Tag: petrol

  • Preţul petrolului, pe cale să înregistreze cea mai mare creştere săptămânală din august

    Referinţele Brent şi WTI se îndreptau spre creşteri de aproximativ 8% în această săptămână, prima majorare săptămânală din ultimele şapte.

    Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 99 de cenţi, sau 1,3%, la 75,41 dolari pe baril, după ce joi au scăzut cu 1,9%.

    Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 1,08 dolari, sau 1,5%, la 72,02 dolari, după ce în ziua precedentă au scăzut cu 2% într-o şedinţă volatilă.

    La începutul săptămânii, piaţa petrolului recuperase aproximativ jumătate din pierderile suferite de la izbucnirea epidemiei Omicron din 25 noiembrie, preţurile fiind motivate de primele studii care sugerează că trei doze de vaccin COVID-19 de la Pfizer (PFE.N) oferă protecţie împotriva variantei Omicron.

    Ceea ce ţine în frâu preţurile sunt scăderea traficului aerian intern în China, din cauza restricţiilor mai stricte de călătorie, şi încrederea mai slabă a consumatorilor după mici epidemii repetate.

    Între timp, agenţia de rating Fitch a retrogradat dezvoltatorii imobiliari China Evergrande Group şi Kaisa Group, afirmând că aceştia nu şi-au respectat obligaţiile offshore. Acest lucru a întărit temerile legate de o potenţială încetinire a sectorului imobiliar din China, precum şi a economiei mai largi a celui mai mare importator de petrol din lume.

  • Petrolul cade sub 80 de dolari din cauza revenirii temerilor legate de COVID în Europa

    Investitorii au luat în calcul şi o posibilă eliberare a rezervelor de ţiţei de către marile economii pentru a calma preţurile, scrie Reuters.

    Petrolul Brent a scăzut cu 1,90 dolari, sau 2,34%, la 79,34 dolari pe baril. Acesta scăzuse anterior la 78,15 dolari, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii octombrie, după ce a crescut până la 82,24 dolari, extinzând volatilitatea observată joi.

    Ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în decembrie a scăzut cu 1,97 dolari, sau 2,5%, la 77,04 dolari pe baril.

    Atât Brent cât şi WTI suntpe cale să încheie a patra săptămână de scăderi.

    Austria a devenit prima ţară din Europa de Vest care a reintrodus în această toamnă un blocaj complet, pentru a face faţă unui nou val de infecţii cu COVID-19, care ameninţă să încetinească redresarea economică din ultimele luni.

    Germania, cea mai mare economie a Europei, a avertizat că ar putea fi nevoită, de asemenea, să treacă la un blocaj complet.

    Petrolul Brent a crescut cu aproape 60% în acest an, pe măsură ce economiile îşi revin după pandemie, iar Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi, cunoscuţi sub numele de OPEC+, au crescut lent producţia.

    Guvernele unora dintre cele mai mari economii ale lumii analizau posibilitatea de a elibera petrol din rezervele lor strategice de petrol, la solicitarea Statelor Unite, pentru o acţiune coordonată de calmare a preţurilor.

  • SFÂRŞITUL erei benzinei este tot mai aproape. Anunţul a fost făcut chiar de marii producători de petrol

    Scăderea recentă a preţului petrolului la un minim istoric a determinat firmele Shell şi British Petroleum (BP) să îşi schimbe în totalitate previzinile legate de profitabilitatea companiilor, scrie The Guardian.

    Săptămâna trecută, BP a decis să îşi revizuiască preţurile pentru petrol pentru următoarele trei decenii. Previziunile anterioare ale unui preţ mediu de 75 de dolari pe baril în următorii 30 de ani s-au schimbat, valoarea previzionată fiind acum de 55 de dolari.

    Decizia a şters mai bine de 17 miliarde de dolari din valoarea companiei dintr-o lovitură – iar acest aspect poate însemna că rezervele de petrol neextrase încă ar putea rămâne acolo.

    Tranziţia spre energie regenerabilă prevala în declaraţia CEO-ului BP, Bernard Looney: „Aceste decizii grele (…) ne vor ajuta să concurăm în direcţia tranziţiei energetice.” Reprezentanţii companiei au adăugat că pandemia va accelera probabil ritmul tranziţiei spre un sistem de energie mai ecologic, cu mai puţine emisii de carbon.

