BusinessMagazin

Tag: pacienti

  • Câţi bani au făcut clinicile şi spitalele din România într-o singură luna din teste pentru COVID

    Românii au făcut 192.000 de teste la cerere pentru a afla dacă au sau nu COVID-19, un serviciu nou din piaţa medicală, atât unităţile private, cât şi cele de stat oferind posi­bili­tatea de testare pacienţilor care nu se încadrează în criteriile de testare gratuită.

    ♦ Începând cu 15 mai, de la ridicarea stării de urgenţă, clinicile private au fost primele care au deschis listele pentru teste de depistare a coronavirusului la cerere ♦ 12% din numărul total de teste făcute în România de la începutul pandemiei sunt la cerere.

    Românii au făcut 192.000 de teste la cerere pentru a afla dacă au sau nu COVID-19, un serviciu nou din piaţa medicală, atât unităţile private, cât şi cele de stat oferind posi­bili­tatea de testare pacienţilor care nu se încadrează în criteriile de testare gratuită.

    Ziarul Financiar a adunat numărul de teste din informările autorităţilor cu privire la numărul de teste la cerere din 23 iulie, prima zi de la începutul pandemiei când reprezentanţii Grupului de Comunicare Strategică au oferit această cifră.

    Astfel, numărul maxim de teste la cerere pe zi a fost de 9.700, însă sunt zile unde numărul nu depăşeşte 2.000 de teste, în condiţiile în care labo­ratoarele private nu lucrează probe în weekend.

    Testele la cerere au început să se con­tureze ca o industrie pen­tru operatorii priv­aţi mai ales după 15 mai, când restricţiile impuse în starea de urgenţă au fost ridicate.

    După ce ţări pre­cum Grecia sau Austria au anunţat că românii nu mai pot intra fără test negativ la infecţia cu noul virus, cererea de teste a explodat, mai ales în sezonul de vară, cele două state fiind o destinaţie turistică frec­ventată de ro­mâni.

    Preţul mediu pentru un test PCR care depistează in­fec­ţia cu noul virus este de 300 de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la clinicile şi spitalele private. La privat un test costă între 300 şi 450 de lei, iar la stat sunt mai ieftine, între 200 şi 300 de lei.

    Astfel, la un preţ mediu de 300 de lei, pacienţii români au scos din buzunar din 23 iulie până în prezent 57,7 mil. lei, adică aproximativ 12 mil. euro.

    Preţurile diferite sunt atât în funcţie de zonă, cât şi de rapiditatea cu care vine rezultatul sau dacă acesta este tradus sau nu în engleză, pentru persoanele care călătoresc în alte ţări fiind nevoie de traducere.

    Pacienţii care vor să se testeze la cerere trebuie să plătească pentru a afla dacă au sau nu virusul pentru că nu se încadrează în condiţiile de testare gratuită. Pentru persoanele care se încadrează în condiţiile impuse de Institutul de Sănătate Publică, adică au simptome sau au avut contact cu un caz pozitiv, testul este gratuit.

    Decontarea testului pentru pacienţii cu simptome se face printr-un program al Ministerului Sănătăţii, în care sunt incluşi atât operatorii privaţi, cât şi spitalele de stat. Decontarea unui teste este 200 de lei.

    Ministerul Sănătăţii a alocat o finanţare de 124 mil. lei pentru testare PCR, potrivit unui raport al Curţii de Conturi privind gestionarea fondurilor în timpul pandemiei.

    În contextul în care tot mai mulţi operatori privaţi au început să ofere acest serviciu de testare la cerere, Consiliul Concurenţei analizează companiile din piaţa privată de sănătate care fac teste pentru depistarea COVID-19 la cerere pentru pacienţi.

    Consiliul Concurenţei se află momentan în etapa de analiză preliminară, iar conform procedurilor, dacă vor exista indicii care să arate o posibilă încălcare a legii concurenţei, va urma o investigaţie din partea autorităţii competente. Vizaţi de analiza Consiliului Concurenţei sunt jucătorii privaţi care fac astfel de teste la cerere, cea mai importantă piaţă fiind cea din Bucureşti, unde sunt de altfel şi cele mai multe clinici şi laboratoare medicale acreditate.

