BusinessMagazin

Tag: PC

  • Dan Voiculescu îşi dă demisia din Senat, în semn de protest pentru respingerea unui proiect al PC

    Voiculescu şi-a explicat decizia prin verdictul de săptămâna trecută al Comisiei pentru buget din Senat, care a respins proiectul de lege prin care PC propunea dublarea pedepselor pentru evaziune fiscală.

    Conform unui comunicat al PC, Dan Voiculescu a declarat: “Marţi, 19 iunie, Comisia pentru buget din Senat a întocmit raport negativ pentru proiectul de lege prin care propuneam dublarea pedepselor pentru evaziune fiscală. În acest fel, membrii comisiei au asumat punctul de vedere al guvernului Ungureanu, cel care, în aprilie 2012, a propus respingerea proiectului, considerând că mărirea pedepselor pentru evaziune fiscală “nu se justifică” şi nu corespunde politicii de “scădere a limitelor pedepselor”! Într-o ţară în care economia subterană este estimată la 40 de miliarde de euro anual, decizia Comisiei pentru buget de a respinge dublarea pedepselor pentru evaziune fiscală este inexplicabilă într-un registru responsabil.”

    Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului este formată din 4 membri PSD, 4 membri PNL şi 3 membri PDL, între care şi preşedintele comisiei, Ovidiu Marian.

    Voiculescu adăuga că, însoţită de întărirea controlului, dublarea pedepselor ar aduce la bugetul de stat între 3 şi 5 miliarde de euro anual şi se întreba retoric: “Nu are România nevoie de 5 miliarde de euro?!”

    Preşedintele fondator al PC îşi exprima atunci speranţa că plenul Senatului va infirma decizia Comisiei pentru buget şi va adopta proiectul de lege privind dublarea pedepselor pentru evaziunea fiscală, iniţiat de Dan Voiculescu şi senatorii Ioan Ghişe (PNL), Vasile Nistor (PC), Şerban Rădulescu (PC).

  • Guvernarea USL, un copil cu prea multe moaşe

    După PNL, care voia desfiinţarea CAS, ministrul Mariana Câmpeanu a promis şi ea că sistemul de pensii va fi reformat, va fi mărit salariul minim, vor fi indexate pensiile şi va fi modificat Codul muncii. Excedat de situaţie, premierul Victor Ponta i-a rugat cu frumosul pe colegi să vorbească mai puţin, dat fiind contextul delicat al crizei europene, şi să precizeze că orice schimbare în sistemul fiscal se va face numai cu acordul UE-FMI-BM.

    Ca să arate că îi şi sancţionează pe cei ce vorbesc neîntrebaţi, Ponta l-a demis rapid pe Petre Lificiu, vicele ANRE, fiindcă a tratat majorarea cu 5% a tarifelor la energie îndemnându-i pe cetăţeni să stingă becul la baie când pleacă de acasă. Mult mai complicat va fi însă de reglat relaţia cu partenerii din USL care fie se opun unor măsuri anunţate de însuşi Victor Ponta (Crin Antonescu, liderul PNL, ostil taxei de solidaritate pentru bugetarii cu venituri peste 4.500 de euro), fie îi vâră continuu sub nas persoane controversate, cu potenţial de a pune în pericol guvernarea (cazul pesedistului nenumit care l-a recomandat pe Grăjdan pentru şefia ISC, spre folosul lui Adrian Năstase), fie se erijează în strategi ai guvernării (cazul lui Viorel Hrebenciuc, care a anunţat că preşedintele Traian Băsescu va fi suspendat în februarie 2013).

    Merită, în context, să ne amuzăm de felul cum, dintr-un funcţionar demis rapid de premierul Victor Ponta pentru gafa de a fi retras de capul lui Inspectoratul de Stat pentru Construcţii din dosarul Trofeul Calităţii în care e judecat ex-premierul Adrian Năstase, Constantin-Adrian Balaban-Grăjdan a ajuns peste noapte o figură misterioasă, creditată ba cu rolul de om de sacrificiu, numit de Ponta la ISC ca să-l scoată pe Adrian Năstase din sus-numitul dosar, ba cu rolul de om al DNA, pus de procurori să-i compromită pe Năstase şi Ponta. Judecând după felul cum trustul de presă al PC i-a luat apărarea la 22 mai, când Grăjdan a retras ISC din procesul Trofeul Calităţii, ideea de trimis ocult al DNA e ridicolă, însă fapt e că acţiunile lui Grăjdan au reuşit deja să umple cu noroi atât imaginea lui Adrian Năstase, sunat de Grăjdan la 6 dimineaţa în 22 mai, cât şi imaginea lui Victor Ponta, târât de “cadriştii” USL într-un scandal de care guvernarea se putea lipsi uşor dacă Grăjdan nu ajungea la şefia ISC.

