BusinessMagazin

Tag: Petrom

  • OMV a găsit petrol la bulgari, în Marea Neagră

    Perimetrul este „amplasat strategic“ lângă Neptun, blocul unde Petrom a găsit gaze.
     

    Jocurile din zona de explo­rare şi producţie de hidrocarburi din Marea Neagră devin tot mai interesante, la finalul lunii trecute un consorţiu de trei companii, din care fac parte şi austriecii de la OMV, proprietarii Petrom, anun­ţând o descoperire de petrol în platoul continental bulgăresc.

    Coincidenţa face ca această desco­perire să fie „strategic amplasată“ lângă blocul Neptun, perimetrul din Marea Neagră în care Petrom, ală­turi de americanii de la ExxonMo­bil, deja au anunţat iden­tificarea unei acumulări sem­ni­­ficative de gaze naturale. O des­co­perire de petrol în Marea Neagră este evidenţiată ca fiind printre cele mai importante eveni­mente din al treilea trimestru al anului acestuia în raportul finan­ciar publi­cat recent de gigantul petro­lier francez Total.

    În anul 2012 guvernul bulgar a acordat o licenţă de explorare pentru blocul Han Asparuh din Marea Neagră unui consorţiu format din Total (40%), OMV (30%) şi spaniolii de la Repsol (30%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Cum se transformă preţul în inamic al retailerilor

    Focusul agresiv pe preţ a devenit, din unealtă de marketing, o veritabilă sursă de probleme. Întâlnite la orice colţ, reducerile nu mai sunt la fel de convingătoare pentru clienţi, iar retailerii sunt nevoiţi să apeleze la tehnici noi pentru a atrage şi fideliza cumpărătorii.

    „50% reducere nu înseamnă nimic. A fost o vreme când discountul avea greutate, dar nu acum. Iar asta e doar vina retailerilor“, spune Manfred Litschka, director regional de vânzări peste 25 de ţări pentru TCC, companie specializată în realizarea de programe de fidelizare pentru retaileri.

    Ne aflăm într-o perioadă în care preţul încă este principalul criteriu pentru cumpărător, obişnuit cu avalanşa de discounturi oferite de magazine. „Fiecare vine şi spune: «Eu vând cel mai ieftin» şi aici vorbesc despre mai multe ţări, România fiind şi ea inclusă. Retailerii ar trebui să încheie această strategie, fiindcă nu mai este avantajoasă nici pentru afacerea lor“, spune reprezentantul TCC, care consideră că marii jucători sunt conştienţi de necesitatea acestui pas, dar nu au curajul să acţioneze. „Nu poate renunţa unul singur, în timp ce restul concurenţilor din piaţă continuă să mizeze pe aceeaşi carte“, adaugă Litschka.

    În opinia lui, soluţia ar fi ca fiecare retailer să-şi cunoască şi să-şi evidenţieze poziţionarea pe piaţă, ce poate el oferi clientului în afară de preţ, pentru că „azi poţi fi cel mai ieftin, mâine poate fi altul. Nu te poţi baza la nesfârşit pe asta“. Apoi, după ce îşi reconstruieşte strategia, pentru a atrage noi cumpărători, să mizeze pe diverse programe prin care să-şi fidelizeze actualii clienţi, să creeze o legătură emoţională cu aceştia. Iar concurenţa ce se ascute face lucrurile să se mişte. În ţările vestice, marii retaileri au început să-şi pună accent pe alte modalităţi de a-şi atrage clienţii sau de a-i fideliza, iar rezultatele se văd şi în vânzări, spune Litschka.

    România însă se află în urmă la acest capitol: nu are programe interesate, „cele care creează o legătură, cele care ating inima clientului“, adaugă reprezentantul TCC, care operează şi la nivel local pentru retaileri. Şi în Germania – ţara cu cele mai mari vânzări în cadrul TCC –  mai sunt excepţii, dar foarte puţini comercianţi mai mizează acum pe bătălia de preţuri; spre comparaţie, în România totul este „la cel mai mic preţ“. Până şi majoritatea programelor de loializare sunt de faţadă în România, pentru că „îţi oferă un pahar în loc de 15% reducere, sau chiar mai puţin“, iar asta nu înseamnă că-ţi răsplăteşti cumpărătorul, consideră Litschka. „Dacă un client este fidel, îi mulţumeşti şi îi oferi cadouri pentru asta, nu îl pui să-şi cumpere cadourile“, explică el.