    Cu câteva săptămâni în urmă, compania Royal Dutch Shell anunţase că recalculează dividendele acţionarilor şi şterge trei sferturi din bonusurile anuale.
    Ben van Beurden, CEO-ul Shell, a declarat atunci că pandemia ar putea să îi aducă şi pe ei mai aproape spre proiecte de energie curată „care ne deservesc mai bine în viitor”.

    Firma de cercetare Rystad Energy crede că mai mult de 280 de miliarde de barili de petrol vor fi lăsaţi în pământ pe măsură ce apetitul oamenilor pentru combustibil este în scădere. Alţii cred însă că punctul minim de scădere a fost atins anul trecut.

    BP şi-a fixat ţinta unei amprente de carbon 0 până în 2050. Totuşi, compania a investit doar 500 de milioane de dolari din investiţiile totale de 12 miliarde de dolari în energia verde. Ameninţările existenţiale ale planetei ar putea determina companiile de profil să tureze acum motoarele în direcţia energiei verzi.

  • Creşterea preţului petrolului, tradusă în cifre: Gigantul Saudi Aramco obţine o creştere de circa 300% şi oferă o perspectivă favorabilă pentru restul anului. Profituri de 25,5 mld. dolari în T2

    Gigantul din energie Saudi Aramco a înregistrat o creştere de aproape patru ori a profiturilor, alimentate de o majorare a preţului petrolului, în contextul în care cererea continuă să îşi revină în toată lumea, potrivit BBC.

    Compania spune că relaxarea restricţiilor de circulaţie, campaniile de vaccinare, măsurile de stimulare ale economiei şi reluarea activităţilor din mai multe sectoare au susţinut din plin rezultatele.

    Preţul ţiţeiului a crescut cu peste 30% de la începutul anului, iar CEO-ul Aramco a oferit o perspectivă favorabilă pentru restul anului.

    Firma, cel mai mare producător de petrol la nivel global, a declarat că veniturile nete au crescut cu 288% la 25,5 miliarde de dolari în al doilea trimestru.

    „Rezultatele din T2 reflectă o recuperare puternică a cererii mondiale de energie şi spune că vom fi mai rezistenţi şi mai flexibili în a doua jumătate din 2021, pe măsură ce revenirea economiei globale prinde avânt”, spune Amin Nasser, directorul executiv al Aramco.

    Luna trecută, gigantul petrolier american Exxon Mobil a raportat o creştere de 4,7 miliarde de dolari între aprilie şi iunie, prin comparaţie cu o pierdere de peste un miliard de dolari în aceeaşi perioadă de anul trecut.

    Rivalul european Royal Dutch Shell a înregistrat cel mai mare profit trimestrial în peste doi ani.

    „Preţurile merg în această perioadă într-o singură direcţie, iar şoferii speră ca trendul să nu continue”, spune Simon Williams, purtător de cuvânt al RAC, corpul de reglementare auto din Regatul Unit.

    Săptămâna trecută, RAC a declarat că preţul petrolului din ţară a ajuns la maximul ultimilor opt ani, după nouă luni consecutive de creştere.

     

  • OMV Petrom în primul semestru: Cererea de produse petroliere a revenit la nivelul pre-COVID, semnal de alarmă pe scăderea producţiei

    OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, a terminat prima jumătate a anului cu venituri de 10 miliarde de lei, la fel ca în perioada similară a anului trecut, şi cu un profit net de 980 de milioane de lei, cu 13% mai mare faţă de primele şase luni din 2020.

    “Valoarea veniturilor din vânzări consolidate de 10.126 mil lei în 16/21 a crescut uşor cu 1% comparativ cu 16/20, în principal datorită preţurilor de piaţă mai bune pentru produsele petroliere şi electricitate, compensând volumele mai mici ale vânzărilor de gaze naturale şi electricitate. Vânzările Downstream Oil au reprezentat 77% din totalul vânzărilor consolidate, vânzările Downstream Gas au reprezentat 21%, iar cele din Upstream 1% (vânzările din Upstream fiind, în mare parte, vânzări în interiorul Grupului, nu către terţi)”, se arată în raportul consolidate al OMV Petrom.

    Pentru primele şase luni ale anului, grupul a avut un buget de investiţii de 1,2 miliarde de lei, cu 23% mai mici faţă de perioada similară a anului trecut.