     

  • Noul coronavirus loveşte în cel mai mare Spital din vestul ţării: 9 cadre medicale şi 10 pacienţi au fost depistaţi pozitiv

    La Spitalul Judeţean din Timişoara au fost testaţi toţi pacienţii şi tot personalul medical

    Focarul a fost decoperit în urma testărilor pe Secţia de de Chirurgie Vasculară. Cei infectaţi cu noul coronavirus sunt asimptomatici

    Spitalul Judeţean din Timişoara deserveşte judeţele Timiş, Arad, Caraş – Severin şi Hunedoara, fiind cel mai mare spital din vestul ţării. Focarul a fost depistat în urma unor testări de rutină. În Clinica de Chirurgie Vasculară au fost depistate pozitiv nouă asistente şi zece pacienţi. Managerul spitalului, Raul Pătraşcu, a întrunit în regim de urgenţă Comandamentul de Urgenţă care a luat măsura carantinării acestei secţii.  Acest lucru înseamnă externarea pacienţilor negativi dacă situaţia medicală o permite şi transferul pacienţilor asimptomatici în spitalele suport.

    Pacienţii care vor rămâne internaţi pe secţie vor fi monitorizaţi de personalul medical care a fost testat pentru noul coronavirus iar rezultatul este negativ, rezultat primit la cel puţin 72 de ore de la testare. 
    În prezent secţiile de chirurgie generală vor asigura personalul mediu şi auxiliar pentru monitorizarea şi îngrijirea permanenta a pacienţilor, astfel încât  actul medical să se desfăşoare în condiţii normale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Izoletele lui Arafat, total inutile în lupta cu COVID. ”Căram pacienţi obezi pe scări, vecinii refuzau să ne ajute”

    Izoletele lui Arafat au pierdut lupta cu noul coronavirus. Acum pacienţii sunt transportaţi la ambulanţă, pe propriile picioare. În Timiş sunt doar două izolete care se folosesc ocazional

    Celebra izoletă, simbol al pandemiei care a băgat spaima în pacienţii infectaţi sau suspecţi de noul coronavirus, a dispărut din dotarea ISU. Raed Arafat a declarat că transportul cu izoleta nu mai este obligatoriu deoarece sunt prea puţine în raport cu numărul tot mai mare de cazuri care au apărut în ultima perioadă.

    În realitate, izoleta a fost scoasă din uz încă din luna aprilie şi asta pentru că asistenţii şi brancardierii s-au plâns că trebuie să  manipuleze izoleta pe braţe. Un angajat de la ISU ne-a declarat sub protecţia anonimatului că în unele cazuri se rugau de vecini să îi ajute să  coboare pacienţii de la etajul patru. 

    “Imaginaţi-vă cum transportam un pacient cu o greutate de 120 – 130 de  kg cu izoleta pe scările unui bloc. Ne rugăm de vecini să ne ajute, însă fiind vorba de pacienţi suspecţi de coronavirus nimeni nu voia să ne ajute. ”

    Fiind şi greu de manipulat izoleta a fost scoasă din uz, iar acum pacienţii sunt transportaţi până la ambulanţă pe propriile picioare. Personalul medical este echipat cu combinezon de protecţie, mască şi ochelari,  iar la finalizarea transportului, autospecialele intră în garaj pentru a fi dezinfectate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COVID în România: Mii de noi cazuri de îmbolnăvire. Este timpul reintroducerii unor restricţii dure până nu se ajunge la 5.000 de cazuri pe zi

    O singură săptămână, perioada 17 – 23 iulie, a adus 6.200 de noi îmbolnăviri de Covid-19 în România, faţă de 4.200 de noi cazuri în săptămâna anterioară, iar de la zi la zi au fost atinse noi praguri de infectare, arată datele oferite de autorităţi.

    În acest context, restricţiile de circulaţie şi de adunare a persoanelor se impun pentru a ţine sub control focarele de infecţie, astfel încât virusul să nu se mai răspândească la viteza din ultimele săptămâni. Două localităţi din Prahova şi Giurgiu au intrat deja în carantină, o măsură care a mai fost luată la începutul pandemiei, când în Suceava cazurile au crescut semnificativ.