    Aflat pe piaţa locală din 2008, grupul TCC – care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro la nivel global, conform reprezentanţilor companiei – creează programe de fidelizare pentru companii precum Kaufland, OMV Petrom, Mega Image sau Carrefour; una dintre cele mai recente campanii este MasterChef, realizată în parteneriat cu Carrefour. Clienţii care achiziţionează cumpărături de anumite valori primesc puncte, iar cu acestea pot achiziţiona cu reducere unul sau mai multe dintre produsele consacrate din show, cum ar fi sorţul de bucătărie MasterChef, boluri sau seturi de cuţite. „Campania aceasta este OK, dar ar putea fi mult mai bună dacă ar oferi acele produse gratis clienţilor fideli. Tot trebuie să cumperi lucruri, tot trebuie să plăteşti. Este un început pentru România, dar lipseşte acea legătură retailer-cumpărător“, consideră Manfred Litschka.

    El spune că prima campanie cu mare impact în piaţa autohtonă a avut loc în 2008, în reţeaua de staţii OMV Petrom, în timpul Campionatului European de Fotbal; programul a fost realizat de TCC pentru toate cele 11 ţări în care avea parteneriate cu OMV Petrom.

  • Acestea sunt cele mai mari companii din România. Pe ce loc se află prima companie românească

    Cele mai mari 500 de companii din România au avut anul trecut o cifră de afaceri de 504 miliarde de lei (113 mld. Euro), un rulaj pe care în urmă cu un deceniu îl realizau toate companiile prezente în România. Acum, după rezultatele din 2015, cel mai bun an pentru businessul românesc ca cifră de afaceri şi profit, top 500 generează peste 40% din totalul vânzărilor din economie.

    Topul din 2015 vine şi cu o premieră: pentru prima dată cea mai mare companie antreprenorială – dedeman bacău – depăşeşte ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – electrica furnizare. În clasamentul general, primele 16 poziţii sunt deţinute de multinaţionale, Dedeman vine abia pe locul al şaptesprezecelea, în timp ce Electrica furnizare şi Romgaz închid top 20.

    Dintr-o privire, top 500 înseamnă 116 companii cu afaceri de peste un miliard de lei şi numai trie firme care au trecut de10 miliarde de lei în 2015. Înseamnă peste 400 de companii cu profit şi doar 79 cu pierderi. Înseamnă doar 11 companii antreprenoriale care au reuşit să spargă pragul de un miliard de lei, dar niciuna care să fi atins anul trecut miliardul de euro.

    Automobile Dacia a fost în 2015 pentru a treia oară consecutiv cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, devansând OMV Petrom SA. De-a lungul ultimilor 15 ani, producătorul de automobile a avut o evoluţie spectaculoasă: dacă în 2000 nu figura între cele mai mari zece companii, în 2005 ajunsese pe poziţia a cincea, iar în 2010 era pe a doua treaptă a clasamentului. Dacia a avut afaceri de 19,1 mld. lei, în creştere cu 2% faţă de 2014, poziţia a doua este ocupată de OMV Petrom Marketing, iar pe locul trei este OMV Petrom SA. Cele trei companii sunt singurele din economia locală care au reuşit în 2015 să treacă peste 10 miliarde de lei, arată analiza realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Datele sunt preliminare pentru că mai există încă firme al căror bilanţ pe 2015 nu apare pe mfinante.ro. Printre acestea se numără retailerul de mobilă IKEA, mai multe companii de bricolaj, cea mai mare companie din Sibiu a grupului german Continental. „Referitor la numărul entităţilor obligate să depună situaţii financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, dar care nu au depus, precizăm că specialiştii din Ministerului Finanţelor Publice lucrează împreună cu specialiştii din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la actualizarea listei acestora”, a fost răspunsul Ministerului de Finanţe, care nu precizează însă câte companii figurează în prezent fără bilanţ pe anul 2015. Datele de la Registrul Comerţului arată că până la finalul lunii august peste 650.000 de firme din România aveau bilanţul depus.
    Dedeman Bacău este cea mai mare firmă antreprenorială, iar în clasamentul general se află pe poziţia a şaptesprezecea. În top 100 se află nouă firme controlate de antreprenori locali, iar lor li se alătură Banca Transilvania.