    Producţia de hidrocarburi la nivel de grup a scăzut cu 8,9%, la 24,67 mil bep, din cauza producţiei mai scăzute atât în România, cât şi în Kazahstan. Producţia medie zilnică în România, excluzând iniţiativele de optimizare a portofoliului, a scăzut cu 7,0% faţă de anul anterior. Volumul vânzărilor de hidrocarburi la nivel de grup a scăzut cu 9%, din cauza vânzărilor mai scăzute atât în România, cât şi în Kazahstan.

    Vânzarile totale de produse rafinate au fost cu 2% mai mari faţă de 16/20. Volumele vânzărilor cu amănuntul ale grupului au crescut cu 17% faţă de 16/20, reflectând relaxarea restricţiilor de mobilitate. Volumul vânzărilor totale de produse rafinate
    exceptând vânzările cu amănuntul a scăzut cu 12%, urmare a exporturilor mai reduse.

    Volumele de gaze naturale vândute de OMV Petrom au fost de 26 TWh, cu 19% mai mici faţă de 16/20, pe baza vânzărilor engros mai mari în prima jumătate a anului 2020 datorită tranzacţiilor încheiate în scopul îndeplinirii obligaţiilor pentru piaţa reglementată şi pentru piaţa centralizată de gaze naturale care au creat un efect de bază mai mare.

     


     

  • Preţul petrolului ajunge la niveluri nemaiîntâlnite de şapte ani după ce OPEC+ nu a putut ajunge la un acord privind politica de producţie a grupului

    Preţurile petrolului au ajuns la cele mai înalte niveluri din ultimii şapte ani, în condiţiile în care un acord OPEC+ de majorare a producţiei – într-un moment în care cererea continuă să îşi revină – a eşuat din cauza unei fisuri între Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, transmite Fortune.

    Ţiţeiul West Texas Intermediate a ajuns ieri la 76,49 dolari pe baril, cel mai mare prag din noiembrie 2014 încoace. Între timp, petrolul Brent a depăşit 77 dolari pe baril, cel mai înalt nivel din octombrie 2018. Ulterior, preţurile au înregistrat mici scăderi.

    Rezultatele vin după abandonarea unei întâlniri a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), generată în mare parte de o ruptură între Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite cu privire la cota de producţie a EAU. Evenimentul era aproape de marcarea unui nou target pentru creşterea producţiei – pandemia a provocat reduceri de producţie la OPEC+ pe măsură ce a scăzut cererea – şi, în cazul în care nu poate fi aranjată o nouă întâlnire, nivelurile de producţie vor rămâne nemişcate.

    În teorie, gradul de aprovizionare va rămâne constrâns, chiar dacă cererea mondială de petrol continuă să crească în timpul recuperării economice. În iunie, Agenţia Internaţională de Energie a estimat că ritmul global al cererii de petrol va creşte zilnic cu 5,4 milioane de barili în 2021 şi va ajunge la rezultatele pre-pandemie înainte de sfârşitul lui 2022.

    Preţul petrolului depăşeşte pragul de 75 de dolari pe baril în contextul în care OPEC încearcă să obţină un acord cu privire la politica de producţie a grupului. Cum este influenţată recuperarea economiei globale în lipsa unui acord

    De asemenea, ultimele evenimente sugerează că preţurile petrolului pot creşte în continuare, exacerbând temerile cu privire la inflaţie pe măsură ce costurile sunt pasate către businessuri şi consumatori. Petrolul nu este singurul produs în această situaţie: preţurile îngrăşămintelor, metalelor şi produselor de agricultură de bază au raportat creşteri semnificative, ameninţând din faşă revenirea economiei.

    În timpul pandemiei, când cererea de petrol s-a prăbuşit, grupul OPEC+ a decis să reducă producţia cu 10 milioane de barili pe zi.

     

  • Sfârşitul benzinei este tot mai aproape. Mai multi giganţi din industria petrolieră îşi schimbă afacerile şi intră pe un segment cu un viitor mai bun

    Ameninţările existenţiale ale planetei ar putea determina companiile din industria oil & gas să tureze acum motoarele în direcţia energiei verzi. Doi dintre cei mai mari jucători ai lumii şi-au anunţat deja planul pentru un viitor cu emisii 0 de carbon. Ce urmează?

