Tag: partener

  • Proprietatea intelectuală, un bun din ce în ce mai valoros

    Termenul de proprietate intelectuală, explică Lars Wiechen, se referă următoarele categorii: mărci, brevete, drepturi de autor şi secrete comerciale. „Cel mai valoros secret comercial este formula Coca-Cola; nu este protejată de niciun drept, este ţinută secret într-un seif din Atlanta şi există zvonuri cum că ar fi doar două persoane care au acces la formulă, iar acestea nu au voie să intre în contact, nu au voie nici să călătorească în acelaşi tren sau avion.“

    În România, asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale se realizează, în principal, prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), în domeniul proprietăţii industriale, şi Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe.

    În ziua de azi, brandul este una din cele mai importante active pe care le poate deţine o companie, explică Wiechen. Dar lucrurile nu au stat întotdeauna aşa. „Dacă ne gândim la anii ’80, de exemplu, dacă facem o analiză a bilanţurilor, putem vedea că valoarea companiilor era dată, în proporţie de 70%, de activele corporale, adică terenuri, clădiri, echipamente, stocuri şi aşa mai departe. Între timp, lucrurile s-au schimbat: dacă am face acum o analiză financiară a bilanţurilor companiilor listate, vom vedea că cel puţin 70% din valoare reprezintă active necorporale (activele necorporale reprezintă acele active care nu se regăsesc sub o formă materială – n.red). Un exemplu: gândiţi-vă la Apple, este cea mai valoroasă marcă la nivel mondial, având o valoare de aproximativ 250 de miliarde de dolari din care numai marca reprezintă 40% din valoarea companiei. E un raport impresionant“, spune Lars Wiechen.

    În România sunt înregistrate anual între 10 şi 12.000 de mărci la OSIM, mai mult decât în urmă cu zece ani, dar foarte puţin comparativ cu situaţia din alte ţări europene. În Franţa, de exemplu, sunt înregistrate sute de mii de mărci pe an, oricine are o idee asigurându-se mai întâi că are brandul protejat şi abia apoi ocupându-se de dezvoltarea afacerii.

    O problemă este faptul că nu avem o piaţă pentru activele necorporale, explică Wiechen. Există câţiva brokeri în Marea Britanie şi Statele Unite, dar nu putem vorbi de o piaţă activă. „Trebuie creată şi o piaţă, pentru că mărcile nu pot fi tranzacţionate pe bursă. Trebuie să înţelegem că economia, în momentul de faţă, este bazată pe conceptele de cunoaştere şi pe cel de digital. Cel mai mare retailer din lume, Alibaba, nu are niciun magazin fizic; la fel în cazul iTunes, este vorba doar de conţinut digital. Un alt exemplu foarte bun e Uber, nu deţine flotă, nu deţine nici măcar un taxi şi este totuşi cea mai mare companie de transport.“

    Un prim pas, spune Lars Wiechen, este creşterea notorietăţii capitalului intelectual: „Trebuie să începem cu antreprenorii, cu IMM-urile care încă nu ştiu foarte bine ce înseamnă un drept de proprietate intelectuală sau faptul că tot ceea ce creeză poate fi protejat printr-un brevet sau prin drepturi de autor. Iar apoi trebuie să creştem notorietatea şi la finanţator, adică la bănci.“

    În ce situaţii poate fi însă folosită proprietatea intelectuală pentru a garanta un împrumut bancar?

    „Banca este în primul rând interesată de o garanţie pe care să o poată executa în cazul în care compania nu mai poate respecta plăţile. Băncile ezită să accepte activele necorporale ca garanţii fiindcă nu există piaţă pentru acest tip de active, nu există companii de asigurări care să preia riscul asociat acestora, iar acceptarea capitalului intelectual ca garanţie în oferirea de finanţare are un impact negativ asupra indicatorilor de performanţă a băncii, spre exemplu asupra ratei de adecvare a capitalului. Am avut anul trecut două cazuri în care am evaluat active necorporale, mai exact mărci şi software, pentru garantarea împrumutului la anumite bănci din România; şi am observat o deschidere mai mare şi din partea băncilor în a accepta această valoare rezultată din proprietatea intelectuală“, spune partenerul de la Deloitte România. „Nu este încă o practică obişnuită în România, pentru că aici suntem obişnuiţi cu garanţiile imobiliare. Un teren, o clădire de birouri sau rezidenţială, băncile angajează un evaluator, fac anumite ajustări şi decid asupra valorii împrumutului. Suntem obişnuiţi cu acest sistem, dar nu vedem că şi un teren sau o clădire reprezintă tot un drept, şi anume dreptul de a folosi bunul în cauză. La fel, brevetul este tot un drept asupra unui bun care nu este tangibil – aceasta este singura diferenţă.“

