
Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2019 al Metrorex prevede venituri de 1,991 miliarde lei şi cheltuilei de 2,295 miliarde lei, compania primind de la buget 1,016 miliarde lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Industria auto continuă să dea semne de slăbiciune: Divizia automotive a nemţilor de la BMW a raportat pierderi pentru prima dată în zece ani
Divizia automotive a producătorului german BMW a înregistrat pierderi pentru prima dată în ultimii deceniu, pe fondul unui declin al preţurilor din piaţă şi a unor provizioane de 1,4 miliarde de euro, potrivit Bloomberg.
Provizioanele au fost făcute după ce la începutul lunii aprilie BMW a fost acuzat de Comisia Europeană că ar fi făcut parte dintr-un cartel al producătorilor germani care au încercat să întârzie trecerea la noile standarde de mediu din industria auto – care afectează toţi producătorii din cauza investiţiilor masive pe care trebuie să le realizeze.
Dincolo de provizioane, profitul diviziei principale a BMW a fost de 1,1 miliarde euro, în scădere cu 42% în T1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Preţurile competitive din mai multe pieţe şi investiţiile în noile tehnologii au mâncat din profit, a anunţat BMW astăzi.
BMW a mai anunţat că va contesta acuzaţiile Comisiei Europene prin toate mijloacele legale posibile.
EBITDA a scăzut cu 78% la 589 milioane euro.
-
O bijuterie de client
Ca să evite cât mai mult posibil această problemă, companiile din industria modei şi accesoriilor apelează la tehnologie, cum ar fi scanarea tridimensională potrivit Financial Times.
O agenţie londoneză de modele, The Bureau, care furnizează caselor de modă manechine pentru probă, ceea ce le permite acestora să vadă cât de bine se încadrează hainele şi încălţămintea lor într-o măsură sau alta, a decis să apeleze la scanarea 3D pentru a le uşura clienţilor alegerea. Agenţia, înfiinţată de un fost model, a apelat la compania Volumental, producătoare a unui scanner 3D pentru picioare. Cu ajutorul acestuia, picioarele manechinelor sunt scanate, iar datele stocate într-o bază la care au acces clienţii care pot alege ce consideră că se potriveşte mai bine cerinţelor lor. Tehnologia folosită permite renunţarea la mulajele care s-ar crea în mod normal pentru a produce încălţăminte de diverse mărimi, iar printre clienţii The Bureau se numără retailerul Primark şi casa de modă Burberry. Agenţia plănuieşte să lanseze şi un serviciu de scanare 3D a întregului corp pentru a deservi şi mai mulţi clienţi.
O firmă producătoare de bijuterii din Stockholm, All Blues, a recurs şi ea la scanarea 3D, mai mult de nevoie, atunci când nu reuşea să potrivească dimensiunile corecte pentru nişte bijuterii asimetrice. Proprietarilor săi le-a venit ulterior ideea introducerii serviciului Copy, care le permite clienţilor să scaneze tridimensional un obiect, care va fi apoi reprodus în argint. Scanarea se face într-o încăpere specială, după care se confecţionează matriţe de ceară pe baza cărora se toarnă obiectul. Unii clienţi au ales să se scaneze pe ei înşişi şi să se transforme în bijuterii.
-
Câţi directori generali a avut Tarom în ultimii 7 ani? – VIDEO
2012 – Christian Heinzmann – Pe durata său, pierderile Tarom s-au redus de la 230 de milioane de lei în 2012, la 50 de milioane de lei în 2015, asta şi pe fondul reducerii preţului la petrol.
martie – august 2016: Gabriel Stoe – După finalul mandatului şi-a reluat poziţia de director financiar al Tarom.
august 2016-februarie 2017: Dan Iulius Plaveti – A fost vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
februarie – august 2017: Eugen Davidoiu – A deţinut funcţii de conducere în mai multe companii naţionale, printre care Electrica Serv şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.
august – octombrie 2017: Florin Susanu – Fost director interimar al companiei Tarom, Susanu anunţa în septembrie 2017 că renunţă la acest mandat şi se întoarce în cabina de pilotaj.
octombrie – noiembrie 2017: Daniela Dragne – Fostă directoare a agenţiei Tarom-Tel Aviv, Daniela Dragne a fost aleasă de Consiliul de Administraţiei al Tarom în funcţia de director general interimar al companiei pe 4 octombrie, pentru un mandat de o lună.
noiembrie 2017-martie 2019: Werner Wolff – A fost director executiv al Banat Car, dealerul BMW din Timişoara şi Arad, care face parte din grupul Automobile Bavaria. Werner-Wilhelm Wolff şi-a anunţat pe 21 martie finalul mandatului în funcţia de director general al companiei naţionale Tarom, la un un an şi patru luni de la preluarea conducerii.
martie 2019: Florin Susanu a fost numit din nou la conducerea Tarom pe 21 martie 2019.