    Scăderea galopantă din perioada pandemiei a preţului petrolului la un minim istoric a determinat firmele Shell şi British Petroleum (BP) să îşi schimbe în totalitate previzunile legate de profitabilitatea companiilor, scrie presa internaţională. Totodată, cei doi jucători au anunţat că în obiectivele lor pe termen lung se află tranziţia în totalitate spre producţia de energie verde (din resurse regenerabile, mai ales eoliană, solară, hidro), aspect care ar putea marca începutul sfârşitului pentru era benzinei.

    Astfel, potrivit The Guardian, BP a decis să îşi revizuiască preţurile pentru petrol pentru următoarele trei decenii. Decizia a şters mai bine de 17 miliarde de dolari din valoarea companiei dintr-o lovitură – iar acest aspect poate însemna că rezervele de petrol neextrase încă ar putea rămâne acolo.

    Potrivit celor mai recente informaţii, BP a înregistrat anul trecut o pierdere de 5,7 miliarde de dolari, prima într-un deceniu, potrivit Reuters. În ultimul trimestru al anului 2020, BP a raportat un profit de 115 milioane de dolari, puţin sub estimările analiştilor din cauza vânzărilor slabe de petrol şi gaze şi a tranzacţiilor reduse. „Aceste rezultate reflectă un trimestru cu adevărat dur”, a declarat directorul financiar Murray Auchincloss într-un comunicat. Cu toate acestea, compania mizează pe o creştere a cererii de petrol în 2021.

    De asemenea, Exxon Mobil a publicat pierderi nete de 22,4 miliarde de dolari în 2020, prin comparaţie cu un profit de 14,34 de miliarde de dolari în 2019. Compania a anunţat anul trecut că va reduce investiţiile în noi proiecte cu o tremie şi va renunţa la 15% dintre angajaţi.

    Tranziţia spre energie regenerabilă era ideea principală care a reieşit din  declaraţia CEO-ului BP, Bernard Looney, în context pandemic: „Aceste decizii grele (…) ne vor ajuta să concurăm în direcţia tranziţiei energetice”. Reprezentanţii companiei au adăugat că pandemia va accelera probabil ritmul tranziţiei spre un sistem de energie mai ecologic, cu mai puţine emisii de carbon.

    Cu câteva săptămâni înaintea anunţului BP din 2020, compania Royal Dutch Shell anunţase  şi ea că recalculează dividendele acţionarilor şi renunţă la trei sferturi din bonusurile anuale.

    Ben van Beurden, CEO-ul Shell, a declarat atunci că pandemia ar putea să îi aducă şi pe ei mai aproape spre proiecte de energie curată „care ne vor deservi mai bine în viitor”.

    Firma de cercetare Rystad Energy crede că mai mult de 280 de miliarde de barili de petrol vor rămâne neexploataţi deoarece consumul este în scădere. Alţii cred însă că punctul minim de scădere a fost atins anul trecut.

    BP şi-a fixat ţinta unei amprente de carbon 0 până în 2050. Totuşi, compania a investit doar 500 de milioane de dolari din totalul investiţiilor de 12 miliarde de dolari în energia verde.

    Lordul John Browne, fostul CEO al BP, care a fost martor al urcărilor şi coborârilor pieţei pe parcursul a mai mult de cinci decenii, crede că scăderea preţului petrolului la minime istorice, înregistrată în pandemie ar putea fi un avertisment adus industriei cu privire la ceea ce va urma, scrie Financial Times. În multe dintre lunile pandemiei, câmpurile de exploatare au fost închise, spaţiile de depozitare umplute într-un interval de timp record, iar companiile naţionale au început un război al preţurilor pentru a încerca să acapareze o piaţă aflată în micşorare.

    „Vedem cât de fragilă este lumea în această pandemie, iar conştientizarea fragilităţii este foarte importantă în modelarea comportamentului oamenilor. Oamenii care s-au îngrijorat timp de mai multe luni de sănătatea plămânilor lor sunt mai predispuşi să îşi dorească aer curat”, spune lordul Browne, în interviul acordat FT.

    El este acum preşedinte al LetterPen, parte a producătorului de petrol independent Wintershell DEA. El şi alţi reprezentanţi ai industriei cred că principalii jucători ai pieţei se vor orienta mai rapid decât anterior pandemiei spre energia verde.