    Medicul Virgil Musta, şeful secţiei de boli infecţioase a Spitalului Victor Babeş din Timişoara, spune că relaxarea din ultima perioadă şi nerespectarea regulilor de igienă şi protecţie au adus numărul de infectări la peste 1.000 de cazuri zilnice.

    „Cred că toate aceste elemente au dus la numărul mare de cazuri şi situaţia dificilă este că acest număr mare creşte exponenţial. Dacă nu se iau nişte măsuri foarte rapide şi poate nepopulare, foarte stricte, vom asista în continuare la creşterea numărului de cazuri. Va trebui să izolăm toate focarele, să nu mai permitem să existe activităţi care din păcate sunt focar de infecţie şi în continuare să explicăm oamenilor importanţa de a fi responsabili,de a respecta regulile”, a spus pentru ZF Virgil Musta.

    În total, doar ieri au fost 1.112 pacienţi nou confirmaţi cu virusul, cel mai mare nivel de la debutul pandemiei în România, după ce în ziua anterioară România a sărit de pragul de 1.000 de infectări în 24 de ore.

  • Coronavirus în România LIVE UPDATE 22 iulie. Peste 1.000 de noi cazuri confirmate în ultimele 24 de ore. 372 de persoane au fost reconfirmate pozitiv Bilanţul actualizat

    CORONAVIRUS ROMÂNIA – Noul bilanţ – 22 iulie 

    Până astăzi, 22 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 40.163 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 24.663 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi şi 2.693 de pacienţi asimptomatici au fost externaţi la 10 zile după depistare. 

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 1.030 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 372 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. 

    Până astăzi, 2.101 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

    În intervalul 21.07.2020 (10:00) – 22.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 27 decese ( 19 bărbaţi şi 8 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Argeş, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Braşov, Buzău, Constanţa, Galaţi, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mureş, Sibiu, Suceava, Timiş, Bucureşti şi Ilfov.

    Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 3 la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 9 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 6 decese la persoane cu vârsta de peste 80 de ani.

    26 dintre decese sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar pentru un pacient decedat nu au fost înregistrate comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 5.179. Dintre aceştia, la ATI sunt internaţi 293 de pacienţi.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 1.009.273 de teste.

  • Jumătate dintre judeţele ţării au sub zece medici infecţionişti pentru sute de mii de pacienţi. În total, sunt 700 de medici infecţionişti în toată ţara, în plină pandemie de COVID-19

    ♦ Doar 1% din totalul medicilor din România sunt infecţionişti, specialişti importanţi în tratamentul pacienţilor cu COVID-19 ♦ Sunt 20 de judeţe cu sub zece medici infecţionişti, iar cele mai afectate sunt Ialomiţa, Giurgiu, Mehedinţi ♦ Capitala adună 25% din totalul de medici infecţionişti din ţară.

    Zeci de spitale funcţionează fără infecţionist sau cu un deficit major de personal în această specialitate me­dicală, iar problema lipsei medicilor în plină pandemie de COVID-19 pune şi mai mare presiune pe sistemul medical de stat, dincolo de numărul în creştere de cazuri de infectare cu noul virus.

    Ilfov, Ialomiţa, Tulcea, Giurgiu, Mehedinţi sunt judeţele unde există un medic sau doi infecţionişti, specialişti vitali în buna gestionare a protocoalelor din spitale astfel încât să fie limitată răspândirea virusului, dar şi a tra­tamentului pacienţilor cu Covid. Datele sunt furnizate de Colegiul Medicilor din România (CMR), la solicitarea ZF, şi cuprind medicii cu drept de liberă practică, pe specialitatea de boli infecţioase.

    „A crescut foarte mult necesarul, cu atât mai mult cu cât nu avem acoperire la nivel naţional, sunt încă spitale care nu au propriul infecţionist sau au even­tual contracte de colaborare şi atunci este clar o nevoie crescută în acest domeniu“, a spus medicul infecţionist Valeriu Gheorghiţă, de la Spitalul Militar Carol Davila din Bucureşti.