    Companiile antreprenoriale din top 100 sunt pe profit, cu excepţia RCS&RDS, care a raportat o pierdere de 22 mil. lei anul trecut. De partea cealaltă, în top 100 sunt 16 multinaţionale cu pierderi, dar şi „campioanele“ statului la acest capitol.
    Electrica Furnizare este, după cifra de afaceri din 2015, cea mai mare companie controlată de stat, clasându-se pe locul nouăsprezece în top 500. Romgaz vine pe locul 20. Ambele companii sunt listate la BVB, însă raportările pe entităţi fiscale, aşa cum apar la Registrul Comerţului sunt diferite de cele pe Bursă. La BVB, firmele listate publică rapoarte consolidate, la nivel de grupuri, iar acest lucru se întâmplă atât în cazul companiilor de stat cât şi în cazul businessurilor antreprenoriale. Top 500 este realizat strict pe entoităţi fiscale, nu ia în calcul grupuri de firme şi este furnizat de Registrul Comerţului pe baza situaţiilor financiare existente.

    Cifra de afaceri a companiilor din România s-a majorat cu aproape 5% anul trecut, la 1.222 mld. lei, cel mai bun rezultat atins vreodată de firmele din România, arată datele de la Registrul Comerţului. În euro însă, cursul de 3,68 de lei/euro face ca 2008 să rămână încă un an de referinţă când businessul s-a apropiat de 300 mld. euro.

    În 2015, cifra de afaceri calculată în euro a fost de 275 mld. euro. Peste 654.000 de companii au depus situaţiile financiare pe anul 2015 până la finalul lunii august, un număr relativ constant în ultimii ani.

    Dintre acestea, în jur de 200.000 de companii figurează cu cifră de afaceri zero. La o cifră de afaceri de 1.222 mld. lei în 2015 şi câştiguri reale de 36 mld. lei, marja netă din economie ajunge la aproape 3% anul trecut. Cel mai mare profit net a fost raportat de Banca Transilvania (2,4 mld. lei), iar campionul pierderilor a fost Complexul Energetic Hunedoara, cu o pierdere de 1,6 mld. lei.
     

  • Top 500 cele mai mari companii din România

    Cele mai mari 500 de companii din România au avut anul trecut o cifră de afaceri de 504 miliarde de lei (113 mld. Euro), un rulaj pe care în urmă cu un deceniu îl realizau toate companiile prezente în România. Acum, după rezultatele din 2015, cel mai bun an pentru businessul românesc ca cifră de afaceri şi profit, top 500 generează peste 40% din totalul vânzărilor din economie.

    Topul din 2015 vine şi cu o premieră: pentru prima dată cea mai mare companie antreprenorială – dedeman bacău – depăşeşte ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – electrica furnizare. În clasamentul general, primele 16 poziţii sunt deţinute de multinaţionale, Dedeman vine abia pe locul al şaptesprezecelea, în timp ce Electrica furnizare şi Romgaz închid top 20.

    Dintr-o privire, top 500 înseamnă 116 companii cu afaceri de peste un miliard de lei şi numai trie firme care au trecut de10 miliarde de lei în 2015. Înseamnă peste 400 de companii cu profit şi doar 79 cu pierderi. Înseamnă doar 11 companii antreprenoriale care au reuşit să spargă pragul de un miliard de lei, dar niciuna care să fi atins anul trecut miliardul de euro.

