În câteva luni, ar putea avea loc o altă externalizare în sectorul de asistenţă medicală finanţat din fonduri publice în Ungaria, potrivit Portfolio.
Farmaciile instituţionale care operează în spitale şi care îndeplinesc nenumărate funcţii de bază ar putea fi reunite într-o singură entitate, iar compania de proiect care va fi înfiinţată în curând poate funcţiona ca un adevărat monopol privat pe o piaţă de 350 miliarde de forinţi (940 milioane euro).
Proprietarii de birouri, loviţi de o prăbuşire globală a pieţei, s-au agăţat de speranţa că noile clădiri cu importante acreditări ecologice vor continua să producă chirii şi preţuri de top. Dublin devine un exemplu care arată că un astfel de optimism ar putea să nu reziste, scrie Bloomberg.
În cartierul North Docks din oraş, clădirile noi se află sub protecţia legii falimentului, după ce firmele americane de tehnologie au redus numărul de spaţii noi pe care le închiriază, iar costurile împrumuturilor au crescut.
Preţurile au scăzut deja cu 40% până la 50% faţă de nivelul maxim, potrivit investitorilor şi brokerilor, care se aşteaptă ca scăderea preţurilor şi tensiunile în ceea ce priveşte finanţarea să continue în lunile următoare.
Criza se manifestă într-o zonă cunoscută în urmă cu un deceniu pentru clădirea nefinalizată a noului sediu al Anglo Irish Bank, după ce dispariţia acesteia a contribuit la prăbuşirea economiei în timpul crizei financiare din 2008.
Revenirea ulterioară a Irlandei a fost determinată în mare parte de expansiunea unor firme precum Alphabet Inc. şi Meta Platforms Inc. Acest lucru a stimulat cererea de birouri, iar dezvoltatorii s-au grăbit să le ofere, până când expansiunea Big Tech s-a oprit pe fondul atenţiei acordate costurilor, după ce a făcut prea multe angajări în timpul pandemiei.
În Dublin, închirierea de birouri în primul trimestru a scăzut la minimul ultimului deceniu, excluzând pandemia, potrivit Jones Lang LaSalle Inc. Guvernatorul băncii centrale a Irlandei, Gabriel Makhlouf, a declarat la începutul acestui an că autorităţile de reglementare „supraveghează foarte atent sectorul imobiliar comercial, dar în acest moment considerăm că sistemul este suficient de rezistent pentru a gestiona scăderea preţurilor”.
Un motiv de optimism este faptul că recesiunea nu va lovi băncile irlandeze nici pe departe la fel de puternic ca în 2008. În schimb, o mare parte a finanţării de data aceasta a fost asigurată de firme de credit private.
În acest moment, unii creditori ignoră în mare măsură încălcările clauzelor de împrumut legate de valoarea unei proprietăţi, au declarat mai multe persoane, reţinându-se în parte în speranţa că reducerile aşteptate ale ratelor dobânzilor vor stimula un fel de redresare.
Cu toate acestea, un expert în insolvenţă se aşteaptă ca răbdarea băncilor cu debitorii să se epuizeze în a doua jumătate a anului.
În capitala irlandeză, ca şi în alte locuri, proprietarii şi creditorii au fost surprinşi de prevalenţa muncii de acasă în rândul lucrătorilor din domeniul tehnologiei, în urma pandemiei.
Firmele din domeniul tehnologiei au acceptat să închirieze cu aproape 90% mai puţin spaţiu în al patrulea trimestru al anului trecut comparativ cu primul trimestru din 2019, potrivit datelor compilate de brokerul Lisney. Multe dintre clădiri au fost închiriate înainte de finalizare.
Un investitor a declarat că, în ultimii ani, dezvoltatorii de birouri din Dublin au încercat să maximizeze valorile prin creşterea densităţii la cel mai mic cost posibil, în loc să construiască clădiri care să fie pe placul chiriaşilor şi al lucrătorilor.
Deşi acest lucru nu a contat atât de mult atunci când a existat o lipsă de clădiri de înaltă calitate, ocupanţii vor avea acum mai multe opţiuni. De asemenea, va exista o presiune în scădere asupra chiriilor, deoarece firmele de tehnologie se vor muta pentru a se debarasa de spaţiile de care nu mai au nevoie. Potrivit JLL, acest exces de spaţiu este la un nivel record în Dublin.
Salesforce Inc. care continuă să facă angajări, cântăreşte subînchirierea a 80.000 de metri pătraţi în North Docks.