  • Borcanul cu miere de la buget

    Că FMI ar fi urmat să aprobe oricum majorarea salariilor pentru bugetari astfel încât să fie readuse la nivelul din 2010 părea destul de limpede pentru analiştii financiari care, înainte de moţiunea de cenzură, prevedeau că guvernul Ungureanu va anunţa după încheierea misiunii FMI-CE-BM nişte măsuri de relaxare fiscală. Părea că e în cărţi chiar şi o reducere a CAS, dacă guvernul ar fi dovedit că poate compensa cu o colectare mai bună de venituri la buget ori cu tăieri suplimentare de cheltuieli.

    Motivaţia era în regulă: stimularea cererii interne – pârghia de bază pe care se poate miza într-o perioadă de recesiune în zona euro – şi reducerea poverii fiscale pentru companii. Cât despre condiţia de a nu depăşi limita de deficit bugetar de 3% din PIB, valabilă la nivel european, trebuie amintit că ţinta de 1,9-2,1% din PIB asumată de cabinetul Boc fusese oricum calificată de FMI drept “ambiţioasă” (adică greu realizabilă) în rapoartele din martie şi aprilie, iar analiştii băncilor luaseră deja în calcul o uşoară depăşire a ei către 2,5% din PIB (UniCredit) sau chiar 3,4% (BCR), previzibilă în context electoral.

    Noul cabinet Ponta a preluat din mers misiunea “reîntregirii” salariilor, completată de restituirea CASS percepute din eroare pentru pensiile mai mari de 740 de lei – o altă măsură avută în vedere de fostul guvern. După estimarea fostului ministru de finanţe Bogdan Drăgoi, toate acestea ar fi însemnat un efort bugetar de 1,5-2 mld. lei (salariile) plus 650 mil. lei (pensiile, numai pentru CASS plătită în acest an), în timp ce despre reducerea CAS, cu un cost estimat la 2,3 mld. lei, n-a mai vorbit nimeni, mai ales după ce guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că nu e fezabilă, inclusiv pentru că ar presupune pregătiri ce ar duce la depăşirea limitei legale de 6 luni înainte de alegeri în care nu se pot schimba politicile fiscale. Dacă adăugăm efectul întoarcerii la stat prin impozite a unei părţi din salariile şi pensiile “reîntregite” şi continuarea disciplinei fiscale (un angajat nou la fiecare 7 ieşiţi din sistemul bugetar, programul de creştere a eficienţei ANAF cu asistenţa Băncii Mondiale, reforma companiilor de stat şi reconsiderarea programului de investiţii ale MDRT), momentul ar putea fi depăşit relativ onorabil.

    Problema e însă contextul creat de ambiţiile particulare ale partidelor care compun sau susţin guvernul. PC a cerut reducerea TVA la 9% pentru produsele de panificaţie din septembrie, UNPR a cerut instituirea taxei de solidaritate pe averile foarte mari în actuala sesiune legislativă şi “măsuri privind creşterea salariilor, a pensiilor şi ridicarea nivelului de trai”, iar USL a enunţat deja ca obiectiv de guvernare “reanalizarea acordului tripartit privind evoluţia salariului minim brut pentru 2012- 2016”. Premierul Victor Ponta a promis că TVA redusă pentru produsele agricole se va regăsi “cel târziu” în proiectul bugetului pe 2013, ba a mai şi adăugat ironic că e normal ca Ministerul Finanţelor (adică ministrul Florin Georgescu, considerat unanim de către analişti o garanţie a prudenţei fiscale pentru noul guvern) să se opună la început, dar ulterior să accepte un calendar de aplicare.

