Prezentă joi la Ploieşti, unde a participat la o întâlnire cu primarii din judeţul Prahova, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, a anunţat că în mai puţin de o lună va fi gata un proiect pentru un nou Cod Silvic, actualul act normativ urmând a fi modificat în contextul în care în mai multe judeţe din ţară se înregistrează fenomenul de defrişări “necontrolate şi nepermise”.
Conform Luciei Ana Varga, defrişările necontrolate reprezintă “un fenomen” în judeţele Suceava, Caraş-Severin, Prahova, Harghita, Covasna, Maramureş, unde suprafeţe mari de păduri au fost tăiate fără avize.
În acest context, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a afirmat că multe dintre inundaţiile produse în România “au drept principală cauză defrişările de păduri”.
Peste 6.000 de urşi trăiesc în pădurile din România, deşi acestea mai permit prezenţa a doar 4.000 de animale după ce în ultimi ani au fost defrişate pentru diverse construcţii, drumuri şi chiar unităţi de cazare turistică, iar din acest motiv urşii coboară pentru hrană în zonele locuite de oameni.
“Populaţia de urşi din România a rămas constantă în ultimii ani, undeva la peste 6.000 de exemplare. E destul de mare, pentru că în ultimii ani toate habitatele pentru urs pe care le aveam au început să se fragmenteze din cauza dezvoltării infrastructurii rutiere, a dezvoltării economice şi a infrastructurii turistice. De asemenea, prin dezvoltarea urbanistică a unor zone aceste habitate pe care le prefera ursul încep să se restrângă şi aici apar problemele. Urşii îşi părăsesc locurile lor de linişte din cauza influenţei asupra mediului lor”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva.
Compania Woodlands for Sale a pus la bătaie 42,5 acri (aprox. 17 ha) din pădurea Grammar’s Common Wood din Isle of Wight pentru 210.000 lire sterline, scrie The Telegraph. Joe Fielding, care a fondat compania cu opt ani în urmă, spune că piaţa familiilor care vor să meargă cu cortul în weekend şi să-i înveţe pe copii despre natură începe să se dezvolte: “‘Vânzarea de păduri’ a luat avânt de la începutul recesiunii, oamenii preferând să îşi plaseze banii în active tangibile decât să facă o investiţie mai puţin sigură sau să îi ţină în bancă.”
Organizaţia caritabilă Woodland Trust, al cărei rol este de a proteja pădurile străvechi şi de a planta copaci în zonele slab împădurite, a văzut de asemenea oportunităţi pe piaţă. Pe lângă campania extrem de ambiţioasă de a planta şase milioane de copaci de origine din Marea Britanie pe tot teritoriul ţării pentru a sărbători Jubileul de Diamant al Reginei, Woodland Trust oferă entuziaştilor posibilitatea de a cumpăra terenuri proaspăt împădurite. Lucrurile funcţionează în felul următor: organizaţia identifică zonele, se ocupă de împădurire şi apoi vinde terenul pentru un mic profit.
În judeţul Argeş, incendiile de pe Vârfurile Netotu şi Roşu din masivul Făgăraş s-au extins. În această zonă arde vegetaţie uscată din golul alpin, plantaţie de puiet de brad, pădure de conifere şi resturi de exploatare forestieră pe o suprafaţă ce însumează aproximativ 630 hectare, existând în continuare pericolul de extindere a focului. Incendiul semnalat pe Vârful Negoiu este sub control, zona rămânând sub supravegherea unui angajat al ocolului silvic, se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Un elicopter al Inspectoratului General de Aviaţie a survolat, joi, zona pentru recunoaştere aeriană, iar vineri intervine şi prin aruncare de substanţe stingătoare.
La 15 noiembrie a fost pusă în aplicare Dispoziţia privind prevenirea şi combaterea faptelor ilegale asociate din tăierea, transportul şi comercializarea materialelor lemnoase şi a pomilor de Crăciun, aprobată de conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române, a Ministerului Mediului şi Pădurilor şi a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.
Poliţiştii Serviciului pentru Protecţia Fondului Forestier şi Piscicol din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Ordine Publică şi poliţiştii cu atribuţiuni în acest domeniu din cadrul inspectoratelor judeţene de poliţie, în colaborare cu specialişti silvici din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor şi Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva au acţionat în zonele şi pe traseele vulnerabile, pe drumurile forestiere şi drumurile publice, în zonele împădurite cu răşinoase şi în pieţe, târguri, oboare sau alte locuri de comercializare pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale din acest domeniu.
În urma acţiunilor întreprinse, echipele de control au depistat 521 infracţiuni la Legea nr.46/2008 – Codul Silvic, au aplicat 1.799 sancţiuni contravenţionale la legislaţia din domeniul silvic, în valoare totală de 2.346.530 lei şi au confiscat 8.835 mc material lemnos, în valoare totală de 729.808 lei. Au fost confiscaţi 7.891 pomi de Crăciun, în valoare totală de 223.719 lei, 8.080 coroniţe de brad şi 1.500 kg cetină.