Banca centrală a Irlandei, care în cele din urmă a reamenajat clădirea Anglo Irish ca sediu propriu, caută să subînchirieze aproximativ 105.000 de metri pătraţi de birouri la o proprietate şi, de asemenea, vinde unele spaţii din zonă.
Experţii imobiliari spun că vor mai trece cel puţin doi ani până când piaţa va cunoaşte o revenire, dar, în condiţiile în care construcţiile noi se vor epuiza, cererea viitoare va fi în beneficiul proprietarilor celor mai bune clădiri cu acreditări ecologice, mai ales ţinând cont de misiunea de reducere a emisiilor de dioxid de carbon până la sfârşitul deceniului
Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, a înregistrat în primul trimestru o scădere a volumelor cu peste 10% (low-double digits), declin condus de categoriile de băuturi carbonatate şi de cele necarbonatate, se arată în ultimul raport al grupului.
„Consumul rămâne plin de provocări, fiind afectat de introducerea taxei pe zahăr în ianuarie, venită după creşterea TVA din ianuarie 2023 şi lansarea Sistemului Garanţie-Returnare în noiembrie 2023. Categoriile de băuturi energizante şi de cafea au continuat să aibă un moment bun cu volume în creştere cu peste 17% (high-teens) şi respectiv cu 14-16% (mid-teens)”, se arată în raportul citat.
Declinul vine după ce compania a avut în 2023 o scădere a volumelor de 8,3% faţă de anul precedent, arată ultimul raport al companiei. Aceasta este a doua cea mai mare scădere anuală a volumelor îmbuteliatorului unor branduri precum Coca-Cola, Fanta, Sprite şi Dorna în ultimul deceniu, conform unei analize ZF pe baza datelor din arhiva ZF şi din rapoartele anuale ale gigantului. Însă, la fel ca în primul trimestru din acest an, cafeaua şi băuturile energizante au avut un avans de peste 10%.
La nivel de grup, Coca-Cola HBC a consemnat o creştere organică a veniturilor de 12,6%, la 2,22 miliarde de euro şi a volumelor de 1,8% la 632 million cases (3,5 miliarde de litri). În ţări din estul Europei precum Ungaria, Polonia sau Republica Cehă au fost pe o pantă ascendentă, conform raportului anual.
Coca-Cola HBC România a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (circa 650 mil. euro), în creştere cu peste 15% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
Într-o perioadă în care graniţele economice devin tot mai deschise, extinderea businessurilor în afara ţări nu mai reprezintă doar un vis îndrăzneţ pentru antreprenori, ci o reală necesitate. Însă, pentru a face acest lucru, companiile trebuie să analizeze foarte bine pieţele ţintă şi cerinţele acestora, şi să adopte strategii prin care să poată face faţă mai uşor riscurilor şi provocărilor.
În plus, disponibilitatea unor resurse financiare puternice, a unor echipe dedicate şi a unor relaţii bune cu partenerii de business vin să întregească harta elementelor cheie care pot face diferenţa între succes şi eşec în tot acest proces.
Ce strategii adoptă companiile locale
Parteneriatele sau achiziţiile sunt luate în calcul de o parte dintre antreprenorii români atunci când aleg să se extindă în afara ţării. Ele oferă acces mai rapid la resurse, tehnologii şi pieţe noi, reducând în acelaşi timp durata şi riscurile asociate dezvoltării de la zero a unei afaceri într-o altă ţară. Pe de altă parte, integrarea poate fi dificilă şi necesită o gestionare atentă a culturilor organizaţionale şi a relaţiilor cu angajaţii.
“Este foarte uşor să cumperi o companie. Întrebarea mea preferată este: ce vom face de fapt dimineaţa, când plătim banii şi primim cheile? Pentru că dacă mergem acolo şi spunem doar „Bună, sunt noul proprietar” şi nu ştii exact ce să faci, probabil că vei avea o experienţă M&A foarte slabă. Integrarea companiei achiziţionate este un proces mult mai important decât achziţia în sine”, spune Andrei Ursulescu, administrator şi director general al Scandia Food, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară.
Prima achiziţie din străinătate făcută de liderul pieţei conservelor pe bază de carne din România a fost businessul spaniol Thenaisie Provote, pe care Scandia l-a preluat în 2018 şi pe care l-a vândut patru ani mai târziu.