    Aşa se explică de ce agenţia Fitch a afirmat că ratingul României ar fi afectat de “o deviere semnificativă de la programul de consolidare fiscală, prin politici populiste promovate înainte sau după alegeri”, unde anticipaţiile pentru perioada post-electorală contează chiar mai mult decât ceea ce se va întâmpla până atunci. Iar dacă la aceasta se adaugă presiunile intense ale PC pentru alegeri prezidenţiale anticipate, după ce şi aşa s-au schimbat două guverne în trei luni, nu miră pe nimeni nici deprecierea violentă a leului, de săptămâna trecută, nici accentuarea temerilor de inflaţie, fenomene care au oprit deja BNR din seria reducerilor de dobândă.

    “După tot ce s-a realizat până acum pentru restabilirea echilibrelor macroeconomice şi ducerea la bun sfârşit al acordurilor cu FMI şi UE, performanţe cu care puţine ţări se pot mândri, instabilitatea politică şi autosuficienţa sunt ultimul lucru de care România are nevoie. Încrederea investitorilor e greu de recâştigat şi încă şi mai greu de menţinut, mai ales când deja criza datoriilor se manifestă cu putere în Europa”, subliniază Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. “România are încă multe de făcut pentru reforma sectorului public şi consolidarea fiscală, iar certurile constante şi retorica ieftină sunt de rău augur pentru viitorul ţării.”

  • Jos Ungureanu! Jos Băsescu?

    De la 16 miniştri în cabinetele Tăriceanu şi Boc, cifra era prevăzută iniţial să urce la 21, dintre care patru miniştri delegaţi perfect inutili, cu atribuţii redundante sau absurde (pentru dialog social, relaţia cu IMM, relaţia cu Parlamentul şi relaţia cu societatea civilă), doi miniştri desemnaţi au în spate anchete penale, trei au fost declaraţi incompatibili de ANI, iar unii (Andrei Marga, Titus Corlăţean, Ovidiu Silaghi) au mai fost miniştri, într-adevăr, satisfăcând criteriul experienţei enunţat de premierul desemnat Victor Ponta, dar nu la ministerele unde au fost trimişi.

    Auspiciile proaste însoţesc şi din punct de vedere politic debutul noului guvern. Încă dinainte de confirmarea în Parlament, Dan Voiculescu, liderul de facto al PC, a început să traseze guvernării USL sarcina de a-l suspenda rapid pe preşedintele Traian Băsescu, idee în faţa căreia s-a arătat reticent până şi PNL, altminteri primul interesat să se elibereze locul la preşedinţie pentru Crin Antonescu.

    În acelaşi timp, UDMR, supărată că USL insistă cu suspendarea liniei de predare în maghiară la UMF Târgu-Mureş şi cu votul uninominal, a anunţat că vrea alegeri anticipate, alăturându-se PDL într-un vot negativ dat guvernului Ponta. Atât o suspendare a preşedintelui, cât şi un drum spre anticipate ar fi însă ultimul lucru de care societatea şi economia ar avea acum nevoie.

  • Victor Ponta a anunţat lista guvernului USL. Cine sunt noii miniştri

    Ministrul finanţelor, viceprim-ministru: Florin Georgescu (PSD)
    -viceguvernator BNR

    Ministrul economiei: Daniel Chiţoiu (PNL)
    -fost preşedinte al ANAF (2004-2008)

    Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale: Daniel Constantin (PC)
    -preşedintele PC, fost director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură în 2009

    Ministrul de interne: Ioan Rus (PSD)
    -fost ministru de interne în guvernarea Năstase

    Ministrul apărării: Corneliu Dobriţoiu (PNL)
    -secretar de stat în MapN (2006-2008), temporar ministru interimar în 2006

    Ministrul justiţiei: Titus Corlăţean (PSD)
    -consilier al premierului în probleme de politică externă în guvernarea Năstase

    Ministrul de externe: Andrei Marga (PNL)
    -fost ministru al educaţiei în perioada 1997-2000

    Ministrul afacerilor europene: Leonard Orban
    -actualul ministru, numit de PDL în 2011

    Ministrul dezvoltării regionale şi al turismului: Eduard Hellvig (PNL)
    -fost europarlamentar (2006-2007)

    Ministrul transporturilor şi infrastructurii: Ovidiu Silaghi (PNL)
    -fost ministru pentru IMM în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul comunicaţiilor: Dan Nica (PSD)
    -fost ministru al comunicaţiilor în guvernarea Năstase şi ministru al Administraţiei şi Internelor în 2009