Judeţele care în care au fost confiscaţi cei mai mulţi pomi de Crăciun sunt Cluj – 1.518, Neamţ – 1.053, Sibiu – 843, 1.080 coroniţe de brad şi 500 kg. cetină de brad şi Braşov – 212, 1.000 kg. cetină şi 7.000 de coroniţe de brad.
Acţiunile vor continua şi în perioada următoare, sub directa coordonare a Direcţiei de Ordine Publică – Serviciul pentru Protecţia Fondului Forestier şi Piscicol.
Industria de prelucrare a lemnului are traditie in Romania din
jurul anului 1900. Opt decenii mai tarziu, industria de exploatare
forestiera si cea de prelucrare a lemnului impreuna cu industria
mobilei, care ocupa locul 20 in lume si exporta 70% din productie,
ajunsese una dintre cele mai importante ramuri de productie. Era
clar insa ca aceasta industrie avea nevoie de modernizare si
retehnologizare. Acest lucru s-a facut dupa ’90 in general prin
investitii masive din strainatate – in esenta, sute de milioane de
euro in fabrici de ultima generatie in orase precum Sebes, Brasov,
Comanesti sau Radauti. Iar cele mai importante companii din
domeniul prelucrarii lemnului apartin grupurilor austriece.
Pentru cei de la Kronospan, sursele de aprovizionare pentru
fabricile de la Brasov si Sebes sunt Romania si Ucraina. Ei nu
detin paduri, iar RNP este unul dintre furnizori. Insa austriecii
conteaza pe mai bine de o mie de furnizori, in general firme mici,
pentru care contractele cu Kronospan sunt “foarte importante”. In
viziunea oficialilor companiei, avantajele alegerii Romaniei au
fost traditia de prelucrare a lemnului, personalul calificat, dar
si cererea masiva de pe piata. Explozia imobiliara a determinat si
o cerere importanta de placi de lemn cu diverse intrebuintari:
constructii, mobila sau decoratiuni interioare. A contat si
existenta unor piete externe traditionale si situarea Romaniei
intr-o zona care face legatura atat cu pietele din fosta URSS, cat
si cu Orientul Apropiat. “Dezavantajele Romaniei, in schimb, se
refera in special la sistemul politic instabil, la desele schimbari
legislative in domeniul fiscal si nu numai”, sustine Oana Bodea, PR
manager al firmei.
Gerald Schweighofer, proprietarul grupului austriac cu acelasi
nume, care opereaza in Romania cu numele Holzindustrie
Schweighofer, mizeaza pe aceleasi aspecte enuntate de cei de la
Kronospan: angajati competitivi si calitate buna a lemnului. El
detine 50.000 de hectare de padure in Romania si cumpara lemn de la
mai multi furnizori: “Direct, Romsilva nu e cel mai mare furnizor
al nostru, dar indirect da”. Cea mai importanta destinatie de
export pentru grupul sau este Japonia, unde livrarile anuale ajung
la o suta de milioane de euro, japonezii folosind lemn prelucrat de
fabricile austriacului.
Daca cele mai multe afaceri se concentreaza pe prelucrarea
trunchiurilor, cei de la Egger, de exemplu, folosesc drept materie
prima deseuri din lemn, resturi si lemn rezultat din defrisarile de
intretinere, aschii provenind de la gaterele din zona si lemne
industriale cu valoare redusa. Sursa principala de materie prima o
reprezinta gaterele din judetul Suceava care le furnizeaza
rumegusul, stinghiile si placile, alaturi de Romsilva (circa 5%),
proprietarii particulari de paduri sau companiile de recoltare a
lemnului pentru butuci.
“Am estimat ca noua unitate de productie din Romania va avea
capacitatea sa acopere cererea locala, dar si cererea din alte tari
est-europene si, treptat, si din tari mai indepartate, din Turcia
si Orient”, explica Mihai Sandru, directorul comercial al fabricii
Egger din Radauti. A contribuit la alegerea orasului Radauti
infrastructura buna de transport feroviar si rutier. Din Suceava
exista legaturi directe atat pe drumurile nationale, cat si pe
calea ferata – conducand atat spre sud, catre orasele Bucuresti si
Constanta, cat si spre nord, catre Ucraina. “Nu in ultimul rand, a
contat si potentialul economic al Romaniei ca membru al Uniunii
Europene”, adauga Sandru.
In 2010, destinatiile de export nu au mers deloc rau, iar
afaceristii chestionati vorbesc mai putin de scadere si mai mult de
stagnare sau usoara crestere. Cele mai mari exporturi sunt cele de
lemn neprelucrat, releva o analiza pe baza datelor Institutului
National de Statistica, citata de Ziarul Financiar. In primele sase
luni ale anului trecut, exporturile de lemn brut au atins 305,8
milioane de euro, in crestere cu 34% comparativ cu perioada
similara din 2009. Separat de acestea, articolele rezultate din
prelucrarea lemnului (ca, de exemplu, PAL, MDF, diverse placi) au
atins 280 milioane de euro la jumatatea anului si au avut un plus
de peste 30%. Dupa primele noua luni din 2010, valoarea
exporturilor totale realizate de industria lemnului, a hartiei si a
mobilei era de 2,4 miliarde de euro, adica 7,82% din totalul
exporturilor, in crestere de la 1,9 miliarde (8,02%) in aceeasi
perioada a lui 2009.