Despre acest proiect, şeful Scandia Food spune că a reprezentat o experienţă din care compania a avut foarte multe de învăţat.
“Atunci când achiziţionezi o companie din afară există toate şansele să cazi de la înălţime. Faptul că te duci într-o ţară nouă, cu o legislaţie nouă, cu oameni noi, cu o limbă nouă, cu o cultură nouă, cu noi obiceiuri de consum. Totul este nou şi trebuie să înveţi foarte repede şi să fii foarte sigur pe ceea ce vrei să obţii. În ciuda faptului că ai putea să achiziţionezi o companie bună, tot există riscul unui eşec. Din experienţa noastră este foarte important să te pregăteşti pentru ce e mai rău de fiecare dată.”
Exportul direct de produse sau servicii pe pieţele externe reprezintă o altă strategie comună utilizată de companiile locale atunci când vor să se extindă în afara graniţelor. Acest lucru implică de cele mai multe ori dezvoltarea de parteneriate cu distribuitori sau intermediari locali sau utilizarea platformelor online pentru a atinge clienţii din afara ţării.
“Există un risc destul de mare pe care ţi-l asumi atunci când mergi într-o ţară nouă, pentru că trebuie să ai bani şi să aloci timp pentru a integra businessul, iar pentru noi timpul şi banii sunt ca oxigenul. Noi am folosit clienţii existenţi ca o ancoră pentru extinderile ulterioare. Odată ce ai un client într-o ţară, ai un studiu de caz, ai o experienţă, etc. A fost o combinaţie între oportunitate şi strategie. Atunci când începi în România, te uiţi mai întâi către Ungaria şi Bulgaria, iar de acolo , mai departe spre Slovacia, Polonia, Cehia, Austria, Germania şi aşa mai departe”, explică Bogdan Colceriu, fondator al startup-ului românesc Frisbo, care a dezvoltat o platformă de e-fulfillment care preia depozitarea, ambalarea şi livrarea comenzilor online.
Din experienţa pe care a adunat-o în timpul celor zece ani de când coordonează proiectul Frisbo, Bogdan Colceriu spune că cea mai reuşită strategie pe care a aplicat-o pentru a intra pe alte pieţe a fost, de departe, parteneriatul cu o autoritate în domeniu.
“Am făcut lucrul acesta în Polonia şi am obţinut imediat o acoperire PR foarte bună, iar lucrurile au mers foarte bine. La polul opus, când am avut o echipă fără expertiză şi credibilitate în industrie, rezultatele au fost mult mai puţin încurajatoare. Până la urmă, totul se reduce la timp, iar dacă eşti un start-up şi investitorii te presează să te mişti, nu îţi permiţi să pierzi prea mult timp”.
Pe de altă parte, şeful Scandia Food consideră că abordarea unei strategii de extindere prin creştere organică necesită un timp mult mai îndelungat, lucru care poate fi un impediment destul de mare în ecuaţia unui business.
“Dacă iei în calcul extinderea prin creştere organică trebuie să fii foarte, foarte răbdător. Nu vezi rezultate în ceea ce priveşte exporturile sau accesul la noi pieţe pe termen foarte scurt. Este o investiţie pe termen foarte lung. În 2008, vindeam mai puţin de 1% din producţia noastră de volume la export, iar acum suntem aproape 20-30%, în funcţie de an şi de contextul geopolitic. Aşadar, este o chestiune de timp”.
De ce resurse au nevoie companiile locale pentru a se extinde?
Disponibilitatea unor resurse financiare puternice reprezintă unul dintre factorii critici în ecuaţia ieşirii businessurilor în afara graniţelor, luând în calcul faptul că extinderea presupune investiţii semnificative în infrastructură, marketing, cercetare şi dezvoltare, precum şi în adaptarea produselor şi serviciilor la cerinţele pieţelor externe. În acest context, fără un flux constant de capital, procesul poate fi extrem de dificil sau chiar imposibil.
În plus, succesul depinde şi de abilităţile şi expertiza echipei de conducere, de oamenii din spatele proiectului, care trebuie să aibă cunoştinţele şi experienţa necesare pentru a naviga în mediile de afaceri străine şi pentru a face faţă provocărilor specifice fiecărei pieţe.