    Acest lucru înseamnă că firmele de profil sunt supuse unei presiuni în creştere de a-şi adapta businessul de bază, axat pe producţia de combustibili fosili.

    Există însă şi păreri care spun că eforturile axate pe schimbările climatice vor fi deraiate de preţul redus al petrolului şi de o depresiune globală care va absorbi timpul şi banii guvernelor. Într-un astfel de scenariu, investiţiile în industria petrolului ar putea scădea atât de mult încât ar putea exista crize de producţie, care vor face ca preţurile să urce. „Suntem la început (al acestei dezbateri – n.red). Dar o criză a sănătăţii schimbă atitudinea oamenilor semnificativ şi acest lucru va influenţa şi industria petrolului”, spunea el în interviul acordat FT la începutul lunii iunie.

    Investitorii au întors spatele sectorului chiar înainte de pandemie, fiind motivaţi de temeri legate de scăderea cererii, precum şi de problemele etice generate de marii poluatori ai lumii. În Statele Unite, valoarea companiilor din energie din totalul celor care alcătuiesc indicele S&P 500 s-a micşorat în 2020 la mai puţin de 5% din indicele total, faţă de 11%, la cât se afla în urmă cu un deceniu.

    Agenţia Internaţională a Energiei (International Energy Agency) a previzionat că cererea pentru petrol la nivel global – care crescuse la o medie de 1,5 milioane de barili de petrol pe zi în fiecare an în ultimii 10 ani, ajungând la 100 milioane de barili pe zi în 2019 – va începe să înregistreze o scădere în 2025. Majoritatea companiilor producătoare de petrol cred că adoptarea la scală largă a vehiculelor electrice sau aspectele regulatorii asupra emisiilor ar putea impulsiona piaţa pentru energie regenerabilă între 2030 şi 2035.

    Planul lui Bernard Looney, actualul CEO al BP, pentru atingerea obiectivului de zero emisii prevede că BP se va orienta mai rapid spre energie verde precum eoliană sau solară, alături de măsurile pe care compania le va lua pentru captarea carbonului şi depozitarea pentru oprirea emisiilor de CO2 generate de producţia de combustibili fosili. „Industria petrolului se afla oricum în schimbare. Întrebarea este acum dacă acest lucru va accelera acum (după pandemie)”, a spus Mark Lewis, şeful cercetării axate pe sustenabilitate la BNP Parisbas Asset Management.

    Prăbuşirea preţului petrolului de la 70 de dolari pe baril în ianuarie la sub 20 de dolari pe baril în aprilie nu a „doborât” încă BP; deşi compania şi-a redus investiţiile după reducerea veniturilor pentru protejarea dividendelor acţionarilor. Ulterior, în luna aprilie, şi Royal Dutch Shell şi-a anunţat propriul plan de emisii zero. „În ciuda a ceea ce se întâmplă, trebuie să fim concentraţi pe viitor”, a spus Looney într-o notă în care îl felicita pe CEO-ul Shell, Ben van Beurden, în legătură cu mişcarea făcută.


    John  Browne, fost CEO al BP:„Vedem cât de fragilă este lumea în această pandemie, iar conştientizarea fragilităţii este foarte importantă în modelarea comportamentului oamenilor. Oamenii care s-au îngrijorat timp de mai multe luni de sănătatea plămânilor lor sunt mai predispuşi să îşi dorească aer curat.”


    Pe de altă parte, în luna decembrie a anului trecut, mai mulţi executivi din cadrul Royal Dutch Shell care susţineau adoptarea mai rapidă a unei strategii orientate pe energia verde şi-au anunţat plecarea din companie ca urmare a unor neînţelegeri tocmai pe această temă. Potrivit FT, top managementul companiei ar fi înclinat în continuare înspre modelul clasic de business al companiei.

    Anumite organizaţii axate pe protecţia mediului au acuzat BP şi Shell că nu se mişcă de fapt suficient de rapid şi cred că plănuiesc să rămână producători de petrol şi combustibili fosili pe termen lung.

    Nici contextul politic nu încurajează evoluţia industriei: după cum sesizează FT, răspunsul iniţial al Arabiei Saudite la scăderea consumului a fost să lanseze un război al preţurilor cu Rusia, ridicând producţia la niveluri maxime. Au revenit la restricţionarea producţiei sub presiunile preşedintelui american Trump, dar analiştii cred că cererea ar putea să ajungă la un vârf mai degrabă mai devreme decât mai târziu. Arabia Saudită ar avea petrol pentru 75 de ani în pământ – astfel că cea mai raţională abordare ar fi pentru ei acum să pompeze cât mai mult posibil.