    Există în România mărci extrem de valoroase, iar această valoare este de multe ori reprezentată de puterea de a recunoaşte brandul în cauză. Un exemplu în acest sens este BCR, după cum explică Lars Wiechen: „M-am ocupat de alocarea preţului de achiziţie pentru mai multe companii, printre care şi BCR la momentul vânzării către Erste“, povesteşte partenerul Deloitte. „Atunci ne-am uitat la toate activele din bilanţ, care erau la valoarea contabilă, şi le-am reevaluat; la fel şi cu datoriile. Ce am făcut în plus, pentru că nu existau în bilanţul BCR, a fost să identificăm activele necorporale. În cazul BCR, brandul a fost extrem de important: în majoritatea ţărilor numele este Erste, la noi a rămas BCR tocmai pentru că era o marcă extrem de valoroasă.“

    Din totalul lucrărilor Deloitte, evaluarea activelor necorporale reprezintă între 5 şi 10%, atât la nivelul României cât şi la nivelul Europei Centrale şi de Est. „Deschiderea antreprenorilor din România este una medie, aş spune că ne situăm după Polonia şi Cehia din acest punct de vedere“, notează Lars Wiechen. El mai spune că marile companii din România nu se folosesc, în majoritatea cazurilor, de puterea brandului.

    Wiechen s-a stabilit în România de 10 ani, a învăţat limba şi s-a integrat în mediul de afaceri local, devenind un specialist de referinţă în evaluarea activelor şi a afacerilor. De la sfârşitul anului 2014, Wiechen este partener pentru consultanţă financiară la Deloitte România şi coordonator al echipei specializate în proiecte de evaluare şi modelare. De-a lungul carierei sale de 14 ani în companii de consultanţă, atât în Germania cât şi în România, a construit o expertiză amplă în evaluări de active şi afaceri, studii de fezabilitate financiară, precum şi contabilitate internaţională, evaluarea litigiilor, due diligence financiar, fuziuni şi achiziţii, restructurări şi consultanţă financiară în gestionarea creditelor.

  • Salariul minim creşte de astăzi la 1.250 lei. Ce înseamnă pentru angajatori şi pentru salariaţi. Prima veste proastă: cresc amenzile de circulaţie

    Creşterea salariului minim pe economie de luna viitoare nu va genera o majorare a veniturilor angajaţilor cu salarii mai mari decât minimul pe economie, este de părere Mădălina Racoviţan, partener Consultanţă Fiscală în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG.

    Salariul minim pe economie va creşte de la 1.050 lei brut în prezent la 1.250 lei brut începând cu data de 1 mai 2016, o măsură de care se vor bucura în jur de 1,1  milioane de români care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.

    „Mă aştept ca angajatorii care au angajaţi cu salarii mari să nu majoreze salariile la toată lumea. În mod evident angajatorii trebuie să se conformeze cu această lege. Istoria a arătat că odată cu creşterea salariului minim printr-o lege, vor creşte şi numărul de angajaţi cu salarii minime, ceea ce înseamnă că cei care au salariul în jur de 1.250 lei să nu beneficieze neapărat de o creştere salarială“, a declarat Mădălina Racoviţan în cadrul emisiunii online de business ZF Live.