    Automobile Dacia a fost în 2015 pentru a treia oară consecutiv cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, devansând OMV Petrom SA. De-a lungul ultimilor 15 ani, producătorul de automobile a avut o evoluţie spectaculoasă: dacă în 2000 nu figura între cele mai mari zece companii, în 2005 ajunsese pe poziţia a cincea, iar în 2010 era pe a doua treaptă a clasamentului. Dacia a avut afaceri de 19,1 mld. lei, în creştere cu 2% faţă de 2014, poziţia a doua este ocupată de OMV Petrom Marketing, iar pe locul trei este OMV Petrom SA. Cele trei companii sunt singurele din economia locală care au reuşit în 2015 să treacă peste 10 miliarde de lei, arată analiza realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Datele sunt preliminare pentru că mai există încă firme al căror bilanţ pe 2015 nu apare pe mfinante.ro. Printre acestea se numără retailerul de mobilă IKEA, mai multe companii de bricolaj, cea mai mare companie din Sibiu a grupului german Continental. „Referitor la numărul entităţilor obligate să depună situaţii financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, dar care nu au depus, precizăm că specialiştii din Ministerului Finanţelor Publice lucrează împreună cu specialiştii din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la actualizarea listei acestora”, a fost răspunsul Ministerului de Finanţe, care nu precizează însă câte companii figurează în prezent fără bilanţ pe anul 2015. Datele de la Registrul Comerţului arată că până la finalul lunii august peste 650.000 de firme din România aveau bilanţul depus.
    Dedeman Bacău este cea mai mare firmă antreprenorială, iar în clasamentul general se află pe poziţia a şaptesprezecea. În top 100 se află nouă firme controlate de antreprenori locali, iar lor li se alătură Banca Transilvania.

    Companiile antreprenoriale din top 100 sunt pe profit, cu excepţia RCS&RDS, care a raportat o pierdere de 22 mil. lei anul trecut. De partea cealaltă, în top 100 sunt 16 multinaţionale cu pierderi, dar şi „campioanele“ statului la acest capitol.
    Electrica Furnizare este, după cifra de afaceri din 2015, cea mai mare companie controlată de stat, clasându-se pe locul nouăsprezece în top 500. Romgaz vine pe locul 20. Ambele companii sunt listate la BVB, însă raportările pe entităţi fiscale, aşa cum apar la Registrul Comerţului sunt diferite de cele pe Bursă. La BVB, firmele listate publică rapoarte consolidate, la nivel de grupuri, iar acest lucru se întâmplă atât în cazul companiilor de stat cât şi în cazul businessurilor antreprenoriale. Top 500 este realizat strict pe entoităţi fiscale, nu ia în calcul grupuri de firme şi este furnizat de Registrul Comerţului pe baza situaţiilor financiare existente.

    Cifra de afaceri a companiilor din România s-a majorat cu aproape 5% anul trecut, la 1.222 mld. lei, cel mai bun rezultat atins vreodată de firmele din România, arată datele de la Registrul Comerţului. În euro însă, cursul de 3,68 de lei/euro face ca 2008 să rămână încă un an de referinţă când businessul s-a apropiat de 300 mld. euro.

    În 2015, cifra de afaceri calculată în euro a fost de 275 mld. euro. Peste 654.000 de companii au depus situaţiile financiare pe anul 2015 până la finalul lunii august, un număr relativ constant în ultimii ani.

    Dintre acestea, în jur de 200.000 de companii figurează cu cifră de afaceri zero. La o cifră de afaceri de 1.222 mld. lei în 2015 şi câştiguri reale de 36 mld. lei, marja netă din economie ajunge la aproape 3% anul trecut. Cel mai mare profit net a fost raportat de Banca Transilvania (2,4 mld. lei), iar campionul pierderilor a fost Complexul Energetic Hunedoara, cu o pierdere de 1,6 mld. lei.
     

  • Pentru prima dată, salariile şefilor din Petrom sunt dezvăluite

    Cei cinci membri ai directoratului Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, şi 34 de directori care le raportează direct, pornind de la directori de dezvoltare pentru Marea Neagră, Reusrse Umane sau Comunicare, au fost recompensaţi anul trecut cu 54 de milioane de lei, arată datele publicate în prospectul de vânzare a 6,4% din acţiunile pe care FP le deţine la Petrom.

    “Remuneraţia membrilor directoratului şi a directorilor care raportează membrilor directoratului, plătită de societate constă într-o indemnizaţie lunară fixă, bonusuri şi alte beneficii, incluzând beneficii în natură. 