    Ministrul mediului: Rovana Plumb (PSD)
    -fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în guvernarea Năstase

    Ministrul muncii: Mariana Câmpeanu (PNL)
    -fost ministru al muncii în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul sănătăţii: Vasile Cepoi
    -fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii în guvernarea Năstase, fost director al CNAS (2005-2007)

    Ministrul educaţiei: Corina Dumitrescu
    -rector al universităţii private “Dimitrie Cantemir”

    Ministrul culturii: Mircea Diaconu (PNL)
    -fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti

    Ministrul delegat pentru dialog social: Liviu Marian Pop
    -secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ

    Ministrul delegat pentru mediul de afaceri: Lucian Isar
    -fost vicepreşedinte Bancpost, şi-a pierdut funcţia după atacul speculativ din 2008 contra leului

    Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul: Mircea Duşa (PSD)
    -prefect al Harghitei în perioada 2001-2004

    Ministrul delegat la primul-ministru pentru strategii guvernamentale, transparenţă decizională şi relaţia cu societatea civilă: Victor Alistar
    -director executiv al organizaţiei neguvernamentale Transparency International

    Ministrul administraţiei: Victor Paul Dobre (PNL)
    -fost secretar de stat în MAI în guvernarea Tăriceanu.

    Luni, 7 mai, Victor Ponta va prezenta în Parlament lista şi programul noului guvern, pentru a fi validate. Deocamdată, Ponta mizează pe votul favorabil a 229 de parlamentari, faţă de o majoritate necesară de 231. Miercuri, 2 mai, premierul desemnat va avea întâlniri cu reprezentanţii grupurilor parlamentare UNPR, al minorităţilor naţionale şi posibil UDMR, pentru a-şi asigura sprijinul lor la votul de învestitură.

    Ponta a spus că în USL s-a decis păstrarea structurii actuale a guvernului, ca să nu se piardă timp cu reorganizarea, urmând ca după alegerile din noiembrie să se schimbe structura guvernului “după un mod de organizare modern, european”.

    Sarcinile noului guvern: schimbarea modului de guvernare (priorităţi de acţiune şi atitudinea miniştrilor), o guvernare transparentă, cu respectarea legilor, cu centrul de decizie “la Palatul Victoria, nu la Cotroceni sau în Kisseleff” şi cu recunoaşterea faptului că “nu Guvernul conduce Parlamentul, ci Parlamentul controlează Guvernul”. Ponta a menţionat şi depolitizarea administraţiei publice, o toleranţă zero faţă de acte de corupţie, continuarea eforturilor pentru a îndeplini cerinţele MCV, utilizarea responsabilă a resurselor de la buget şi organizarea unor alegeri corecte.

    “Ne propunem ca în aceste şase luni să performăm cât mai mult să facem cât mai mult din ce ne-am propus, astfel încât din toamnă să continue guvernarea USL şi să-şi pună în aplicare programul”, a spus Ponta, promiţând “un cadru clar pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, protejarea resurselor naturale ale ţării, o viziune fiscală clară, respectarea angajamentelor în faţa instituţiilor internaţionale, dar şi în faţa populaţiei României”.

    El a mai precizat că în alegerea miniştrilor, a folosit trei criterii: experienţa profesională, integritatea şi corectitudinea în exercitarea funcţiilor publice şi coerenţa actului de guvernare. Prima şedinţă a noului guvern ar urma să aibă loc marţi, 8 mai.

    Victor Ponta a prezentat lista şi programul noului guvern împreună cu Crin Antonescu, colegul său la şefia USL, ceea ce le-a dat ocazia celor doi lideri politici să-şi mulţumească reciproc, de mai multe ori, pentru calitatea colaborării pentru definirea listei şi a programului noului cabinet.

    Ponta a precizat că i-a transmis în urmă cu câteva ore preşedintelui Traian Băsescu lista noului cabinet şi i-a mulţumit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru “mâna esenţială de ajutor” oferită prin susţinerea includerii în noul guvern a lui Florin Georgescu, viceguvernator al BNR, sub rezerva că acesta se va întoarce la BNR după alegerile din noiembrie.