    Jefrrey Auld, CEO-ul Serinus Energy, un producător mic de petrol şi gaze din România şi Tunisia, a declarat tot pentru FT că se aşteaptă ca riscurile politice să împingă companiile mari spre o atenţie mai mare înspre benzina mai puţin poluatoare, dacă nu înspre energia regenerabilă.

    „S-au ars (companiile – n.red) de prea multe ori din cauza petrolului. Se uită la următorii 40 de ani şi spun că nu se poate întâmpla la fel ca în cazul cărbunelui, trebuie să se mişte într-o direcţie care să le diversifice riscurile.”

    Chris Midgley, fost economist – şef la Shell, spune că cea mai mare problemă a sectorului este că a performat atât de slab în ultimii 20 de ani: capitalizarea de piaţă a ExxonMobil de pildă, de 185 miliarde de dolari, a fost depăşită de Netflix în luna aprilie.

    Pentru veteranul care a asistat la numeroase cicluri de creştere şi scădere, ciclul prin care creştem acum este un precursor al viitorului industriei.

    „Schimbările climatice rămân îndepărtate de noi ca indivizi. Dar nu cred că vor rămâne aşa dacă nu facem ceva împotriva acestui lucru”, a concluzionat lordul Browne în interviul acordat FT.

  • Petrolul la 100 de dolari barilul? Care sunt estimările analiştilor, după creşterea puternică din S1

    Preţurile petrolului au crescut cu peste 45% în primele şase luni ale anului, ajungând la 80 de dolari pe baril pentru prima dată în mai mult de doi ani şi jumătate. Mulţi analiştii de pe Wall Street cred că pieţele de ţiţei ar putea urca şi mai mult în lunile următoare, scrie CNBC. 

    Referinţa internaţională Brent s-a tranzacţionat vineri la 75,76 dolari pe baril, în scădere cu aproximativ 0,11%. Petrolul a înregistrat câştiguri de peste 45% până la sfârşitul lunii iunie, de la 51,80 dolari/baril la 1 ianuarie.

    West Texas Intermediate, referinţaa pentru petrolul american, s-a tranzacţionat la 74,28 dolari la Londra, în scădere cu aproape 0,1%. WTI a înregistrat o creştere de peste 51,4% în primele şase luni ale anului.

    Analiştii atribuie majorările de preţuri unei combinaţii de factori, inclusiv lansarea vaccinurilor Covid-19, o reducere treptată a restricţiilor şi reducerile masive de producţie ale OPEC +.

    Privind în perspectivă, Goldman Sachs vede preţurile Brent în medie peste 80 dolari în al treilea trimestru, cu potenţiale creşteri „mult peste” nivelul respectiv, pe măsură ce cererea revine.

    JPMorgan se aşteaptă ca preţurile ţiţeiului să intre „decisiv” în zona celor 80 de dolari pe baaril în ultimele trei luni ale anului.

    Analiştii de la Bank of America susţin că preţurile Brent ar putea atinge 100 de dolari în vara anului viitor, ceea ce ar însemna o revenire la trei cifre, pentru prima dată din 2014.

    Toate cele trei agenţii de prognoză din lume – OPEC, International Energy Agency şi US Energy Information Administration – se aşteaptă ca o recuperare bazată pe cerere să se producă în a doua jumătate a anului 2021.

    Tamas Varga, analist petrolier la PVM Oil Associates, spune că stocurile la nivel mondial şi regional au scăzut până acum în acest an, susţinând preţurile petrolului. „Această tendinţă va continua în restul anului”, a adăugat el.

    Cu toate acestea, o serie de incertitudini continuă să tulbure perspectivele. Răspândirea variantei delta de Covid-19 la nivel mondial a exacerbat îngrijorările cu privire la o scădere a cererii de petrol, iar potenţialul exporturilor iraniene care revin pe piaţă rămâne neclar.

    Restricţiile reînnoite şi creşterea costurilor au dus deja la o creştere mai lentă a producţiei în China, de exemplu.

