BusinessMagazin

Tag: oameni

  • Industria de outsourcing, cu 1.000 de companii şi 180.000 de angajaţi: provocarea noastră este să atragem oameni, să-i pregătim şi să ne menţinem numărul de angajaţi

    ♦ Majoritatea companiilor din această industrie spun că cele cele mai mari ameninţări post pandemie sunt legate de „atragerea, pregătirea, motivarea şi retenţia angajaţilor” ♦ Daniela Micuşan, Majorel România: „Cea mai mare problemă a acestui an este recrutarea“ ♦ Roxana Radu, DB Schenker GBS: „Una dintre marile încercări ale organizaţiei noastre rămâne fluxul de personal.”

    Industria locală a serviciilor de externalizare a diferitelor procese de business este unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, care cuprinde în prezent 1.080 de companii cu 178.000 de angajaţi. Aproape jumătate dintre companiile din această industrie spun că cele cele mai mari provocări postpandemie sunt legate de atragerea, pregătirea, motivarea şi reţinerea angajaţilor.

    Conform unui studiu realizat de Asociaţia Business Service Leaders în România, 49% dintre companiile chestionate au afirmat că cele mai mari provocări postpandemie sunt legate de atracţia, pregătirea, motivarea si retenţia angajaţilor, precum şi de modalităţile de a-i determina să se reîntoarcă la birou.

    „Cea mai mare provocare a acestui an este recrutarea. Anul 2021 a fost anul în care am crescut foarte mult, practic ne-am dublat numărul de angajaţi, ajungând la un număr de peste 2.000 de oameni. Anul acesta continuăm să creştem, am adăugat clienţi noi în portofoliul nostru, iar recrutarea oamenilor potriviţi rămâne în continuare focusul nostru principal. În acelaşi timp, creşterea aceasta abruptă pune presiune pe departamentele de suport, pe infrastructură, ceea ce necesită un management extrem de flexibil”, a spus Daniela Micuşan, director general al companiei Majorel România, în un răspuns pentru realizarea anuarului ZF Cei mai mari jucători din economie.

    Majorel România a crescut puternic anul trecut, avansând de pe poziţia a noua în clasamentul ZF Cei mai mari jucători din economie, sectorul companiilor din outsourcing, până pe locul patru. Cifra de afaceri a companiei în 2021 a fost mai mult decât dublă decât cea din 2020, crescând cu 118%, de la 146,2 mil. lei la 319,1 mil. lei.

    Philippe Gabulon, CEO al Société Générale Global Solution Centre în România, vorbeşte şi el despre deficitul de talente ca fiind una dintre principalele provocări ale acestei perioade.

    „O provocare pe care o putem observa este deficitul de talente din România. Aşadar, chiar dacă vorbim despre tehnologie şi tendinţe digitale, accentul va rămâne pe oamenii noştri – prin implicare şi motivare, învăţare şi dezvoltare, perfecţionare sau recalificare şi mobilitate internă. Anul 2022 va reprezenta o perioadă de testare, vom vedea astfel care sunt cele mai bune metode şi abordări în ceea ce priveşte acest concept de nou normal şi cum putem răspunde cel mai bine nevoilor curente”, a spus Gabulon.

    Société Générale Global Solution Centre este al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa locală de servicii de outsourcing după cifra de afaceri înregistrată în anul 2021, conform clasamentului din anuarul ZF Cei mai mai jucători din economie. Compania are aproape 2.100 de angajaţi pe piaţa din România.

    Pentru centrul de servicii al DB Schenker din România, divizia de logistică a gigantului german Deutsche Bahn, rata de retenţie a personalui şi găsirea candidaţilor potriviţi reprezintă una dintre principalele provocări.

    „Una dintre marile încercări ale organizaţiei noastre rămâne fluxul de personal, fiind într-o strânsă legătură cu identificarea candidaţilor experimentaţi într-o piaţă competitivă. Odată cu debutul pandemiei, atriţia a scăzut, însă a fost urmată de o creştere, iar în acest moment este în stagnare, spune Roxana Radu, chief people officer, DB Schenker GBS.