    Miercuri, 2 mai, toţi noii miniştri ale căror portofolii sunt afectate de scrisoarea de intenţie, în frunte cu ministrul desemnat al finanţelor, Florin Georgescu, vor începe discuţiile tehnice cu misiunea reprezentanţilor FMI-CE-Banca Mondială, care se află la Bucureşti. În paralel, toţi miniştrii noului cabinet vor începe să lucreze la programul de guvernare, care trebuie finalizat şi trimis Parlamentului până vineri.

  • Livrările de PC-uri la nivel global au crescut neaşteptat în primul trimestru

    Livrările de PC-uri au avansat cu 1,9%, la 89 milioane de unităţi, faţă de aşteptările analiştilor privind un declin de 1,2%, potrivit firmei de cercetare Gartner. O altă firmă de cercetare, IDC, a raportat, de asemenea, o creştere neaşteptată în primele trei luni ale anului, transmite Bloomberg. Avansul pieţei sugerează că piaţa PC-urilor depăşeşte efectele crizei datoriilor din Europa şi deficitul de hard disk-uri, cauzat de inundaţiile de anul trecut din Thailand. Totuşi, aprovizionarea insuficientă cu hard disk-uri a crescut dificultate retailerilor în a derula promoţii agresive şi de a atrage cumpărătorii cu buget mai redus, potrivit Gartner.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Hăhăitul de opoziţie

    Întrebat dacă, în calitate de prezidenţiabil, ar mai avea încredere într-un SPP care, iată, l-a trădat pe Emil Boc lăsându-l pradă inamicilor cu cameră video din vestiarul de la spa, Crin Antonescu a răspuns, tot hlizindu-se, că nu-şi dă cu părerea, “ca să nu rupă unitatea USL”.

    Venită după ce televiziunea PC s-a lamentat intens că trădarea lui Victor Ponta subminează USL, atitudinea de prost-gust a liderului PNL confirmă epitetul de “cârlan” pe care i l-a aplicat Ion Iliescu – un echivalent eufemistic al etichetei de “prostănac” lipite cândva de Mircea Geoană.

  • Noi de-aicea nu plecăm

    Răbufnirea de orgoliu din partea partidului lui Dan Voiculescu (în virtutea faptului că acesta îşi revendică în mare parte paternitatea USL) a fost potolită de liderii PSD şi PNL cu argumentul, delicat exprimat de Crin Antonescu, că “un partid poate creşte cu adevărat nu cu prilejul unor negocieri, ci doar când reuşeşte să aibă acces la guvernare”.

    Aşadar, nu se mai pune problema plecării PC din alianţă, cum spunea la nervi liberalul Relu Fenechiu, ci doar a unor regulamente de sancţionare a atacurilor între partidele din USL. De partea lor, conservatorii au încheiat incidentul aruncând vina, previzibil, pe putere, care ar încerca să decredibilizeze opoziţia prin lansarea de zvonuri despre tensiuni inexistente în USL.

  • Piedone contra Oprescu? Poate altă dată

    Profitând de precedentul de la Iaşi, la care conservatorii îşi vor promova propriul candidat la Primărie, liderul PC Daniel Constantin a ameninţat că partidul ar putea merge singur în alegeri, anunţând posibilitatea ca primarul sectorului 4, Cristian Popescu (Piedone), să fie contracandidat al lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei, în aceeaşi zi în care Oprescu era anunţat drept candidatul USL pentru un nou mandat.

    Ca şi cu alte prilejuri, în următoarele 24 de ore focul de paie a fost stins, ideea cu Piedone a picat, iar relaţiile din interiorul opoziţiei sunt mai cordiale ca oricând, mai ales după sărbătorirea zilelor de naştere consecutive ale celor doi copreşedinţi, Crin Antonescu şi Victor Ponta.

  • China a devenit în trimestrul al doilea cea mai mare piaţă de PC-uri, devansând SUA

    Vânzările de PC-uri din China au crescut cu 14% în trimestrul al doilea, la 18,5 milioane de unităţi, depăşind pentru prima oară livrările din SUA, care au scăzut cu 4,8%, la 17,7 milioane unităţi, a declarat Bryan Ma, analist la compania de cercetare a pieţei IDC. La nivel anual, China va devansa probabil SUA în 2012. Estimările scot în evidenţă importanţa tot mai mare a consumatorilor din China pentru economia mondială, după ce această ţară a devenit în 2009 cea mai mare piaţă auto din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro