BusinessMagazin

Tag: Paste

  • PAŞTE 2015: Metroul, tramvaiele 41 şi 16 linii de autobuz circulă în noaptea de Înviere

    În noaptea de sâmbătă spre duminică, trenurile de metrou vor circula la un interval de zece minute, între orele 23.00 şi 01.30, apoi, până la ora 05.00, la un interval de 20 de minute, potrivit Metrorex.

    În perioada sărbătorilor pascale, respectiv de sâmbătă până luni, trenurile de metrou de pe toate cele patru magistrale vor circula la un interval de nouă-zece minute. Pe tronsonul comun al magistralelor 1 şi 3, cuprins între staţiile Dristor 1 şi Eroilor, trenurile de metrou vor circula la un interval de patru-cinci minute.

    În noaptea de Înviere vor circula şi tramvaiele 41, precum şi autobuzele pe de 16 linii de noapte cu traseu spre Piaţa Unirii. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică vor circula autobuzele liniilor de noapte N102, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N114, N115, N116, N117, N119 şi N121, a anunţat Regia Autonomă de Transport Bucureşti.

    În prima şi a doua zi de Paşte, autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele vor circula conform programului unei zile de duminică.

    În Capitală, slujba de Înviere de la Catedrala Patriarhală va fi oficiată în noaptea de sâmbătă spre duminică, de la ora 24.00, de către PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de preoţi.

  • PAŞTE 2015: Metroul, tramvaiele 41 şi 16 linii de autobuz circulă în noaptea de Înviere

    În noaptea de sâmbătă spre duminică, trenurile de metrou vor circula la un interval de zece minute, între orele 23.00 şi 01.30, apoi, până la ora 05.00, la un interval de 20 de minute, potrivit Metrorex.

    În perioada sărbătorilor pascale, respectiv de sâmbătă până luni, trenurile de metrou de pe toate cele patru magistrale vor circula la un interval de nouă-zece minute. Pe tronsonul comun al magistralelor 1 şi 3, cuprins între staţiile Dristor 1 şi Eroilor, trenurile de metrou vor circula la un interval de patru-cinci minute.

    În noaptea de Înviere vor circula şi tramvaiele 41, precum şi autobuzele pe de 16 linii de noapte cu traseu spre Piaţa Unirii. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică vor circula autobuzele liniilor de noapte N102, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N114, N115, N116, N117, N119 şi N121, a anunţat Regia Autonomă de Transport Bucureşti.

    În prima şi a doua zi de Paşte, autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele vor circula conform programului unei zile de duminică.

    În Capitală, slujba de Înviere de la Catedrala Patriarhală va fi oficiată în noaptea de sâmbătă spre duminică, de la ora 24.00, de către PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de preoţi.

  • Patronate: Peste 135.000 de locuri pregătite pentru Paşte în staţiuni, cu 8% mai mult ca anul trecut

    Cele mai multe locuri dintre cele 135.000 sunt la pensiuni (75.000), în staţiunile montane (30.000), în staţiunile balneare (15.000), dar şi la mare (2.500 de locuri) şi în alte destinaţii, potrivit datelor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    “Din cauza vremii urâte din ultimele săptămâni, românii nu prea s-au înghesuit să cumpere vacanţe pentru acest weekend. Paştele în staţiuni îl sărbătores în general orăşenii care nu prea au rude la ţară şi care trebuie să aleagă între vacanţa de Paşte şi cea de 1 Mai. Încă nu am ajuns la nivelul din 2008, când ne puteam permite două vacanţe atât de apropiate înainte de vacanţa de vară”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dragoş Răducan, vicepreşedintele FPTR.

    El a afirmat că vremea frumoasă din ultimele zile le dă motive de optimism hotelierilor şi proprietarilor de pensiuni.

    “Românul este o naţie last minute şi soarele din ultimele zile îi va face pe mulţi să ia drumul Paştelui la pensiuni. Asta ne face să credem că, în final, vom avea cel puţin încasările de anul trecut”, a mai spus Răducan.

    Şi Marinela Stoian, fondatorul ANTREC, a arătat că rezervările au început să se intensifice pe ultima sută de metri.

    “Cam de ieri, alaltăieri au început. Până acum două zile, avem rezervări de 50-60%, sub aşteptări, din cauza vremii. Uneori, condiţiile meteo sunt la fel de importante ca tarifele”, a explicat Stoian.

    Ea a spus că cele mai solicitate pensiuni sunt în Bucovina, Neamţ, nordul Olteniei şi în Sibiu.

  • Asociaţie: Vânzările de ouă au crescut cu 50% înaintea Paştelui

    El spune că într-o lună obişnuită se vând în România aproximativ 120 de milioane de ouă, dar cu o lună înainte de Paşte vânzările cresc cu 50%.

    “Astfel, în ultima lună s-au vândut în România peste 180 de milioane de ouă, şi ne referim doar la cele din ferme, nu şi la ce vând ţăranii”, a spus Van.

    Acesta a adăugat că preţul de vânzare la poarta fermei este de 0,24 lei bucata, dar în magazine ouăle se vând cu peste 0,5 lei.

    Din aceste date reiese că românii plătesc special pentru cele 60 de milioane de ouă cumpărate pentru Paşte în jur de 7 milioane de euro.

  • REPORTAJ: Cât costă carnea de miel în pieţele şi magazinele din Bucureşti şi din ţară

    În multe cazuri, preţurile la carnea de miel sunt similare sau chiar uşor mai mici decât cele de anul trecut, în Bucureşti sau în judeţe precum Arad, Argeş, Sibiu, Timiş sau Suceava. Unul dintre judeţele în care un kilogram de carne de miel costă mai mult faţă de alte zone este Hunedoara, unde în pieţe un kilogram de carne de miel este vândut cu 28 de lei, faţă de Bucureşti, de exemplu, unde un kilogram de carne de miel costă 21-22 de lei.

    Există şi situaţii în care preţurile din supermarketuri le depăşesc mult pe cele din pieţe. Astfel, un supermarket vinde cotlet de miel cu coaste cu 87,99 lei kilogramul, în oferta publicată pe site-ul magazinului precizându-se că este vorba despre miei din Noua Zeelandă.

    ALBA

    În judeţul Alba, mieii vii se vând cu 10 lei kilogramul, în timp ce un kilogram de carne costă între 24 şi 25 de lei.

    ”Estimările pentru zilele dinaintea Paştelui sunt că preţul carcasei de miel va fi 24 – 25 de lei pe kilogram”, spune Horia Moruţan, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Alba.

    Potrivit acestuia, oferta de miei este similară celei din anii trecuţi, când în judeţul Alba s-au sacrificat în centrele de tăiere autorizate aproximativ 4.000 de animale, iar alte câteva mii de miei au fost sacrificaţi în gospodăriile oamenilor.

    Reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Alba spun că în judeţ există patru abatoare autorizate pentru sacrificarea mieilor, dar au fost autorizate temporar şi şapte centre de sacrificare a mieilor în Alba Iulia, Aiud, Abrud, Sebeş, Teiuş, şi Câmpeni. În centrele de sacrificare, DSVSA Alba asigură gratuit controlul sanitar-veterinar pentru animalele tăiate, astfel ca după sacrificare carnea să poată fi vândută.

    ARAD

    În Arad, DSVSA a autorizat două pieţe pentru comercializarea carcasei de miel. Astfel, producătorii pot vinde carnea în hala agroalimentară din Piaţa “Mihai Viteazul” şi în hala din Piaţa Catedralei. În judeţ nu există puncte de vânzare a carcasei de miel în pieţe.

    Preţul afişat de către comercianţi este uşor scăzut faţă de anul trecut, respectiv 23-24 de lei, faţă de 25-26 de lei pe kilogram în 2014. În 2013, preţurile erau mult mai mari, fiind cuprinse între 28 şi 30 de lei.

    În magazinele din Arad, preţurile la carnea de miel sunt cuprinse între 26 şi 29 de lei.

    Miei vii pot fi vânduţi în doar patru pieţe din judeţ, respectiv la Pâncota, Beliu, Chişineu-Criş şi Hălmagiu. Preţul pentru mielul viu este cuprins între 13 şi 15 lei kilogramul.

    ARGEŞ

    În Argeş, mielul se vinde în marile pieţe din oraşe şi în supermarketuri la preţuri începând de la 22 de lei kilogramul, preţuri comparabile sau chiar puţin mai mici decât cele de anul trecut. Cele mai mari pieţe din Piteşti unde se vând miei sunt Smârdan, Găvana şi Ceair. De asemenea, şapte din cele opt abatoare autorizate în judeţul Argeş au aviz şi pentru sacrificarea mieilor, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru exporturi intracomunitare, cel de-al optulea abator din judeţ fiind destinat exclusiv sacrificării porcilor.

    BRAŞOV

    Carnea de miel se vinde în Braşov la preţuri între 20 şi 25 de lei pentru un kilogram, la fel ca anul trecut, însă înainte de Paşte preţul ar putea creşte cu aproximativ 20%.

    Primii comercianţi în pieţele Astra şi Dacia din Braşov au venit încă de joia trecută. Preţurile pentru un kilogram de carne de miel variază între 20 şi 25 de lei, la fel ca anul trecut. Unii comercianţi cer 25 de lei pentru un kilogram de carne de miel, însă se mai poate negocia.

    În municipiul Braşov există locuri special amenajate pentru vânzarea mieilor în pieţele Star, Tractorul, Astra, Dacia şi Bartolomeu, iar preţul de la tarabă variază, mai ales în funcţie de piaţa unde este pusă în vânzare carnea de miel, cea mai scumpă piaţă din oraş fiind cea din centrul vechi – Piaţa Star.

    De asemenea, în această perioadă preţul pentru un kilogram de miel în viu la stâne este de 10 lei.

    Totuşi, cu câteva zile înainte de Paşte preţul cărnii de miel este posibil să mai crească, aşa cum se întâmplă în fiecare an, şi să ajungă la 12-13 lei kilogramul pentru mielul viu şi 30 de lei kilogramul de carne. În pieţele publice din Braşov nu existã locuri amenajate pentru comercializare de miei vii şi nici pentru sacrificarea acestora.

    BUCUREŞTI

    Preţul cărnii de miel în pieţele din Capitală variază între 21 şi 26 de lei pe kilogram, ca şi anul trecut. În acelaşi timp, o pungă de un kilogram cu organe şi prapur pentru drob costă între 21 şi 25 de lei, iar kilogramul de drob gata preparat şi ambalat în caserole porneşte de la 16 lei şi ajunge până la 28 de lei.

    În Piaţa Obor din Sectorul 2 al Capitalei, kilogramul de miel costă între 21 şi 22 de lei, indiferent de porţiunea de miel cumpărată.

    La Piaţa Sudului din Sectorul 4, este 25 de lei kilogramul, dacă este cumpărat un miel întreg, însă dacă se optează pentru anumite porţiuni preţurile diferă – pulpa din faţă costă 25 de lei kilogramul, în timp ce un kilogram de pulpă din spate costă 30 de lei. Kilogramul de drob este 22 de lei.

    Tot în Sectorul 4, dar la piaţa din Apărătorii Patriei, există un târg de miei şi iezi vii, de unde clienţii îşi pot alege animalul, care este apoi tăiat de către vânzător, într-un loc special amenajat, în apropierea ţarcurilor. Mielul este cântărit după tăiere şi vândut cu 25 de lei kilogramul. Unii ciobani sunt dispuşi să negocieze, însă nu lasă preţurile mai jos de 23 de lei pentru un kilogram.

    În cazul în care clientul doreşte să cumpere mielul viu, preţul acestuia scade până la 15 lei kilogramul.

    La Piaţa Trapezului din Sectorul 3, kilogramul de carne de miel se vinde cu 26 de lei, preţ la care sunt scoase la vânzare şi pulpele, organele sau drobul gata preparat.

    Preţurile din hipermarketuri nu diferă foarte mult de cele din pieţe, în condiţiile în care carnea de miel se vinde cu 24,99 de lei kilogramul. În galantare se pot găsi bucăţi mai mici de pulpă, ceafă ori organe, gata cântărite.

    BUZĂU

    În Piaţa Centrală din Buzău, marţi este prima zi în care se vând miei sacrificaţi, kilogramul de carcasă fiind, la primele ore ale dimineţii, 25 de lei.

    Comercianţii spun că vânzarea merge prost, iar oamenii cumpără doar câteva kilograme de carne, nicidecum un miel întreg. Cele mai căutate sunt pulpele şi organele, spun vânzătorii de miei, care susţin că la Buzău preţul carcasei de miel este neschimbat de trei ani.

    În judeţul Buzău există un singur punct temporar de sacrificare şi de vânzare a mieilor în viu, la Râmnicu Sărat, unde comercianţii şi-au manifestat intenţia de a vinde mielul în viu cu 12 lei kilogramul, iar carcasa între 22 şi 24 de lei kilogramul.

    ”Preţul va fi făcut însă de cerere şi va suferi modificări până sâmbătă”, spune directorul DSVSA Buzău, Marian Dumitru.

    CLUJ

    În judeţul Cluj, carnea de miel se poate cumpăra din patru puncte autorizate de sacrificare, direct de la producători, din magazinele specializate de carne şi din supermarketuri, dar nu şi din pieţe.

    Punctele de sacrificare a mieilor vor fi deschise începând de miercuri şi până sâmbătă la Centrul Agro Transilvania din Cluj-Napoca, dar şi în localităţile Turda, Câmpia Turzii şi Huedin.

    Reprezentanţii crescătorilor de oi din judeţul Cluj spun că preţurile la carnea de miel în viu sunt cuprinse între 10 şi 11 de lei pe kilogram, direct de la producători, în timp ce preţul kilogramului la carcasă este cuprins între 22 şi 25 de lei.

    Directorul Centrului Agro Transilvania, Mihai Roman, afirmă că în unitatea pe care o conduce kilogramul de carne de miel în viu se va vinde la un preţ situat între 11 şi 12 lei, în timp ce preţul la carcasă va fi dublu.

    “Din ce ştim, vor fi miei cu o greutate între 15 şi 20 de kilograme”, a spus Roman.

    În supermarketurile din Cluj-Napoca, kilogramul de carne de miel se vinde cu preţuri între 22 şi 26 de lei.

    CONSTANŢA

    Constănţenii pot cumpăra carnea de miel cu 23 de lei kilogramul, la fel ca şi anul trecut, fiind amenajate locuri speciale în pieţele Griviţa, Tomis III şi Pescăruş, pentru cei peste 50 de producători înscrişi într-un program lansat de primărie – “Preţul corect la carnea de miel”. Producătorii care merg în aceste pieţe au posibilitatea să scadă chiar preţul pentru kilogramul de carne de miel, dar cu mai mult nu pot vinde.

    În Piaţa Pescăruş a fost amenajat un punct de sacrificare care va funcţiona până în ajunul Paştelui, unde oamenii vin, văd mielul, îl aleg, iar într-o incintă din apropierea ţarcurilor, sub autorizarea Direcţiei Sanitar-Veterinare, animalul va fi sacrificat.

    În afara celor trei pieţe din municipiul Constanţa unde unde se aplică programul “Preţul corect”, în celelalte, aflate în administrarea Direcţiei Pieţe, Târguri şi Oboare, fiecare producător poate fixa preţul dorit. Aici preţul poate urca până spre 25 – 27 de lei kilogramul, în timp ce la supermarket poate ajunge şi la 30 de lei kilogramul.

    DÂMBOVIŢA

    În judeţul Dâmboviţa, preţul cărnii de miel variază între 22 şi 26 de lei pentru un kilogram.

    Direcţia Sanitar-Veterinară din judeţ a avizat funcţionarea a cinci centre temporare de sacrificare a mieilor. În cele cinci centre deschise la Aninoasa, Gura Şuţii, Pucioasa, Potlogi şi Văcăreşti micii crescători de animale pot merge să sacrifice mieii, ei primind avizele care le permit să vândă animalele în pieţe direct către consumatori. Animalele sacrificate în aceste centre nu pot fi vândute în marile lanţuri de magazine sau în carmangerii, ci doar în pieţe, direct către consumatorul final, au precizat reprezentanţii DSVSA Dâmboviţa.

    GALAŢI

    Carnea de miel se lasă aşteptată de gălăţenii care obişnuiesc să-şi facă aprovizionarea pentru masa de Paşte din pieţele din oraş, din cauză că în judeţ există doar un abator autorizat unde crescătorii de oi pot duce mieii pentru sacrificare.

    ”Avem un singur abator autorizat, la Lieşti, şi dacă acesta nu poate face faţă oamenii mai duc la abator, la Brăila”, spune preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Dunărea, Mihăiţă Lovin.

    El a precizat că mulţi dintre crescătorii de oi pe care îi reprezintă s-au plâns că trebuie să aştepte în această perioadă mult timp până să le vină rândul să sacrifice mieii destinaţi vânzării, motiv pentru care unii vor alege să-şi ducă mieii la abatoare din judeţul vecin, Brăila.

    ”Cu trei zile înainte de Paşte noi sperăm să ajungă carne de miel în pieţele şi magazinele din oraş care ne solicită carne de miel. Mieii cântăresc acum mai puţin decât anul trecut şi au în jur de 10-12 kilograme pentru că au fost fătaţi mai târziu. Cum Paştele a venit mai devreme anul acesta şi există cerere, crescătorii se văd nevoiţi să îi vândă chiar şi aşa”, afirmă Mihăiţă Lovin.

    El a mai spus că în viu mieii sunt vânduţi de crescători cu aproximativ 10 lei kilogramul, iar carcasele de carne de miel sacrificat cu 18-20 lei pentru un kilogram.

    În judeţ există două târguri de animale, în comunele Tudor Vladimirescu şi Drăguşeni, unde se pot vinde miei vii.

    Gălăţenii au ca alternativă supermarketurile din oraş, unde se găseşte carne de miel, preţurile pornind de la 25 de lei kilogramul şi ajungând chiar şi la 30 de lei kilogramul.

    Spre exemplu, într-un magazin din Galaţi se găseşte sfert posterior de miel ambalat, care cântăreşte aproape patru kilograme, la preţul de 118 lei, în timp ce sfertul anterior cu cap costă 25 de lei kilogramul, iar pachetul de două kilograme se vinde cu 54 de lei.

    În alte supermarketuri carnea de miel se vinde cu preţuri între 25 şi 26 de lei kilogramul. Totodată, organele de miel, la caserolă, costă aproximativ 36 de lei kilogramul.

    GIURGIU

    Şi la Giurgiu preţul cărnii de miel este, în medie, 25 de lei kilogramul.

    În acest judeţ nu există puncte temporare autorizate pentru sacrificarea mieilor, aceştia fiind sacrificaţi în abatoarele de la Răsuceni şi Mihăileşti. Producătorii care au avizele ce atestă faptul că animalele au fost sănătoase şi au fost sacrificate şi transportate în condiţii de igienă pot vinde carnea de miel în magazinele alimentare din judeţ.

    HUNEDOARA

    În Hunedoara, au fost autorizate pentru perioada sărbătorilor de Paşte şapte puncte temporare de sacrificare a mieilor, în condiţiile în care în judeţ există un singur abator specializat, în localitatea Nojag.

    Cele şapte puncte temporare de sacrificare a mieilor funcţionează în zona pieţelor din Brad, Deva, Hunedoara, Simeria, Orăştie, Petroşani şi Vulcan, unde comercianţii vor rămâne până sâmbătă după-amiază.

    În pieţele din Deva, un kilogram de carne de miel este vândut cu 28 de lei, în timp ce în supermarketuri preţul este de 29 de lei.

    IALOMIŢA

    În judeţul Ialomiţa, producătorii vând mieii la preţuri pornind de la 20 de kilogramul.

    Pe lângă cele două abatoare care funcţionează permanent în Ialomiţa, autorităţile sanitar-veterinare din judeţ au avizat pentru perioada sărbătorilor de Paşte funcţionarea unui centru temporar de sacrificare în cea mai mare piaţă agroalimentară din Slobozia.

    În această piaţă producătorii vin cu animalele vii, iar cumpărătorii aleg mielul pe care doresc să îl cumpere, iar acesta este sacrificat, specialiştii care se află în centrul autorizat dând avizele care atestă faptul că animalul este bun pentru consum.

    Tot în judeţul Ialomiţa sunt producători care vând miei vii, la preţuri pornind de la 12 – 13 lei kilogramul.

    IAŞI

    La Iaşi, mieii se pot cumpără din două pieţe, Nicolina şi Alexandru cel Bun, un kilogram de carne costând 25 de lei. Există însă şi posibilitatea ca oamenii să poată negocia cu vânzătorii până la 22 de lei pentru un kilogram, dacă vor să cumpere un miel întreg.

    În puţine supermarketuri şi hipermarketuri din Iaşi se vinde miel la kilogram, fiind în schimb oferte cu carne de miel ambalată în caserole. Spre exemplu, o caserolă cu cotlet de miel de 600 de grame costă 18 lei, iar aceeaşi cantitate de spate cu os costă 20 de lei. Într-un alt magazin, 200 de grame de ceafă de miel, vândută tot la caserolă, costă 7 lei.

    În cazul retailerilor care comerciazlizează carne de miel la kilogram, preţul de pulpă de miel cu os este de 27 de lei kilogramul, iar carnea de miel fără os este de 28 de lei. Capul şi spatele de miel sunt vândute cu 25 de lei kilogramul, iar organele cu 36 de lei.

    MEHEDINŢI

    În Mehedinţi, au fost autorizate de DSVSA să funcţioneze temporar trei centre de sacrificare a mieilor – în Drobeta Turnu Severin, Orşova şi Strehaia.

    În Târgul Veterani din Drobeta Turnu Severin, preţul cărnii de miel, în viu, porneşte de la 20 de lei pentru un kilogram, dar clienţii pot negocia până la 18 lei. În magazinele din municipiu, preţul cărnii de miel porneşte de la 26,99 lei kilogramul şi poate ajunge până la 30,99 de lei kilogramul.

    PRAHOVA

    În Prahova, carnea de miel se vinde în supermarketuri, dar şi în pieţele din zonele urbane, iar preţul unui kilogram de carcasă de miel poate depăşi 30 de lei. Astfel, în marile lanţuri de magazine carcasa de miel se vinde la preţuri cuprinse între 26 şi 31 de lei pentru un kilogram, în timp ce în pieţe preţul mielului este de 25 de lei kilogramul. Organele de miel au preţuri cuprinse între 18 lei kilogramul, în cazul celor congelate, şi 25 de lei kilogramul pentru cele proaspete.

    În cea mai mare piaţă din Ploieşti, la Halele Centrale, cumpărătorii pot alege, în loc de carne de miel, carne de ied, care se vinde tot cu 25 de lei kilogramul. În supermarketuri, cea mai mare concurenţă pentru miel o reprezintă carnea de curcan. La raioanele din marile magazine carnea de curcan ajunge să fie mai ieftină decât cea de miel, vânzându-se cu preţuri între 15 şi 32 de lei pe kilogram.

    SIBIU

    La Sibiu, preţurile la carnea de miel sunt comparabile cu cele de anul trecut. În pieţe şi târguri, producătorii vând carnea de miel cu 25 de lei kilogramul, iar mieii vii se vând cu 11 – 12 lei pentru un kilogram.

    Potrivit asociaţiilor de producători din judeţ, mieii sunt în acest an pentru toate gusturile. Sunt şi miei mai mici, de 6 – 8 kilograme, dar şi miei mai mari, de până la 15 kilograme.

    În pieţe, însă, deocamdată sunt puţini producători care vând marfă. Aceştia spun că cea mai mare vânzare se va face în zilele următoare.

    “Tăiem mai mulţi şi o să-i aducem în piaţă. Zilele acestea n-am venit decât cu câte unul – doi pentru că lumea încă nu cumpără. De marţi, miercuri va începe vânzarea şi sper să fie un an bun” spune Maria Olteanu, unul dintre producătorii din judeţul Sibiu.

    În marile magazine, carnea de miel se vinde la preţuri cuprinse între 26 şi 28 de lei pentru un kilogram de pulpă cu os.

    SUCEAVA

    În judeţul Suceava, kilogramul de miel în viu se vinde cu 9-10 lei, în timp ce la carcasă preţurile variază între 20 şi 25 de lei, fiind similare celor de anul trecut.

    Un kilogram de carne de miel poate fi vândut şi cu 17-18 lei, dacă animalul este cumpărat direct de la stână şi apoi sacrificat într-un abator autorizat.

    În judeţ sunt nouă abatoare de capacitate mare şi mică.

    TIMIŞ

    La Timişoara, mieii se vând în trei pieţe din municipiu – Piaţa “Badea Cârţan”, Piaţa 700 şi Piaţa Iosefin. Preţul la carnea de miel este cuprins între 20 şi 25 de lei kilogramul, ca şi anul trecut.

    Comercianţii de carne de miel spun că oamenii deocamdată nu se înghesuie să cumpere, ci mai mult se interesează de preţuri.

    Mieii vii pot fi cumpăraţi doar din Piaţa “Badea Cârţan” din Timişoara, cu preţuri care pornesc de la 12 lei pe kilogram.

    VASLUI

    Preţul kilogramului de miel variază în municipiul Vaslui în funcţie de locul de unde este cumpărat şi de modul în care este oferit spre vânzare. Astfel, în unele supermarketuri mielul se vinde doar la sfert, un kilogram de carne costând 29,99 lei pentru partea anterioară, şi 36,99 lei pentru cea posterioară.

    Preţul cărnii de miel este mult mai mic în cele două pieţe din municipiul Vaslui, unde se vinde doar în carcasă întreagă, cu tot cu cap şi organe pentru drob.

    Apărut în galantare la începutul acestei săptămâni, un kilogram de carne de miel costă 22 de lei, iar pentru o carcasă întreagă vasluienii trebuie să scoată din buzunar între 150 şi 250 de lei, în funcţie de mărimea animalului.

    ”22 de lei pe kilogram este preţul cu care testăm acum, la început de săptămână, piaţa din Vaslui. Dacă vom avea cerere, îl vom menţine, dacă nu, o să scădem şi la 18-20 de lei kilogramul”,spune preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Vaslui, Ion Agafiţei.

    VÂLCEA

    În Vâlcea, carnea de miel se vinde cu preţuri care pornesc de la 25 de lei pe kilogram. Autorităţile sanitar-veterinare au dat aviz şi anul acesta, la fel ca şi anul trecut, pentru funcţionarea unui centru temporar de sacrificare a mieilor în Râmnicu Vâlcea. Aici, producătorii aduc animalele care vor fi sacrificate, acestea sunt controlate de către specialişti, după care sunt sacrificate şi pot fi vândute. Centrul temporar de sacrificare a mieilor din Râmnicu Vâlcea va fi deschis până sâmbătă, cu o zi înainte de Paşte.

    Carnea de miel se mai vinde în Vâlcea şi în supermarketuri şi carmangerii. În târguri nu este permisă comercializarea animalelor sacrificate, ci doar vânzarea animalelor vii.

    La cele mai noi controale în târguri, specialiştii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Vâlcea nu au descoperit miei sacrificaţi vânduţi în târguri, au declarat corespondentului MEDIAFAX reprezentanţii acestei instituţii.

  • ANSVSA: Cumpărăturile de Paşte să fie făcute numai din locurile autorizate

    În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor intensifică acţiunile de control la unităţile care procesează, depozitează, transportă şi comercializează produse alimentare de origine animală şi non-animală. Sunt vizate şi unităţi de fabricare a produselor de morărit şi panificaţie, a produselor de patiserie, depozite cu legume, fructe, seminţe şi conserve, unităţi de fabricare a băuturilor alcoolice şi răcoritoare, precum şi unităţi de tip hipermarket, supermarket şi unităţi Plafar, care comercializează produse alimentare specifice perioadei postului.

    În ceea ce priveşte sacrificarea mieilor sau iezilor, cu excepţia celor sacrificaţi pentru consum în gospodărie, legislaţia actuală prevede ca procesul să aibă loc numai în abatoarele autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea ovinelor sau caprinelor, care dispun de echipamente şi facilităţi speciale pentru sacrificarea acestor animale, cu respectarea bunăstării animalelor, sau în centre de tăiere temporare care vor fi autorizate să funcţioneze pe o perioadă determinată, sub controlul medicului veterinar repartizat.

    Carnea şi organele de miel sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară eliberat de abatorul unde au fost sacrificate animalele şi poartă marca de sănătate

    Spaţiile temporare pentru sacrificarea mieilor îşi desfăşoară activitatea pe o perioadă determinată (30 martie – 12 aprilie). Acestea trebuie să fie amenjate corespunzător: locuri special amenajate pentru sacrificarea animalelor, separate fizic de cumpărători, pentru a nu le produce disconfort, spaţii special amenajate pentru cazarea animalelor şi cu posibilităţi de adăpare şi furajare a acestora, sistem de alimentare cu apă potabilă şi apă caldă etc.

    Carnea, provenită din sacrificările efectuate în locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor, va fi comercializată direct consumatorului final, imediat dupa sacrificare, examinare şi marcare.

    Şi ouăle valorificate de producătorii particulari trebuie să fie examinate de personalul veterinar. Sunt interzise pentru comercializare ouăle cu coaja crapată sau lovită, acestea vor fi retrase de la vânzare şi vor fi dirijate pentru valorificare în scopuri tehnice, confiscare sau distrugere.

    Ouăle proaspete prezintă coaja cu aspect mat, rugos, comparativ cu ouăle vechi la care coaja este lucioasă şi netedă. La un examen simplu a densităţii în apă de robinet, ouăle proaspete trebuie să rămână la fundul vasului în care sunt puse, cu axul longitudinal paralel cu fundul vasului sau acesta să formeze cu fundul vasului un unghi de maxim 30 – 45 de grade.

    Produsele din lapte pot fi valorificate de crescătorii de animale în spaţii înregistrate sanitar veterinar în condiţiile în care producătorul deţine: documentul de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă sau vânzare cu amănuntul şi certificatul de producător, fişa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar şi carnetul de sănătate cu viza medicului uman.

    Producătorul trebuie să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs şi data obţinerii produsului, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj. Expunerea produselor trebuie să se facă în vitrine, în recipiente confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică etc.). Comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosinţă (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar). Sunt permise transportul şi păstrarea în vederea vânzării directe către consumatorul final a brânzeturilor în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), cu condiţia ca acestea să fie curate şi identificate corespunzător.

    ANSVSA recomandă cetăţenilor să cumpere produse alimentare numai din spaţii sau unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar. Aceasta înseamnă că, atât carnea, cât şi alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar veterinar şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

    Consumatorii pot sesiza orice nereguli din domeniul siguranţei alimentelor la adresa de e-mail callcenter@ansvsa.ro sau la numărul de telefon 0800 826 787, care funcţioneză în regim de permanenţă şi este apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie.

  • Papa Francisc a salutat acordul cu Iranul şi s-a rugat pentru pace, în timpul slujbei de Paşte

    Mesajul “Urbi et Orbi” transmis de Suveranul Pontif cu ocazia Paştelui catolic, de la balconul central al bazilicii Sfântul Petru, a fost marcat de speranţă pentru pace. Anterior, Papa a oficial slujba de Paşte, pe o vreme ploioasă, în Piaţa Sfântul Petru, în faţa a zeci de mii de persoane.

    Francisc a făcut primele comentarii publice despre acordul preliminar încheiat joi, la Lausanne, între Teheran şi marile puteri, menit să asigure că Iranul nu va construi o bombă atomică.

    “Ne încredem cu speranţă în Domnul că acordul preliminar încheiat recent la Lausanne este un pas decisiv către o lume mai sigură”, a afirmat el.

    “Ne rugăm pentru pace în această lume supusă traficanţilor de arme, care îşi câştigă existenţa prin (vărsarea) sângelui altor bărbaţi şi femei“, a adăugat Papa, denunţând numărul mare de arme din lume.

    Suveranul Pontif s-a rugat de asemenea pentru pace în ţări afectate de conflicte violente, precum Libia, Yemen, Siria, Irak, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan şi Congo.

    El i-a amintit pe tinerii ucişi joi la o universitate din Kenya, majoritatea vizaţi pentru că erau creştini, şi a deplâns răpirile comise de extremiştii islamişti.

    După ce în Vinerea Mare Francisc a criticat comunitatea internaţională pentru tăcerea complice referitoare la uciderea unor creştini, de Paşte, el s-a rugat ca Dumnezeu să reducă “suferinţa multor fraţi persecutaţi din cauza numelui Său”.

  • Tradiţii din Joia Mare: Papa Francisc a spălat picioarele a 12 deţinuţi din Roma, printre care o femeie însoţită de copil – FOTO

    Pentru al treilea an consecutiv, Francisc nu a oficiat slujba tradiţională din Joia Mare într-o bazilică, mergând în schimb la oamenii de la marginea societăţii şi incluzând femei.

    Predecesorii săi au inclus numai bărbaţi în acest ritual, care comemorează gestul de smerenie făcăt de Iisus Hristos faţă de apostolii săi în noaptea dinaintea răstignirii sale.

    Înainte de Francisc, ceremonia se desfăşura întotdeauna la Vatican sau la Bazilica Sfântul Ioan din Lateran. Dar Papa Francisc, dorind să continue tradiţia pe care a lansat-o când era arhiepiscop de Buenos Aires, oficiază slujba în cartierele sărace ale Romei, cu oameni simpli.