    Sunt spitale care au găsit soluţii în cadrul altor secţii din spitale, cum ar fi cea de epidemiologie sau pneumologie, medicii specialişti din aceste ramuri ocupându-se de pacienţii suspecţi sau confirmaţi cu noul virus.

    „În mo­men­tul de faţă este o situaţie la nivel de ţară pentru că s-a suplimentat foarte mult nu-mă­rul de paturi. Avem patru medici infecţionişti încadraţi, avem şi medicul nostru epidemiolog din cadrul spitalului care şi-a luat specialitatea boli infec­ţioase. Din păcate în această perioadă nu avem cum să atragem alţi colegi pentru că toţi care au specialitatea într-un fel sau altul sunt blocaţi în alte spitale. Deocamdată stăm bine, noi ne asi­gurăm, dar creşte foarte mult n­umărul de cazuri, trebuie să supli­men­tăm numărul de paturi şi este mai greu de gestionat“, a spus pentru ZF Elena Bololoi, director de îngrijiri la Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta- Turnu Severin.

    Mehedinţiul de altfel este la coada cla­samentului privind numărul de me­dici infecţionişti, iar în Spitalul Judeţean din Drobeta-Turnu Severin s-a luat mă­sura ca me­di­cii de la pneu­mo­lo­gie să facă parte din echi­pa cu medicul de boli infec­ţioase. Ju­de­ţul Mehe­dinţi are 241.000 de lo­cuitori, po­tri­vit celor mai recente date.

     

    „În această perioadă me­dicul infecţionist este vital pentru că de la momentul în care se prezintă un pacient cu suspiciune trebuie să fie consultat, testat de un medic de boli in­fecţioase, apoi se continuă conduit tera­peutică în funcţie de diagnostic“, a mai spus Elena Bololoi.

    Şi Brăila se confruntă cu un deficit de medici infecţionişti, doar patru medici infecţionişti asigurând asistenţa medicală, potrivit datelor CMR.

    „În spital există patru medici de specialitate boli infecţioase şi un medic pediatru“, a transmis pentru ZF Mihaela Ra­soveanu, managerul Spitalului Ju­de­ţean Brăila. Oficialul spitalului a răspuns că se descurcă „greu“ cu deficitul de medici pe această specializare.

    Spitalul orăşenesc Găeşti de exemplu, unitate transformată recent în spital care preia doar pacienţi cu COVID-19, nu are medic infecţionist, din informaţiile din presa locală. În plus, spitalul funcţionează cu deficit de medici pe mai multe specialităţi.

    La polul opus, marile centre univer­sitare atrag ca un magnet medicii, iar Bu­cureşti de exemplu are un sfert din totalul me­dicilor infecţionişti din ţară, 180 de specialişti. Capitala este urmată de Cluj, Iaşi şi Timiş în topul celor mai bine pre­gătite zone cu medici infecţionişti.

    De altfel, polarizarea din ramura bolilor infecţioase este o replică a diferenţelor dintre zone la tot ceea ce înseamnă sistem sanitar, de la număr de spitale, la număr de medici pe fiecare specialitate.

     

    De unde vine deficitul de medici infecţionişti?

    Din calculele ZF pe baza datelor dis­ponibile, 1,1% din totalul de medici din România sunt infecţionişti, o spe­cia­litate medicală de care este însă nevoie permanent pentru a ţine sub con­trol infecţiile, fie că este vorba de cele nosocomiale, fie că este cazul unei pan­demii ca în situaţia actuală. În total, sunt 60.000 de medici în România, po­tri­vit celor mai recente date de la Statistică.

    Totuşi, organizarea sistemului medical nu a încurajat studentţii la medicină să aleagă această specialitate, secţiile de boli infecţioase fiind separate de spitale. În acest timp însă, nevoia de medici infecţionişi a crescut, lucru care a dus la acest deficit din prezent.