    KMPG a lansat un studiu asupra salariilor minime din 31 de ţări din Europa, care arată că în doar 22 dintre aceste ţări există un salariu minim obligatoriu, iar în anumite ţări, precum Marea Britanie acesta se stabileşte în funcţie de mai multe criterii precum vârstă sau sectorul de activitate.
    Dintre cele 22 de ţări în care există un salariu minim, cel mai mic salariu este în Bulgaria, de doar 214 euro, iar cel mai mare este în Luxemburg unde salariul minim este de 1.923 euro. România surclasează Bulgaria cu un salariu minim de aproximativ 280 euro, de la 1 mai.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un galop prin lumea sporturilor ecvestre, a oligarhilor putred de bogaţi şi a banilor murdari

    Echitaţia este o pasiune foarte scumpă şi de aceea pentru jochei, ca suedezul Rolf-Göran Bengtsson, este important să-şi găsească un patron cu bani dacă vor să facă performanţă. Heartfelt, pe care suedezul Rolf-Göran Bengtssonşi-a pariat viitorul, ar costa un milion de euro pe o piaţă în care de regulă nimeni nu întreabă de unde vin banii sau cine sunt patronii campionilor. Nimeni în afară poate de procurori. Revista germană Der Spiegel face o incursiune în această lume închisă, unde urmele banilor sunt şterse repede şi prin care se perindă personaje adesea fără scrupule, exotice, precum oligarhii cu portofele adânci din Rusia, Azerbaidjan şi Ucraina.

    Bengtsson, 53 de ani, este un campion. La Jocurile Olimpice din China din 2008 a câştigat medalia de argint la sărituri individuale. Calul său favorit, Casall, are acum 16 ani, o vârstă care nu-i mai permite să concureze la marile turnee. Heartfelt, venită de la Gestüt Eichenhain, sau Dumbrava cu Stejari, o hergelie din Saxonia Inferioară, ar trebui să-i ia locul lui Casall, dar la centrul de echitaţie din Oliva Nova, Spania, iapa se lasă cu greu antrenată să sară peste obstacole.

    „Heartfelt este foarte încăpăţânată“, spune  Bo Kristoffersen, managerul călăreţuluişi partenerul de afaceri al acestuia. „Încă n-a învăţat că îi va fi mai bine dacă i se supune lui Rolf“.

    Era previzibil că Bengtsson va trebui să înceapă să caute un nou cal pentru a concura la marile campionate. Însă suedezul nu şi-ar fi putut găsi un partener fără ajutorul unui patron, care să-i cumpere calul – aproape toţicălăreţii de elită din lume se bazează pe sponsori putred de bogaţi deoarece în ultimii ani preţurile au ajuns la niveluri absurd de mari.

    Bengtsson a descoperit iapa în urmă cu doi ani în Belgia. De atunci, Heartfelt trăieşte în grajdurile lui din Schloss Breitenburg, un castel din Schleswig-Holstein, Germania. Castelul este căminul ancestral al familiei de nobili Rantzau.

    De asemenea, Bengtssonşi-a găsit şi un sponsor. Calul i-a fost cumpărat de Dumbrava cu Stejari, reprezentată de un ins care se prezintă drept proprietarul fermei. Acesta cheltuie milioane de euro pe sporturi ecvestre şi face tot ce poate pentru a-şişterge urmele.

    Povestea acestui sponsor şi a iepei Heartfelt din Dumbrava cu Stejari este şi povestea lumii în care se învârt jocheii. O lume în care puţini oameni pun serios întrebări despre originea banilor cu care patronii lor le cumpără caii, dacă procurorii îi urmăresc sau dacă nu cumva patronii şi-au obţinut averea prin fraudă. 

    Adesea, aceşti iubitori de cai dubioşişi cu portofele pline vin din Rusia, Azerbaidjan şi Ucraina. Unul dintre cei mai exuberanţi dintre ei este oligarhul Aleksander Onişcenko, care şi-a făcut averea din afaceri cu petrol, materii prime şi terenuri. Ucraineanul a fost căutat mulţi ani de autorităţile belgiene, care l-au suspectat de evaziune fiscală şi de spălare de bani. Se crede că Onişcenko a fost membru al unei organizaţii infracţionale din Ucraina, ceea ce milionarul neagă. În pofida reputaţiei sale dubioase, jochei multimedaliaţi, inclusiv din Germania, continuă să apeleze la el.