    Pentru prima dată, salariile şefilor din Petrom sunt dezvăluite

  • Benzina a revenit peste pragul de 5 lei. Vine din urmă şi motorina

    Litrul de benzină a depăşit din nou pragul de 5 lei, arată datele colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, după o perioadă de aproape două luni în care carburantul s-a comercializat sub acest nivel.

    Şi litrul de motorină este foarte aproape de a trece din nou de acest prag, cel puţin în staţia de pe strada Lucreţiu Pătrăşcanu din reţeaua Petrom.

    Potrivit datelor furnizate de Petrom, în primul semestru al anului cererea de carburanţi din sectorul de retail, cel mai important segment al pieţei de 10 miliarde de euro a benzinei şi motorinei, a crescut cu 5,6% faţă de perioada similară a anului trecut. În raportul semestrial al Petrom se arată că firma a bifat o creştere de 6,1% pe acest segment, depăşind astfel evoluţia pieţei.

    Creşterea cererii de carburanţi din prima jumătate a anului continuă tendinţa înregistrată în 2015, când pentru prima dată de la izbucnirea crizei cererea a înregistrat un plus de peste 5%. Principalul motiv care a readus apetitul de consum a fost scăderea accentuată a preţurilor carburanţilor pe fondul prăbuşirii preţului barilului de petrol. Menţinerea preţurilor sub pragul de 5 lei pe litru atât în cazul benzinei, cât şi al motorinei a susţinut creşterea şi pe primul semestru.

    Faţă de prima jumătate a anului trecut, preţul litrului de benzină este cu 12% mai mic, iar motorina este cu 17% mai ieftină, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor colectate de pe site-ul Petrom. Media de preţ pentru primul semestru a fost de 4,8 lei pe litrul de benzină şi de 4,6 lei pe litrul de motorină, calculele fiind făcute pornind de la preţurile afişate în staţia de pe str. Lucreţiu Pătraşcanu din Bucureşti.

  • Un şofer român s-a dus să îşi facă plinul la o benzinărie. Nimeni nu se aştepta la ce a urmat la pompă

    Litrul de benzină a depăşit din nou pragul de 5 lei, arată datele colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, după o perioadă de aproape două luni în care carburantul s-a comercializat sub acest nivel.
     
    Şi litrul de motorină este foarte aproape de a trece din nou de acest prag, cel puţin în staţia de pe strada Lucreţiu Pătrăşcanu din reţeaua Petrom.
     
    Potrivit datelor furnizate de Petrom, în primul semestru al anului cererea de carburanţi din sectorul de retail, cel mai important segment al pieţei de 10 miliarde de euro a benzinei şi motorinei, a crescut cu 5,6% faţă de perioada similară a anului trecut. În raportul semestrial al Petrom se arată că firma a bifat o creştere de 6,1% pe acest segment, depăşind astfel evoluţia pieţei.
     
    Creşterea cererii de carburanţi din prima jumătate a anului continuă tendinţa înregistrată în 2015, când pentru prima dată de la izbucnirea crizei cererea a înregistrat un plus de peste 5%. Principalul motiv care a readus apetitul de consum a fost scăderea accentuată a preţurilor carburanţilor pe fondul prăbuşirii preţului barilului de petrol. Menţinerea preţurilor sub pragul de 5 lei pe litru atât în cazul benzinei, cât şi al motorinei a susţinut creşterea şi pe primul semestru.
     
    Faţă de prima jumătate a anului trecut, preţul litrului de benzină este cu 12% mai mic, iar motorina este cu 17% mai ieftină, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor colectate de pe site-ul Petrom. Media de preţ pentru primul semestru a fost de 4,8 lei pe litrul de benzină şi de 4,6 lei pe litrul de motorină, calculele fiind făcute pornind de la preţurile afişate în staţia de pe str. Lucreţiu Pătraşcanu din Bucureşti.

  • Benzina a revenit peste pragul de 5 lei. Vine din urmă şi motorina

    Litrul de benzină a depăşit din nou pragul de 5 lei, arată datele colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, după o perioadă de aproape două luni în care carburantul s-a comercializat sub acest nivel.