    „Fiind specialităţi mono­disci­pli­nare, ele nu erau integrate din cauza contextului epidemiologic într-un spital pentru că erau acele boli contagioase şi era mai greu de creat circuite. A crescut necesarul de specialişti în boli infec­ţioase pentru că în momentul de faţă, con­form legislaţiei, fiecare spital ar trebui să aibă măcar un medic infec­ţionist la 400 de paturi, integrat în ser­viciilor de prevenire a infecţiilor aso­ciate asistenţei medicale“, a spus pentru ZF medicul infecţionist Valeriu Gheor­ghiţă, de la Spitalul Carol Davila Din Bucureşti. În plus, mai explică medicul, specialitatea de boli infec­ţi­oase nu este dezvoltată în sistem privat, nefiind atrac­tivă pentru stu­denţi, fiind o ra­mură a medicină complicată, aşa cum o arată şi actuala situaţie sanitară.

    „România în mod particular are această specialitate de sine stătătoare pentru că în foarte multe ţări, inclusiv în Europa, specialitatea de boli infecţioase este cumva o supra-specializare din specialitatea de medicină internă. Nu poţi să faci ca atare boli infecţioase. Trebuie să faci medicină internă şi ulterior te poţi supra-specializa“, a mai spus medicul.

    El a explicat că medicul infecţionist par­ticipă alături de ceilalţi specialişti în epi­demiologie, management, terapie intensivă, pneumologie la crearea de circuite ale pacientului, de la primire, triaj. Tot specialistul infecţionist ela­bo­rează protocoalele locale de diagnostic şi tratament, se ocupă şi de moni­torizarea şi tratamentul pacienţilor.

    georgiana.mihalache@zf.ro

     

     

     

  • Firea: În Bucureşti, sunt suficiente paturi de spital şi există personal care să trateze COVID-19

    În Bucureşti, sunt suficiente paturi de spital şi există personal care să trateze pacienţii cu COVID-19, susţine primarul general, Gabriela Firea, care răspunde vocilor care spun că nu mai sunt locuri la ATI în spitalele din Capitală.

    „20 din cele 25 de ventilatoare mecanice mobile recent achiziţionate de Primăria Capitalei, prin ASSMB, le punem la dispoziţie, pe perioada pandemiei, Ministerului Sănătăţii, care zilnic transmite că nu mai sunt paturi de ATI în spitalele din Bucureşti şi nici ventilatoare mecanice. Subliniez încă o dată faptul că raportările Ministerului Sănătăţii se referă doar la numărul de paturi normale şi de ATI alocate în martie pentru tratarea infecţiei COVID-19 în spitalele de linia 1, 2 şi suport, adică şase la număr (Victior Babeş, Matei Bals, Colentina, Marius Nasta, Carol Davila, Maternitatea Bucur) şi nu la toate paturile normale şi de ATI din spitalele bucureştene, în număr de 45”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, Gabriela Firea.

    Conform sursei citate, „este de neacceptat dezinformarea pe care o face guvernul prin ministerul de resort”.

    „Şi azi, sunt spitale de linia 1 şi 2 care deţîn 600-700 de paturi normale şi 50-60 de paturi de ATI care au alocat pt tratarea COVID-19 doar 200-300 de paturi normale şi câte 20 de paturi de ATI, pe motiv că nu au personal. Dar acestea există fizic. De ce nu se extind aceste secţii cu resursele existente? Şi de ce nu se preocupă imediat (însemnând acum) Ministerul Sănătăţii să transfere medici de ATI de la alte spitale din Bucureşti, pentru a putea răspunde prompt nevoilor pacienţilor? Sau le convine să anunţe la televizor că au trimis un pacient la Ploieşti, pentru că nu mai erau paturi ATI libere în Bucureşti?! Mai mare ruşinea! Sunt şi suficiente paturi de spital, de toate categoriile, există şi personal medical foarte bine pregătit!”, conform primarului Capitalei.

    Potrivit secretarului de stat în MAI Raed Arafat, în spitalele din Bucureşti, pentru tratarea bolnavilor de COVID-19 nu mai era, vineri după-amiază, niciun loc liber la terapie intensivă.