    Joi, OPEC şi partenerii săi, o alianţă denumită adesea OPEC +, au amânat luarea unei decizii cu privire la creşterea livrărilor de petrol. Surse au declarat pentru Reuters că Emiratele Arabe Unite au blocat un plan de reducere imediată a reducerilor de aprovizionare.

    Grupul de producători dominat de Orientul Mijlociu se va întâlni din nou săptămâna viitoare.

    Chris Midgley, şef global de analiză la S&P Global Platts, a declarat că reuniunea OPEC + va avea o „influenţă puternică” asupra preţurilor petrolului, deoarece rezultatul va avea impact asupra ofertei de luna viitoare.

  • Cum a ajuns Azerbaidjanul să schimbe piaţa energiei şi harta geopolitică din Europa şi Caucaz

    Azerbaidjan, o ţară mică din agitatul Caucaz, este curtată de Ungaria şi Turcia, a învrăjbit fără să vrea ţări din UE, a tranformat harta energiei din zona Mării Caspice şi sudul Europei şi este pe cale să devină o putere regională. Ce o face atât de influentă: are resurse bogate de petrol şi mai ales de gaze naturale.

    Ungaria, ţară săracă în surse de energie precum petrolul, gazele naturale şi râurile mari, aşteaptă de mulţi ani să primească gaze azere şi şi-a pregătit intens terenul în acest sens.

    Spre exemplu, gigantul maghiar de petrol şi gaze MOL are o participaţie de 1,5 miliarde de dolari, sau 9,5% din afacere, la cel mai mare câmp petrolifer al Azerbaidjanului, Azeri-Chirag-Gunashli, şi una de 9% la principalul oeloduct care deserveşte câmpul, Baku – Tbilisi – Ceyhan. Astfel, Mol este cel mai mare investitor central şi est-european în economia azeră. Azerbaidjanul îşi valorifică potenţialul energetic prin Trans Adriatic Pipeline, pe scurt TAP, care aduce gaze naturale direct în Uniunea Europeană şi în Balcani şi o face din 2020, dar nu în cantităţile pe care şi le-ar dori autorităţile de la Baku. Sau cele de la Budapesta.

    Deşi lucrările de construcţie la conducta de aproape 900 de kilometri au început în 2016, Ungaria şi România nu pot primi gaze azere deoarece Bulgaria nu a terminat de construit un important interconector cu reţeaua de conducte a Greciei (IGB). Bulgaria poate importa gaze azere, şi o face, printr-un alt interconector cu Grecia, dar a amânat de mai multe ori finalizarea IGB (182 de kilometri).

    Cea mai recentă estimare a guvernului bulgar pentru punerea în funcţiune a punctului de conectare menţionează anul 2023. Întârzierile din Bulgaria vin în contextul în care guvernul de la Sofia a aratăt exces de zel în a construi secţiunea bulgară a unui alt gazoduct, unul care aduce în regiune gaze ruseşti. Unii analişti spun că această situaţie arată care sunt priorităţile Bulgariei. La nivel de discurs, guvernul bulgar vrea să-şi reducă dependenţa de gazele naturale ale Rusiei.

    Practic, amână acest pas şi împiedică şi alte state să se îndepărteze de influenţa pe care Rusia o obţine exportând energie în regiune. Guvernul maghiar, care a declarat aprovizionarea cu gaze ca fiind o chestiune de securitate naţională, a cerut finalizarea IGB. Lucrările de conectare a Ungariei la TAP ar trebui să fie gata în octombrie.

    Partea sârbă a proiectului este deja realizată. În prezent, Ungaria este dependentă de gazele ruseşti. În schimb, Bulgargaz din Bulgaria are un acord de import de gaze azere pe 25 de ani pentru 1 miliard de metri cubi pe an, cantitate suficientă pentru a acoperi o treime din consumul ţării.

    Azerbaidjan este astfel în competiţie directă cu Rusia pentru piaţa europeană, iar Rusia a reacţionat, printre altele, prin accelerarea unui proiect, Nord Stream 2, de a aduce gaze direct în Germania prin nordul continentului, ocolind rebela Ucraină.  Azerbaidjan şi Rusia se bat şi pentru piaţa turcă a energiei.

    Exporturile azere de gaze către Turcia au crescut cu 16% în primul trimestru al acestui an, Azerbaidjan devenind astfel al doilea exportator de energie pentru Turcia, după Rusia, care exportă pe acea piaţă de două ori mai multe gaze.