    Omul cu care Bengtsson s-a înţeles să i-o cumpere pe Heartfelt şi cu care încă ţine legătura este căutat de procurorii americani, care au emis un mandat de arestare pe numele său. Numele: Munir Uwaydah. Vârsta: 50. Profesia: chirurg ortoped.

    Procurorul regiunii Los Angeles l-a acuzat pe medic că este autorul „uneia dintre cele mai mari scheme de fraudă în asigurări din istoria statului California“. Cu ajutorul altor zece acuzaţi, Uwaydah, care a avut mai multe clinici în California, ar fi furat prin fraudă de la companiile de asigurare peste 150 de milioane de dolari.

    Cercetările în privinţa lui Uwaydah au început în urmă cu cinci ani. Pe 25 februarie 2015, procurorii şi-au înaintat acuzaţiile Curţii Superioare a statului California pentru Los Angeles. Numărul de înregistrare al cazului: BA425397. Acuzaţii: printre altele, fraudă şi uneltire. Însă Uwaydah n-a mai fost în SUA de mult timp. Datele oficiale arată că a plecat din această ţară la sfârşitul lunii iunie 2010, probabil prin Mexic, şi a ajuns în Liban, stat unde deţine, de asemenea, cetăţenie.

    Uwaydah este în Liban la adăpost de procurorii americani deoarece această ţară nu are acord de extrădare cu SUA. Însă se pare că Uwaydah a venit de mai multe ori în Germania pentru a-şi satisface pasiunea faţă de cursele de sărituri cu obstacole pentru cai. Şi pentru interesul pe care-l are în herghelia Gestüt Eichenhain din Saxonia Inferioară.

    În urmă cu mai mult de zece ani, o companie înfiinţată de Uwaydah a cumpărat ferma de 42 de hectare din districtul Verden. Terenurile sunt aproape de orăşelul Blender, de lângă Bremen. Pas cu pas şi cu mai multe milioane de euro, herghelia a fost extinsă pentru a deveni a deveni o crescătorie profesionistă de cai şi un centru de echitaţie pentru jochei profesionişti.
    Ori de câte ori este posibil, Uwaydah se opreşte la fermă împreună cu mult mai tânăra sa soţie Kadri, o fostă regină a frumuseţii din Estonia. Scopul său, spune un fost angajat care a participat alături de Uwaydah la multe licitaţii, era „de a fi proprietarul unui cal care realizează ceva cu adevărat măreţ“. Un cal pentru un călăreţ precum Rolf-Göran Bengtsson.
    Herghelia, elaborat renovată, are acum peste zece angajaţi, inclusiv propriul bucătar, iar cele zece grajduri adăpostesc aproape 150 de cai. Uwaydah face achiziţie după achiziţie după achiziţie. Mai bine spus: îi lasă pe alţii să-i facă cumpărăturile.

    Uwaydah se prezintă asociaţilor de afaceri de pe piaţa ecvestră sub titlul care nu lasă loc de interpretare de „proprietarul“ crescătoriei de cai Eichenhain. Mulţi dintre foştiiangajaţi ai fermei, dealeri de cai, participanţi la licitaţii, crescători de cai de rasă şi proprietari de grajduri care au avut de a face cu Uwaydah, confirmă aceasta.

     

  • Ungaria intră în războiul valutar. Ratele negative din zona euro, cel mai mare partener comercial al Budapestei

    Banca centrală a ţării est-europene, care susţine că nu are o ţintă legată de cursul de schimb, a prins obiceiul de a anunţa stimulente pentru a restrânge aprecierea forintului de fiecare dată când moneda locală se apropie de 310 forinţI pentru un euro.
     
    Acum, când moneda se tranzacţionează în apropiere de maximul ultimelor şase luni, strategii au abandonat angajamentul de a nu reduce dobânzile până în 2018.
     
    “Reducerea ratelor ar însemna că Banca Naţională a Ungariei se alătură unui grup destul de numerous de bănci centrale implicate în războaie valutare”, spune Piotr Matys, strateg la Rabobank International din Londra.
     