“Extinderea este o stiinţă, nu este ceva care se întâmplă pur şi simplu. Poţi să fii norocos, să găseşti un loc foarte bun şi să se întâmple, dar expansiunea nu este uşoară. Trebuie să ai resurse finaciare consistente, trebuie să ai oameni potriviţi care să ştie cum să facă acest lucru şi care să fie capabili să pună planurile în aplicare. Extinderea pe alte pieţe reprezintă un proiect mare pentru o companie, care te poate ucide sau te poate face mare”, spune Radu Georgescu, preşedintele consiliului de administraţie al SeedBlink, platforma locală de equity crowdfunding, care facilitează investiţiile în start-up-uri de tehnologie din Europa.
Pe parcursul anului 2023, SeedBlink a mobilizat 180 de milioane de euro, şi-a consolidat produsele de bază, a introdus noi tipuri de tranzacţii, şi-a extins reţeaua de parteneriate, a lansat resurse pentru educaţie financiară şi s-a extins în regiunea DACH (Germania, Austria, Elveţia) pentru a se poziţiona ca un jucător important în domeniul investiţiilor în tehnologie şi al equity management în Europa, completând portofoliul cu soluţii noi, inclusiv prin lansarea platformei Nimity.
“Pentru a deveni global, trebuie mai întâi să te dezvolţi local, apoi regional, şamd. Am început ca fiind o companie din Europa, acum suntem pe deplin europeni. Următorul plan este să mergem pe piaţa din SUA, iar apoi să ne extindem la nivel global. Dar ca să mergi din Europa în SUA nu este ca şi cum ai sări într-un avion şi gata, ai deschide un birou acolo, trebuie să ai şi foarte mulţi bani, şi dorinţa şi capabilitatea de a lupta cu “băieţii mari” pe terenul lor. Ai nevoie de multă experienţă”, explică Radu Georgescu.
Din perspectiva lui, o altă provocare pentru un business local în extinderea în afara graniţelor este imaginea de brand pe care o are Europa de Est, aceea că este că este o zonă riscantă care produce bunuri ieftine şi de slabă calitate.
“Trebuie să trecem peste această idee, că dacă produsele din Europa de Est sunt mai iefine, atunci ele sunt şi mai slabe calitativ. Acest lucru care poate fi uşor de depăşit cu un produs bun”, a concluzionat Radu Georgescu.
Dent Estet, jucător din piaţa stomatologică românească, a investit peste 12 mil. euro în infrastructură medicală din 2016 până în prezent, ajungând la 18 clinici în cele mai mari oraşe din ţară.
Reţeaua de clinici dentare a ajuns la 25 de ani prezenţă constantă pe piaţă şi s-a dezvoltat de la an la an, atât prin deschideri de clinici proprii, cât şi prin achiziţii.
Brandul Dent Estet a fost pus pe piaţă de către medicul Oana Taban, în 1999, care şi-a dorit un business propriu. Ulterior, antreprenoarea a dezvoltat reţeaua de clinici şi a mizat pe supraspecializări, pe concepte noi cum ar fi clinică dedicateă copiilor.
Începând din 2016, grupul MedLife, cel mai mare jucător din piaţa privată de sănătate, a intrat în acţionariatul Dent Estet, preluând un pachet de 60% din acţiuni. Restul acţiunilor au rămas la fondatori, familia Taban.
„După 25 de ani, suntem cel mai puternic grup de clinici stomatologice private din ţară şi o echipă de peste 600 de oameni. Angajamentul asumat încă de la început a fost acela de a le oferi românilor soluţii medicale inovatoare şi eficiente pentru sănătatea lor orală. Alături de MedLife, am pus bazele unui sistem integrat de servicii medicale pentru excelenţă în sănătate, am modelat generaţii de medici şi am investit în educaţie şi comunitate”, a spus dr. Oana Taban, CEO şi fondator Dent Estet.
Dent Estet are clinici în nouă oraşe din ţară: opt în Bucureşti, câte două în Timişoara şi Sibiu şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Oradea, Ploieşti, Craiova şi Arad.
Extinderea la nivel naţional a fost accelerată de parteneriatul semnat, în aprilie 2016, cu MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din ţară. După această dată, strategia de dezvoltare s-a bazat pe investiţiile de tip greenfield, dar şi achiziţia unor clinici din piaţă.
De la 40 de unituri dentare unde puteau fi trataţi simultan pacienţii în momentul în care MedLife a intrat în acţionariat, în prezent Dent Estet numără 110 unituri, aproape triplu în opt ani.
Ce urmează pentru Dent Estet, după borna de 25 de ani? „Accelerarea investiţiilor în inovaţie şi digitalizare”, menţionează reprezentanţii companiei drept elemente cheie pentru următorii cinci ani.