Daca oamenii din industrie nu asteapta cresteri notabile pentru
2011, pe termen lung viitorul suna bine. Constructiile care au la
baza lemnul devin din ce in ce mai cautate, pe masura ce ia
amploare conceptul de dezvoltare durabila si protectie a mediului.
Aceasta are un efect pozitiv, contribuind la redresarea economica a
Romaniei, spun oficialii Egger, subliniind insa ca un management
durabil al fondului forestier trebuie sa faca parte din strategia
de dezvoltare a acestui sector.
Marile grupuri sustin la unison, de altfel, ca lemnul trebuie sa
provina din taieri legale, nu trebuie sa fie furnizat din paduri
fara certificare, cu valoare de proprietati protejate, iar
legislatia in domeniu trebuie sa fie stabila si clara. Gerald
Schweighofer spune chiar ca din pricina incertitudinii legislative
din domeniul managementului padurilor a stopat investitiile intr-un
proiect de energie alternativa pe care incepuse sa il dezvolte.
Despre management durabil nu a fost vorba in ultimii 20 de ani
si, la fel ca in domenii precum energia sau privatizarile
strategice, si padurile au avut “baieti destepti”. La intrebarea
“Ce s-a intamplat cu suprafata impadurita a Romaniei in ultimii 20
de ani?”, 4% dintre cititorii www.businessmagazin.ro constata o
crestere, bazata pe efectele impaduririlor initiate de autoritati,
iar 3% vorbesc despre stagnare. Cei mai multi dintre ei, 93%,
apreciaza ca suprafata padurilor a scazut, ca efect al unui “jaf”
constant si fara culoare politica.
Dupa ce Romania a primit joi a treia transa de la Comisia
Europeana, in valoare de 1,2 miliarde de euro, statul s-ar putea
imprumuta de pe piata din SUA, in cadrul programului de
finantare externa in valoare de 7 miliarde de euro, consemneaza Gandul, citandu-l pe secretarul de stat de la Finante.
Chiriile pentru birouri raman in stagnare; firmele din Bucuresti
obtin cu mare greutate diminuarea chiriilor pentru sediile lor,
proprietarii de spatii nefiind dispusi sa mai lase din preturi.
Impozitul de 3% pe afacerile microfirmelor
ar putea reveni, sustine Evenimentul Zilei; coalitia de
guvernare a cerut Ministerului Finantelor sa analizeze cum va arata
bugetul daca va fi reintrodus acest bir, in timp ce in paralel se
pregateste inlocuirea impozitului minim cu forfetarul. Cotidianul
da patru sfaturi pentru firmele vizitate de inspectorii fiscali,
pornind de la previziunea ca din cauza lipsei de bani la buget,
Fiscul va inteti controalele in urmatoarea perioada.
Pensiunile din Bran-Moeciu au ajuns sa puna lacatul pe usa,
constata Adevarul, explicand ca numarul mic de turisti, dar
si concurenta localnicilor care ofera cazare i-au silit pe
proprietarii de pensiuni din zona sa-si suspende activitatea.
Petrom si compania americana Hunt Oil au incheiat un parteneriat
pentru explorarea a doua perimetre petrolifere in Romania,
la Adjud si Urziceni, investitia totala a celor doua companii
urmand sa ajunga la 25 de milioane de euro.
Este foarte posibil sa nu putem
intra in mecanismul ratelor de schimb din zona euro in 2012, insa
obiectivul de aderare la euro in 2015 trebuie sa ramana ca semnal
politic, sustin oficialii BNR, iar trecerea la moneda europeana ar
face mai mult rau decat bine daca nu va fi insotita de o reformare
a societatii. Aproximativ 20% dintre romani prefera sa mearga in
clinicile private sa isi faca investigatii sau sa se trateze,
iar exodul pacientilor este tot mai vizibil in statisticile
clinicilor private, informeaza Romania Libera.
BNR a pus sub semnul
intrebarii, in premiera, prognozele Guvernului privind cresterea
economica, prin vocea lui Lucian Croitoru, care vede posibila o
crestere economica “mai
negativa” decat proiectia actuala pentru 2010, scrie Ziarul
Financiar. Investitorii straini au ajuns sa detina in jur de
100.000 de hectare de paduri din Romania, adica 1,5% din fondul
forestier al tarii; recent, fondul german Nordcapital a ajuns sa
detina 11.600 ha, dupa ce a cumparat 1.200 de hectare.
Aveti lichiditati? Cumparati terenuri agricole sau paduri!
Fondurile dau foarte rar gres in investitiile lor! Sunteti la polul
opus si va ganditi sa le scoateti la vanzare? Incercati sa amanati,
iar daca nu mai puteti, negociati cat mai bine!