    Acesta arată că relaxarea monetară nu va fi suficientă pentru a stopa aprecierea forintului la 300 forinti pentru un euro în condiţiile în care investitorii sunt în căutare de monede cu randamente în creştere. “Banca centrală a avut o preferinţă pentru o monedă mai slabă pentru o vreme”.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro
  • Fraţii Wachowski, creatorii Matrix, au devenit surorile Wachowski

    Andy Wachowski a mărturisit că este transsexual, la patru ani distanţă, după ce fratele lui a făcut acelaşi lucru. “Prin urmare sunt transsexual”, a spus Lilly Wachowski, într-un comunicat in care detaliază motivele anunţului sau.

    Lilly Wachoski, 48 de ani, îi urmează astfel paşii surorii şi partenerei sale de creatie Lana, 50 de ani, care a dezvăluit în urmă cu câţiva ani că este transsexual.  Wachowski a subliniat că a făcut anunţul de teamă ca presa să nu-i dezvăluie povestea.

    “Ştiam că la un moment dat trebuia să recunosc public. Când trăieşti ca un transsexual este greu de ascuns acest fapt. Voiam să fiul mai confortabil cu această ieşire în public, dar nu am avut de ales”, mărturiseşte Lily.

    Ea a asigurat că se simte fericită şi că are sprijinul familei şi prietenilor. “Adevarul este că mă aflu într-o perioadă de tranziţie şi voi continua să fiu întreaga mea viaţă”, a spus Lilly Wachoski.

    În filmografia regizorilor Wachowski se află populara trilogie de science-fiction “Matrix”, ‘Matrix Reloaded’ şi ‘Matrix Revolutions’, alături de filmele precum ‘Speed Racer’, ‘Cloud Atlas’ sau  serialul ‘Sense8″

  • Brokerii de asigurări estimează creşterea medie a tarifelor RCA la 22-24%

    „Piaţa e strâns legată de creşterea economică şi acest lucru se vede în ultimul an şi jumătate şi la persoane fizice şi la firme. Multe firme alegeau varianta cea mai ieftină înainte, acum se orientează spre companii mai bine poziţionate. Şi se uită şi la alte tipuri de asigurări, linii de care nu discutam acum 3-4 ani din cauza lipsei de resurse“, a spus el.

    Statistic, impactul creşterii economice începe să se reflecte în asigurări cu un decalaj de 6 luni, la pieţele mature, dar în cazul României decalajul creşte la 12-18 luni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu RE/MAX: 81% dintre europeni găsesc locuinţa dorită în urma unei căutări realizate online

    Potrivit unei analize realizate în ţările din Europa de către  RE/MAX Europe,  81% dintre europeni găsesc locuinţa dorită  în urma unei căutări realizate online şi, de cele mai multe ori, împreună cu partenerul de viaţă. Raportat la piaţa din România, de asemenea, peste 50%  din cumpărătorii unei locuinţe au ajuns la proprietatea căutată tot prin căutări pe Internet.

    Potrivit studiului RE/MAX, la nivel european, 67% dintre cei care se află în căutarea unei case încep prin a căuta pe site-urile specializate în anunţuri imobiliare. Din total, 44% întreabă prietenii şi familia dacă ştiu de proprietăţi scoase la vânzare. De asemenea, 35% din total încep căutarea cu ziarele specializate în anunţuri.

    În ceea ce priveşte metodele prin care cei aflaţi în căutarea unei case chiar găsesc cea mai bună variantă, studiul RE/MAX Europe arată că cele mai mari şanse de reuşită – 76% – le au cei care au încep căutarea online.

    „Atât în România, cât şi la nivel European, chiar dacă o căutare a unei case începe online sau din anunţurile din ziare, un procent important din tranzacţii este încheiat printr-un agent imobiliar, procent care sperăm să creacscă de la an la an”, a declarat Răzvan Cuc, Preşedinte RE/MAX România.

    Analiza RE/MAX mai arată că, pentru 60%, fotografiile cu proprietatea pe care o trec pe lista de vizionări sunt extrem de importante şi pot face diferenţa.

    Studiul desfăşurat de companie mai arată că, la nivel european, 40% dintre persoanele care caută o proprietate o fac împreună cu partenerul, iar 25% singuri. Cel mai mare procent, în acest sens, este în Spania, unde 60% din cei care doresc o casă sunt cuplu. Pe locul al doilea este România, unde procentul este de 55%, iar în Franţa este de 31%. Pe piaţa din Turcia lucrurile stau diferit – aici doar 14% dintre cei care cumpără o casă sunt într-un cuplu.
    Mai mult de atât, analiza RE/MAX mai arată că 76% dintre cei care caută o casă au avut, până la acel moment o proprietate sau măcar o locuinţă închiriată.

    Costul locuinţei este, pentru cea mai mare parte a europenilor, cel mai important aspect atunci când vine vorba de achiziţia unei case. Pe locul al doilea se află locaţia, suprafaţa şi alte costuri ce le implică noua casă. Gradul de eficienţă energetică şi anul de construcţie joacă şi ele un rol important.

    Când vine vorba de vecinătăţi, pentru aproape 20% din cumpărători apropierea de un loc de joacă pentru copii este crucială, iar pentru cca. 19%, apropierea de o grădiniţă sau o şcoală. Din topul locurilor ce nu trebuie să lipsească din zonă sunt centrele comerciale, restaurantele şi bisericile.

    Este foarte interesant că tinerii şi femeile ar vrea în mod special să aibă o locuinţă în apropierea mall-urilor, în timp ce persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani ar prefera să aibă în apropiere o grădiniţă sau o şcoală.

    RE/MAX Europa a realizat acest studiu având un eşantion reprezantativ de 8.000 de respondenţi din 16 ţări europene printre care Austria, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Elveţia, Turcia, Olanda.

  • În vacanţă cu bunicul

    Comedia ”Bunicul dezlănţuit“ îl prezintă, din 5 februarie la cinema, pe Robert De Niro în rolul unui veteran lipsit de prejudecăţi şi hotărât să demonstreze că viaţa merită trăită din plin la orice vârstă.

    Filmul este distribuit de Freeman Entertainment. Jason Kelly (Zac Efron) se află la doar o săptămână distanţă de nunta cu fiica răsfăţată a şefului său, deci cu un pas mai aproape de visul de a deveni partener la firma de avocatură unde lucrează de mult. Abia târziu, tânărul va realiza că toate planurile îi sunt periclitate de bunicul guraliv, cu care pleacă în vacanţa de primăvară la Daytona.

    Între petreceri scandaloase, conflicte aprinse în bar şi o noapte de pomină de karaoke, bătrânul Dick (Robert De Niro) pare de neoprit, încearcând cele mai provocatoare experienţe şi făcând tot posibilul să-şi convingă nepotul să i se alăture. 

  • McDonald’s România a vândut operaţiunile locale

    McDonald’s România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de restaurante, cu afaceri de circa 100 mil. euro şi cu aproape 70 de unităţi de tip fast-food, şi-a schim¬bat acţionarul  în acest weekend. Astfel, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un fran¬ci¬zat din Malta, potrivit datelor ZF.

    McDonald’s Corporation a anunţat că Premier Capital SRL a fost desemnat partener pentru dezvoltarea restaurantelor McDonald’s în România.

    Transferul către o structură de tip parteneriat pentru dezvoltare reflectă strategia generală de redresare a brandului condusă de Preşedintele şi CEO-ul Steve Easterbrook, care include obiectivul pe termen lung de a opera 95% din restaurante în sistem de franciză la nivel global. Începând cu 22 ianuarie 2016, Premier Capital a preluat ca proprietate şi operaţiuni toate cele 67 de restaurante McDonald’s din România şi cele 19 cafenele McCafé şi va asigura capitalul necesar pentru a finanţa dezvoltarea McDonald’s în România.

    Premier Capital este partener şi pentru dezvoltarea restaurantelor McDonald’s din Ţările Baltice (Letonia, Lituania, Estonia), Malta şi Grecia şi are o experienţă solidă în lucrul cu echipele şi furnizorii restaurantelor McDonald’s.

    Daniel Boaje este în prezent Directorul General al McDonald’s România şi va rămâne în acest rol în cadrul noului parteneriat.