-
Industria auto din Rusia se clatină: Americanii de la Ford pleacă de pe piaţa auto rusă, închid trei fabrici şi anunţă „pierderi semnificative” de locuri de muncă
Acţiunea face parte dintr-un plan de restructurare care va determina compania rusă Sollers să îşi asume controlul asupra afacerii, care este în prezent condusă de producătorul auto din SUA, au declarat cele două companii miercuri.Surse din industrie au declarat că Ford intenţiona să închidă fabricile ruseşti, în urma unui proces de revizuire a operaţiunilor din regiunile neprofitabile. Producătorul american a afirmat că aceste restructurări ar duce la „pierderi semnificative” de locuri de muncă, fără a oferi mai multe detalii.În urma restructurării, Ford Sollers se va concentra pe vehiculele comerciale, iar producţia de autoturisme este programată să înceteze până la sfârşitul lunii iunie.„Noua structură a Ford Sollers susţine strategia globală Ford, pentru extinderea poziţiei de lider pe piaţa vehiculelor comerciale şi pentru dezvoltarea afacerii în Europa, inclusiv pe segmentele de piaţă care oferă o rentabilitate mai mare a capitalului investit”, a declarat Steven Armstrong, preşedintele Ford Europe. -
Istoria unui DEZASTRU: Cum a înregistrat una dintre cele mai mari bănci din lume pierderi de peste 6 miliarde de euro, amenzi de 14 miliarde euro şi o prăbuşire de 90% pe bursă
Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, are o istorie de 149 de ani. Gigantul bancar, care acum un deceniu se bătea cu marile bănci de investiţii americane, a ajuns în mizerie, este penalizată în fiecare zi de investitori şi de pieţe, iar autorităţile, în frunte cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi ministrul de finanţe Olaf Scholz încearcă să găsească o soluţie pentru a nu pierde şi mai mult sânge, potrivit Financial Times.
Că va fi o fuziune cu Commerzbank, că Deutsche Bank va prelua băncile locale, că va interveni statul, că va aduce alţi investitori alături de acţionarii chinezi şi arabi, toată lumea încearcă să găsească o soluţie.
De la criza financiară care a scos nemţii din cursa globală a băncilor de investiţii, atât Deutsche Bank, cât şi Commerzbank au înregistrat scăderi de peste 90% la nivelul acţiunilor în ultimii 11 ani – timp în care au schimbat în total 8 directori executivi, au modificat de multe ori strategiile de piaţă şi au adunat datorii prin obligaţiuni noi în valoare cumulată de 30 miliarde de euro.
Astfel, cu o valoare a acţiunilor de 7,9 euro per acţiune, ieri la ora 15.00 acţiunile Deutsche Bank înregistrau o scădere de 0,5% pe bursa din Frankfurt, la o capitalizare bursieră de doar 16,37 miliarde de euro – reprezentând doar o mică felie din piaţa pe care o aveau nemţii în anii în care cel mai mare creditor german a devenit simbolul european al „finanţelor de cazino“, cum scrie FT.
Din perspectiva oricărui aspect financiar, în orice top, Deutsche Bank este la coada clasamentului. Astăzi, nemţii înregistrează cel mai mic randament al capitalurilor, au cele mai mici marje şi plătesc mult mai scump finanţările în comparaţie cu vecinii din Europa. Între 2011 şi 2018 Deutsche Bank a avut pierderi de 6 miliarde de euro şi a primit amenzi de circa 14 miliarde de euro pentru o serie lungă de abateri, printre care şi implicarea băncii în scandalul Libor.
O fuziune între cele două bănci problematice din Germania reprezintă o variantă care a fost vehiculată constant în ultimii 10 ani, dar care a prins avânt în ultima perioadă după ce actori din ambele părţi au fost citate de presa internaţională susţinând că sunt deschişi către o fuziune care ar putea da naştere unui jucător de talie mondială.
Pe de altă parte, săptămâna aceasta doi reprezentanţi ai sindicatelor, membri în boardul Deutsche Bank, s-au opus vehement fuziunii argumentând că aceasta ar duce la desfiinţarea a circa 30.000 de locuri de muncă, ceea ce ar genera o problemă masivă în economie.
Mai mult, şi reprezentanţii asociaţiilor IMM-urilor din Germania pun la îndoială eficienţa unei astfel de decizii, având în vedere că ea ar ridica o problemă de competitivitate în economie, care ar afecta negativ aşa-numite Mittelstand-uri (IMM-urile din Germania), care reprezintă 99% din economia nemţilor.