    El a îngenuncheat în faţa celor şase femei şi şase bărbaţi deţinuţi, a turnat apă pe piciorul drept al fiecăruia, l-a şters cu un prosop şi l-a sărutat. Una dintre deţinute, o femeie de origine africană cu lacrimi în ochi, şi-a ţinut copilul în braţe, iar Papa i-a spălat piciorul acestuia.

    Decizia Suveranului Pontif de a include femei şi uneori persoane de alte religii decât cea creştină – o femeie musulmană a participat la ritual în urmă cu doi ani, la un centru de detenţie pentru minori – i-a nemulţumit pe catolicii conservatori.

    În timpul slujbei de la biserica “Tatăl Nostru” din cadrul închisorii Rebibbia, Papa le-a spus deţinuţilor că sclavii le spălau picioarele stăpânilor lor în trecut, iar acest gest simbolizează atitudinea serviabilă faţă de alţii şi puritatea spirituală.

    Francisc a adăugat că şi el are nevoie de puritate şi vrea să fie “mai mult un sclav în serviciul oamenilor”.

    Unul dintre participanţii la ceremonie este un deţinut condamnat pentru crime în serie, potrivit televiziunii oficiale a episcopilor catolici italieni, SAT 2000.

    Cei 12 deţinuţi selectaţi pentru a reprezenta totalul de 2.100 de persoane încarcerate la Rebibbia sunt originari din Italia, Nigeria, Congo, Ecuador şi Brazilia.

  • ANAT: Mai mulţi turişti şi sejururi cu până la 5% mai scumpe în 2014

    Preferinţele pentru vacanţa de 1 Mai sunt similare celor de Paşte, cu menţiunea că sunt aşteptaţi mai mulţi turişti pe litoralul românesc, fiind tradiţie petrecerea zilei de 1 Mai la mare.  Cu excepţia litoralului, printre cele mai căutate destinaţii pentru aceste două evenimente se numără Delta Dunării şi staţiunile Băile Felix, Geoagiu Băi, Sovata, Baile Govora, Băile 1 Mai, Predeal, Băile Herculane şi Bran.

    Privind primele rezultate din acest an, în primul trimestru al lui 2014 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, pe produsele turistice interne,  se mai observă o creştere de 5% pe rezervările early booking,  50% pe programul “Săptămâna de refacere” şi 100% pe programul “Zile gratuite de vacanţă”.

    ”În ceea ce priveşte regiunile şi destinaţiile interne, în primul trimestru al anului 2014, comparativ cu cel similar din 2013, se observă un plus de 7% pe litoral, 30% pe zona Crişanei, 20% pe zona Transilvaniei, 10% pe cea a Bucovinei şi 30% pe cea a Munteniei. Maramureşul a marcat tot un plus de 30%, în timp ce Oltenia şi Banat, o creştere de 5%”, a spus Lucia Nora Morariu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

    În ordinea volumului de vânzări, destinaţiile externe cele mai căutate au fost Turcia (+ 20%), Grecia (+5%), Spania (+ 1%), Italia, Franţa, Austria şi Emiratele Arabe (fiecare cu +5%), Marea Britanie (+ 10%) şi Muntenegru (+ 20%). Volume mari de vânzări se înregistrează şi pe alte destinaţii care, totuşi, anul acesta înregistrează o scădere a numărului de rezervări făcute în primul trimestru al anului. Este vorba de Bulgaria (- 10%) şi Croaţia (- 40% din cauza creşterii preţurilor ca urmare a majorării TVA).

    “Cred că Muntenegru  a castigat încrederea românilor şi prin extraordinara solidaritate de care au dat dovada oamenii din ţara prietenă, in acele momente grele. Cred că românii au înţeles că acolo sunt prieteni şi că îţi poţi petrece o vacanţa <în familie>, a declarat  Lucia Nora Morariu.

    Cele mai dinamice destinaţii externe, cu creşteri de peste 50% au fost Mexic, Belgia, Israel, Malta, Cuba şi Statele Unite.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    249.000
    numărul persoanelor subocupate (care lucrau sub 40 de ore pe săptămână) în 2013, în creştere cu 10.000 faţă de 2012

    59,7%
    rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) în 2013, în creştere cu 0,2% faţă de 2012, în timp ce rata de ocupare pentru tinerii între 15 şi 24 de ani era de 23,5%

    9,1%
    creşterea producţiei industriale în februarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după ce în ianuarie ritmul de creştere a atins un nivel record, de 9,9%

    795.500
    numărul românilor din Spania în 2013, ceea ce îi face cea mai mare comunitate de imigranţi din această ţară, deşi numărul lor s-a redus cu 8,6% faţă de 2012

    5,7%
    scăderea vânzărilor de locuinţe în SUA în martie faţă de aceeaşi lună din 2013, la cel mai mic număr de locuinţe vândute din iulie 2012 încoace (4,59 mil.)

    14,7%
    scăderea lucrărilor de construcţii în luna februarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform Eurostat, situând România pe primul loc în rândul ţărilor UE cu cele mai mari scăderi la acest capitol, urmată de Portugalia (-11,5%) şi Italia (-7,9%)