„Performanţa bună a grupului de clinici stomatologice se datorează, în special, experienţei vaste a echipei medicale şi a interesului în a oferi pacienţilor cele mai noi tehnologii în sănătatea orală. În perioada următoare, ne vom concentra pe consolidarea sistemului integrat pe care l-am creat, prin investiţii în digitalizare, dezvoltarea pe segmentul corporate, dar şi extinderea activităţii în alte zone din ţară”, a declarat Dorin Preda, Director Executiv MedLife Group.
Bitdefender, lider global al securităţii cibernetice cu origini româneşti, a anunţat lansarea Bitdefender Voyager Ventures (BVV), un nou program de investiţii dedicat finanţării şi dezvoltării următoarei generaţii de startupuri în securitate cibernetică, analiză a datelor, automatizare şi inteligenţă artificială (AI). BVV este o iniţiativă globală cu accent pe Europa care se va concentra asupra oportunităţilor de investiţii în stadii incipiente, de tip seed şi Series A, în care poate acţiona fie ca investitor principal sau coinvestitor.
Bitdefender Voyager Ventures se distinge prin faptul că oferă startupurilor mai mult decât capital, spun reprezentanţii companiei, BVV oferă, totodată, acestor companii o îmbinare valoroasă de sprijin strategic şi operaţional pentru a le ajuta în a se lansa pe piaţă şi a avea creşteri mai rapide. Aceste resurse includ acces la expertiza Bitdefender din industrie şi a strategiilor pentru go-to-market, la tehnologii complementare şi la reţeaua globală de parteneri de afaceri ai companiei.
„Într-o perioadă marcată de progrese rapide şi de noi provocări în domeniul securităţii cibernetice, Bitdefender Voyager Ventures reprezintă angajamentul ferm al companiei noastre de a inova şi de a sprijini talentul antreprenorial de excepţie în Europa şi în întreaga lume. Experienţa noastră solidă în construirea unei afaceri globale de lider în securitate cibernetică ne oferă o poziţie unică de a ajuta fondatorii startupurilor să dezvolte noul val de soluţii inovatoare şi să le aducă pe piaţă”, spune Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender.
Expertiza Bitdefender acoperă soluţii de securitate dedicate atât utilizatorilor de acasă, cât şi mediului de business, cu un portofoliu divers şi strategii dovedite pentru go-to-market care au facilitat extinderea globală a companiei, cu peste 20.000 de parteneri şi milioane de clienţi în mai mult de 170 de ţări. Cu un angajament de lungă durată pentru a impulsiona creşterea comunităţii de startupuri în securitate cibernetică în Europa, Bitdefender a mentorat de-a lungul anilor numeroase companii B2B şi B2C, oferind consultanţă în domenii precum managementul produsului, expansiune la nivel internaţional, strategii de vânzări, relaţii publice, motivarea echipelor şi altele. Această implicare subliniază rolul Bitdefender nu doar de investitor, ci şi de partener solid pentru companiile inovatoare care îşi doresc să lase o amprentă în sectorul securităţii cibernetice, mai spun reprezentanţii companiei.
Jensen Huang este cofondatorul şi CEO-ul Nvidia, producătorul de cipuri cu o capitalizare de piaţă de 2 trilioane de dolari, cunoscut pentru fapul că alimentează revoluţia AI.
Într-un interviu recent cu Şcoala de Afaceri de Absolvenţi de la Stanford, Huang şi-a amintit de începuturile sale lucrând în locuri de muncă ce ofereau un salariu minim pentru a explica cum şi-a dezvoltat etica de muncă pentru a ajunge la succesul de astăzi.
„Nicio sarcină nu este sub demnitatea mea … am fost cândva spălător de vase,” a spus Huang.
Huang se referea la primul său loc de muncă la Denny’s, pe care l-a numit în glumă „alma mater”-ul său.
Mai târziu, Huang a venit cu ideea pentru Nvidia în timpul unei mese la un restaurant Denny’s împreună cu cofondatorii businessului, Chris Malachowsky şi Curtis Priem în 1993, scrie Business Insider.
El a prezentat ideea fostului său angajator, Wilfred Corrigan, la acea vreme CEO al LSI Logic, care a numit-o „una dintre cele mai proaste prezentări în lift pe care le-a auzit vreodată,” a spus Huang. Dar Corrigan totuşi l-a convins pe fondatorul Sequoia Capital, Don Valentine, să investească în Nvidia datorită eticii puternice de muncă a lui Huang.
Huang a spus că a muncit la fel de mult ca angajat corporatist pe cât a făcut curăţenie la toalete în trecut – şi s-a asigurat că audienţa ştie că a fost vorba despre multe toalete: „Am curăţat mai multe toalete decât toţi voi la un loc,” a glumit el.
Vorbind pe scenă, purtând sacoul său din piele, cu care a devenit cunoscut, Huang a spus că executivii ar trebui să fie accesibili pentru angajaţii lor.
În loc să se izoleze, ei ar trebui să aibă cele mai multe rapoarte directe – el are 50 de persoane pe care le coordonează direct. Huang a spus că încurajează angajaţii de toate nivelurile să îşi exprime feedback-ul şi să vină la el pentru ajutor.
Totuşi, el a recunoscut anterior că să conduci o companie este departe de a fi un lucru uşor.
Începerea Nvidia “a fost de un milion de ori mai grea decât mă aşteptam”, a spus el într-un episod al podcastului de tehnologie “Acquired” anul trecut. „Nimeni în toate minţile nu ar face asta”, a adăugat el.
Sistemul de valori al lui Huang este construit pe experienţele sale de viaţă, în special pe diversele locuri de muncă pe care le-a avut în tinereţe. „Pentru mine, nicio sarcină nu este sub demnitatea mea. Pentru că, să ştiţi, obişnuiam să spăl vase şi chiar am curăţat toalete. Am curăţat multe toalete. Am curăţat mai multe toalete decât toţi voi la un loc şi unele dintre ele… pur şi simplu nu pot să le uit. Nu ştiu ce să vă spun. Aşa este viaţa,” a spus el.
Potrivit lui, rolul său cheie în Nvidia este să explice raţionamentul în timp ce rezolvă problemele. „Îi învăţ pe oameni cum să-şi argumenteze ideile tot timpul – lucruri de strategie, cum să previzionezi ceva, cum să găseşti soluţia o problemă” a spus el.
Compania internaţională de consultanţă în management Horváth a anuntat alegerea unui nou partener din România, Maria Boldor, care are o experientă de 17 ani în cadrul echipei locale, ea alăturându-se celor circa 70 de parteneri ai grupului cu activitate în Europa, SUA, Orientul Mijlociu şi alte pieţe.
În total, Horváth a ales cinci noi parteneri din rândul echipe internaţionale.
Maria Boldor este specializată în proiecte strategice de transformare organizaţională şi operaţională a business-urilor, multe dintre acestea fiind regionale şi internaţionale, precum şi proiecte de transformare digital. Ea este al doilea partener ales din România, după Kurt Weber, cel care conduce echipa de la Bucureşti a Horváth, din 2025.
„Sunt încântată să contribui la iniţiativele noastre strategice de grup cu mentalitatea mea internaţională, leadership-ul empatic şi perspectiva regională. Cred în potenţialul de business şi oportunităţile de dezvoltare de pe piaţa românească şi din regiunea ECE. Îmi propun să cresc numărul de clienţi mulţumiţi, care aleg Horváth ca partener de încredere pentru iniţiativele lor de transformare. Şi nu în ultimul rând, vreau să inspir din ce în ce mai multe femei, precum şi tinere talente să reuşească în consultanţă”, a declarat Maria Boldor.
Horváth a încheiat anul fiscal 2023-2024 cu o creştere de 13% a vânzărilor, la 306 de milioane de euro, generate în special pe pieţele din Europa de Vest şi de Est, SUA şi Emiratele Arabe Unite, pe fondul creşterii proiectelor de transformare şi digitalizare.
„Faptul că am crescut la nivel de grup, în ultimii doi ani, cu mult peste media industriei, se datorează nu numai angajamentului excepţional al echipelor noastre extrem de motivate în fiecare zi, ci şi experienţei noastre, foarte căutate pe piaţă, în transformarea business-urilor şi a abilităţilor noastre excelente de implementare. Creşterea noastră este, de asemenea, condusă de afacerile noastre din ce în ce mai internaţionale”, a declarat Helmut Ahr, CEO Horváth.
Jensen Huang este cofondatorul şi CEO-ul Nvidia, producătorul de cipuri cu o capitalizare de piaţă de 2 trilioane de dolari, cunoscut pentru fapul că alimentează revoluţia AI.