    În 2020, livrările azere au sărit cu 20%, o parte din ele venind prin TAP. Azerbaidjan nu este nici de departe ţara cea mai bogată în resurse energetice din Caucaz. Însă spre deosebire de Kazahstan şi Turkmenistan, care se concentrează pe exporturile către China şi Rusia, azerii şi-au îndreptat atenţia spre Europa şi spre spaţiul transatlantic, scrie revista Modern Diplomacy.

    Pentru că Marea Caspică, de unde extrage petrol şi gaze, este o mare interioară fără legătură cu Mediterana sau Marea Neagră, iar sursele de gaze şi petrol sunt departe de marii consumatori, Azerbaidjanul a făcut eforturi financiare şi diplomatice enorme pentru a-şi putea construi infrastructura necesară pentru a exporta în Turcia, Balcani şi Europa. Livrările azere de petrol ajung până în Italia, care primeşte 26% din total. În eforturile de a deveni un jucător puternic pe piaţa globală a energiei, Azerbaidjanul şi-a încălzit relaţiile cu Turkmenistan, iar cele două state exploatează acum împreună un câmp gazeifer offshore comun numit Dostluq, sau „Prietenie“ în traducere. 

    Aceste este primul proiect de cooperare energetică între două state caspice. Pentru viitor se prevede ca şi gazele şi petrolul turkmene să fie transportate prin infrastructura azeră. Astfel, Azerbaidjanul devine un jucător important pe piaţa energiei din regiune. Iar al doilea război pentru enclava Nagorno-Karabah, recent încheiat, a arătat că această ţară devine şi un jucător pe scena geopolitică.

    Ungaria a susţinut încă de la început, declarativ, Azerbaidjanul în conflictul cu Armenia, iar Turcia a ajutat nu doar prin greutatea sa în politica regională, ci, probabil, şi cu tehnică şi strategie militară. Turcia are experienţa de război a NATO.

    De asemenea, Azerbaidjanul este în relaţii bune cu un alt jucător de categorie grea de pe scena geopolitică regională, Israelul, care îşi asigură 40% din consumul de petrol prin importuri azere, potrivit ziarului turc Hurriyet. Nu mai trebuie spus că cu banii primiţi pe gaze şi petrol Azerbaidjanul îşi echipează armata cu tehnică turcă şi israeliană de ultimă generaţie.

  • Agenţia Internaţională de Energie avertizează: Grupurile energetice trebuie să oprească proiectele noi dedicate petrolului şi gazelor pentru a atinge pragul de zero emisii până în 2050

    Companiile energetice trebuie să oprească de anul acesta proiectele noi de explorare a petrolului şi gazelor pentru a menţine schimbările climatice pe linia de plutire, spune Agenţia Internaţională de Energie (IEA), potrivit Financial Times.

    Propunerea face parte dintr-un raport dedicat modalităţilor de atingere a pragului de zero emisii de dioxid de carbon până în 2050, o premisă de respectare a acordului climatic de la Paris prin care se urmăreşte limitarea încălzirii globale la 1,5 grade celsius peste nivelurile preindustriale.

    Pe lângă reducerea drastică a consumului de combustibili fosili, ar fi necesară o creştere fără precedent a cheltuielilor privind tehnologiile pentru scăderea emisiilor de carbon – anual, circa 5.000 de miliarde de dolari în investiţii energetice până în 2030, de la 2.000 de miliarde în prezent, reiese din raport.

    „Avem nevoie de un salt istoric în investiţii. Marea majoritate a banilor trebuie să meargă către energiile curate”, spune Faith Birol, preşedintele IEA.

    Raportul Net Zero IEA vine pe măsură ce instituţia cu sediul în Paris şi autorităţile de reglementare a exploatării petrolului se confruntă cu grad tot mai ridicat de presiune din partea activiştilor de mediu. În consecinţă, studiul realizat de IEA surprinde o revizuire generală stocurilor de energie, în care cererea de cărbune s-ar prăbuşi cu 90%, cererea de gaze s-ar înjumătăţi şi cererea de combustibili ar înregistra un declin de aproape 75% până în 2050.

    „Nu cred că se aştepta cineva la o asemenea declaraţie din partea IEA. Este o schimbare radicală, o lovitură dată industriei combustibililor fosili”, spune Dave Jones, analist al think-tank-ului Ember.