    Şi litrul de motorină este foarte aproape de a trece din nou de acest prag, cel puţin în staţia de pe strada Lucreţiu Pătrăşcanu din reţeaua Petrom.

    Potrivit datelor furnizate de Petrom, în primul semestru al anului cererea de carburanţi din sectorul de retail, cel mai important segment al pieţei de 10 miliarde de euro a benzinei şi motorinei, a crescut cu 5,6% faţă de perioada similară a anului trecut. În raportul semestrial al Petrom se arată că firma a bifat o creştere de 6,1% pe acest segment, depăşind astfel evoluţia pieţei.

    Creşterea cererii de carburanţi din prima jumătate a anului continuă tendinţa înregistrată în 2015, când pentru prima dată de la izbucnirea crizei cererea a înregistrat un plus de peste 5%. Principalul motiv care a readus apetitul de consum a fost scăderea accentuată a preţurilor carburanţilor pe fondul prăbuşirii preţului barilului de petrol. Menţinerea preţurilor sub pragul de 5 lei pe litru atât în cazul benzinei, cât şi al motorinei a susţinut creşterea şi pe primul semestru.

    Faţă de prima jumătate a anului trecut, preţul litrului de benzină este cu 12% mai mic, iar motorina este cu 17% mai ieftină, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor colectate de pe site-ul Petrom. Media de preţ pentru primul semestru a fost de 4,8 lei pe litrul de benzină şi de 4,6 lei pe litrul de motorină, calculele fiind făcute pornind de la preţurile afişate în staţia de pe str. Lucreţiu Pătraşcanu din Bucureşti.

  • Situaţie dramatică la cea mai mare companie din România. Sute de angajaţi au fost concediaţi, iar lista neagră continuă

    Directorul general ala OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a explicat, în cadrul conferinţei în care a anunţat rezultatele companiei pentru primele şase luni, mecanismul prin care a restructurat 440 de angajaţi în perioada aprilie-iunie.

    “Din păcate, a trebuit să ne separăm de acest număr de colegi. Măsurile noastre sunt structurale şi puternice pentru că nu vedem o revenire a preţurilor pe termen scurt. Dar pe termen mediu şi lung vedem posibilitatea ca numărul de angajaţi să crească”, a spus Mariana Gheorghe.

    În intervalul aprilie-iunie, au fost disponibilizaţi 150 de angajaţi pe lună, adică opt angajaţi pe zi, astfel că la sfârşitul lunii iunie numărul angajaţilor OMV Petrom era de 15.237, în scădere cu 440 faţă de finele lunii martie. La sfârşitul lunii iunie 2015, numărul angajaţilor OMV Petrom era 16.450.

    “Ceea ce am încercat este eficientizarea proceselor şi a activităţilor”, a adăugat Mariana Gheorghe, care a ţinut să precizeze că salariile nu au fost afectate.

  • OMV Petrom renunţă la 250 de sonde şi 1200 de angajaţi

    OMV Petrom va renunţa în acest an la 250 de sonde ineficiente, din cele 7600 pe care le are şi renunţă la 1200 de angajaţi din sectorul upstream, scrie Ziarul Financiar.

    Anul trecut compania a oprit 350 de sonde, au anunţat oficialii grupului la conferinţa de presă de miercuri.

    Numărul angajaţilor este, la finele primului semestru, de 15.237 de persoane.

    Producţia de ţiţei şi gaze înregistrată la nivelul grupului a fost de 32,08 mil barili echivalent petrol (bep). În Romania, producţia totală de ţiţei şi gaze a fost de 30,5 milioane bep, în scădere cu 3% faţă de perioada similară a anului trecut. Producţia de ţiţei din România a fost de 13,30 milioane barili, cu 4% mai mica fata de aceeaşi perioadă a anului trecut , în principal din cauza declinului natural al zăcămintelor şi a impactului condiţiilor meteorologice. Producţia de gaze s-a redus cu 1%, până la 17,21 milioane barili echivalent petrol, din cauza declinului principalelor zăcăminte de gaze – Totea, Bulbuceni, Bustuchin, care nu a putut fi compensată de creşterea adusă de proiectul Lebăda Est din Marea Neagră.