    „În ultimii 20 de ani am investit peste 160 de milioane de euro în restaurantele noastre din România”, a declarat Daniel Boaje. „Servim anual peste 65 de milioane de clienţi, ceea ce înseamnă că peste 180.000 de persoane vizitează zilnic restaurantele noastre şi cafenelele McCafé.”

  • (P) Angelli devine partener oficial “Let`s Do It, Romania!”

    “Am ales să sprijinim “Let`s Do It, Romania!”, în primul rând datorită cauzei pe care o reprezintă cu succes de mai bine de 6 ani, şi anume protecţia mediului, o cauză cu care rezonăm foarte mult ca şi companie. Acordăm o atenţie deosebită folosirii ambalajelor reciclabile, dar şi recuperării într-un mod cât mai structurat a ambalajelor puse deja pe piaţă, pentru a avea un impact minim asupra mediului. Ne dorim să contribuim la misiunea pe care “Let`s Do It, Romania!” a declarat-o, o ţară fără deşeuri. De asemenea, am găsit aici o echipă de oameni foarte profesionişti şi pasionaţi, pe care îi apreciem pentru rezultatele extraordinare pe care le-au avut, reuşind să construiască cea mai mare mişcare socială din România. Ne bucurăm să devenim parte din această poveste frumoasă şi să o ajutăm să atingă noi culmi în 2016″ a declarat Marius Obritenschi, Director de Marketing Angelli.

    “Let`s Do It, România!” a implicat, de-a lungul timpului, în acţiuni de curăţenie, peste 400 de companii, reprezentând 12 000 de voluntari din mediul corporate. De asemenea, peste 30 de companii au luat parte la acţiuni punctuale de amenajare a zonelor verzi sau de renovare a unor spaţii destinate persoanelor cu nevoi speciale (curţi de spitale, grădiniţe, şcoli), ajutând peste 15 000 de beneficiari direcţi să aibă condiţii de viaţă mai bune.

    “Ne face plăcere să colaborăm cu Angelli, una dintre companiile româneşti de succes, care ne reprezintă cu mândrie şi în afara ţării. Ne bucurăm ori de câte ori o companie alege să se implice social, în special atunci când are rădăcini în România şi aşteptăm cu entuziasm să creăm împreună proiecte care să ajute natura. Reprezentanţii Angelli ne-au arătat foarte multă deschidere şi dorinţă de a contribui la cauza noastră, aşadar le urăm “bun venit!” în echipa noastră de suporteri!” a declarat Andrei Coşuleanu, Director Executiv “Let`s Do It, Romania!”.

    Fondată de peste 20 de ani, Angelli s-a dezvoltat cu succes pe piaţa din România, şi deţine o cotă de piaţă de 30,4% pe segmentul vinurilor spumante şi cocktail-urilor (Sursă: Nielsen 2014, valoric). De asemenea, compania este liderul de piaţă în segmentul de aperitive. Angelli Cherry şi Vermouth se află în topul celor mai bine vândute aperitive din ţară, cu o cota de peste 41.6%. (sursă: Nielsen 2014, volumic).

    Începând cu anul 2003, Angelli este parte din concernul internaţional Henkell&Co., care comercializează anual peste 240 milioane de sticle de spumant, vin şi băuturi spirtoase în întreaga lume.

    În ultimii ani, Angelli s-a dezvoltat şi pe piaţa internaţională, marca Angelli fiind  o marca recunoscută în ţări europene ca: Spania, Italia, Ungaria, Turcia, Grecia, Letonia, Danemarca, Finlanda, Cipru, Olanda, Republica Moldova, Anglia, Austria, Serbia, dar şi în alte ţări ale lumii, precum Japonia, Canada sau Israel.

    “Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Din 2010 şi până acum, “Let`s Do It, Romania!“ a implicat peste 1 100 000 de voluntari, care au reuşit să adune peste 2.000.000 de saci (peste 22 500 de tone de deşeuri), iar media de deşeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%. “Let`s Do It, Romania!“ este parte din comunitatea internaţională “Let`s Do It, World!“.