  • Tătaru: Urmare a deciziei CCR, avem cu 550 de pacienţi mai puţini internaţi în spitale

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, luni, că numărul pacienţilor care au solicitat externare, ca urmare a deciziei CCR, a ajuns la 550.

    „A fost aprobat în şedinţă de guvern proiectul legislativ care să iniţieze nişte măsuri igienico-sanitare pentru situaţii deosebite de risc epidemiologic sau biologic. E necesar pentru a putea gestiona şi controla pandemia prin care trecem. Aţi putut observa de vineri modificările de abordare a tot ce a însemnat carantină, izolare, chiar şi internarea în spital”, a declarat după şedinţa de guvern Nelu Tătaru.

    El a mai spus că autorităţile fac o evaluare a numărului de cazuri în care s-a solicitat externarea sau a numărului de persoane care au părăsit voluntar izolarea sau carantinarea.

    „Dacă este să facem o evaluare de ieri până azi, deşi azi avem 250 de cazuri noi, avem o diferenţă de număr de pacienţi din spitale de 550. Deci avem 550 de pacienţi mai puţini internaţi în spitale. Proiectul de lege va merge în regim de urgenţă în Parlament. Sper ca un interes naţional să nu lase loc de interpretare politică”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    CCR a decis că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul unde mai mulţi pacienţi s-au îmbolnăvit de COVID-19 la care puţini s-a gândit. Ce au făcut majoritatea celor care s-au îmbolnăvit, potrivit unui studiu recent

    Nu doar petrecerile sau aglomerările din magazine pot să fie surse de răspândire a coronavirusului, ci şi un alt loc – care nu poate fi ocolit de multe dintre persoanele care nu pot lucra de acasă.

    Potrivit unui articol publicat pe platforma bestlife.com, care citează un studiu al Centrului pentru Control şi Prevenţie ale Bolilor (CDC) într-un raport publicat săptămâna aceasta,  81% dintre subiecţii testaţi de COVID-19 care sunt şi angajaţi au declarat că au lucrat în afara casei lor în ultimele două săptămâni. Foarte puţini – 17% – au avut posibilitatea să lucreze în regim de telemuncă.


    Cercetarea arată că 34% dintre indivizii cu coronavirus cred că au luat virusul de la un coleg de muncă.
    Într-un alt studiu publicat de CDC săptămâna aceasta, 47% dintre participanţii la un studiu au declarat că s-au expus la indivizi bolnavi de COVID-19 la locul de muncă. Dintre participanţii care s-au îmbolnăvit la locul de muncă, 60% dintre ei sunt angajaţi în sănătate, 13% în armată, 11% în unităţi de producţie.


    Potrivit unui studiu Ipsos publicat de Washington Post, 58% dintre cei intervievaţi au recunoscut că sunt îngrijoraţi de faptul că au ar putea să ia coronavirusul de la locul de muncă şi să îl transmită membrilor familiei.
    Potrivit CDC, exista o singură sursă de transmitere a coronavirusului mai răspândită decât cea între colegi: între membrii famliei.

     

  • De ce COVID-19 îi ucide pe unii şi îi “iartă” pe alţii? Ai una dintre aceste caracteristici care duc la complicaţii grave?

    Un studiu efectuat pe 1,3 milioane de cazuri de COVID-19 în Statele Unite, publicat în revista Morbidity and Mortality Weekly Report, a constatat că rata de spitalizare a fost de şase ori mai mare, iar rata de deces de 12 ori mai mare în rândul pacienţilor care prezentau una dintre aceste 4 caracteristici:
     
    * Aveau diabet de tip 1 sau de tip 2
    * Sufereau de boli de inimă / de hipertensiune arterială
    * Erau fumători
    * Sufereau de obezitate
     
    Diabetul
     
    Treisprezece studii relevante au arătat că persoanele cu diabet au şanse de patru ori mai mari să sufere de o formă gravă de COVID-19 sau chiar să moară din cauza bolii. Cercetările au arătat că evoluţia diabetului este strâns legată de modificările sistemului imunitar al organismului. Această legătură joacă un rol foarte important în lupta cu SARS-CoV-2.