    Centrul de servicii al DB Schenker ocupă poziţia a opta în clasamentul celor mai mari jucători din industria sa, cea de externalizare a serviciilor, cu o cifră de afaceri de 132 mil. lei în anul 2021 şi cu o medie de 933 de angajaţi anul trecut, în creştere cu 56 de persoane faţă de anul precedent.

    Cătălin Iorgulescu, vicepreşedintele Asociaţiei Business Service Leaders în România, confirmă şi el ce spun reprezentanţii companiilor din industria sa.

    „Concis, conform ultimului studiu ABSL, principalale trei provocări sunt : personalul, personalul şi personalul. Acest studiu ce are ca temă situaţia post pandemică arată că 49% dintre companiile chestionate au afirmat că cele mai mari provocări post pandemie sunt legate de atracţia, pregătirea, motivarea si retenţia angajaţilor, precum şi de modalităţile de a-i determina să se reîntoarcă la birou”, afirmă Cătălin Iorgulescu, în un răspuns pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie 2022.

     

    Daniela Micuşan, director general al companiei Majorel România:

    Cea mai mare provocare a acestui an este recrutarea.

     

    Philippe Gabulon, CEO al Société Générale Global Solution Centre în România:

    O provocare pe care o putem observa este deficitul de talente din România.

     

    Roxana Radu, chief people officer, DB Schenker GBS:

    Una dintre marile încercări ale organizaţiei noastre rămâne fluxul de personal, fiind într-o strânsă legătură cu identificarea candidaţilor experimentaţi într-o piaţă competitivă.

  • Iulian Anghel, ZF: De ce-mi plac femeile îmbrăcate în rochiţe colorate

    Eu ştiu că vin dintr-un neant şi, curând, voi pleca într-un alt neant. Şi mai ştiu ca harul de a face deosebire între culori nu este al multora din veţuitoarele de pe pământ. Şi mai ştiu că nici oamenii nu văd pe de-antregul culorile. Ştiaţi că cerul albastru de deasupra noastră este, de fapt, portocaliu? Şi că „albastrul” cerului este o iluzie optică?

    Parada rochiilor colorate ale soţiilor ce-i însoţeau pe preşedinţi a fost singurul moment cald al summit-ului NATO de la Madrid. Unii cred că doamnele ar fi trebuit să fie înveşmântate în negru, ca la înmormântări, – suntem într-un război, cel mai cumplit din Europa din ultimii 70 de ani. Deşi nici UE şi nici NATO nu se pregătesc să sape morminte.

    Privind sandalele şi rochiţa doamnei Carmen Iohannis, mi-am amintit de filmul lui Steven Spielberg, „Lista lui Schindler”, făcut după o carte scrisă de Thomas Keneally. Filmul este alb negru şi există un singur moment în care, pe ecran, apare o pata de culoare. O fetiţă îmbrăcată într-un palton roşu. La vremea apariţiei filmului (1993), criticii de film au întors povestea pe toate feţele. Acum, când filmul nu mai interesează pe nimeni, pentru că aşa e timpul, el nivelează tot, încă putem spune câte ceva. Povestesc din amintiri, s-ar putea să greşesc puţin. „Paltonul roşu” al copilului este amintirea unui deţinut evreu. Omul, chinuit şi ştiind ca poate fi omorât şi mâine, spune doar că „era o fetiţă cu o haină roşie”.

    Tot ce-şi amintea acel om chinuit era haina roşie. Culoarea. Nu chipul copilului.

    Culorile sunt cele care ne însoţesc. Mie îmi place verdele şi galbenul.

    Nu sunt eu chemat să judec cu ce sandale a mers Carmen Iohannis la reuniunea de la Madrid. Să judece creatorii de modă.

    Eu spun doar aşa. Summitul NATO de la Madrid nu a fost un parastas, nu a fost nicio mare bucurie. Parada rochiilor înflorate ale doamnelor a fost însă semnul unei normalităţi, aşa cum o simte lumea liberă. De ce să vină noul Stalin să-mi schimbe viaţa?

    Nu mai sunt un puşti aşa că-mi amintesc de fotografiile din trecut cu chinezi îmbrăcaţi toţi în salopete gri, mergând, cu capul în jos, spre casele lor după ce-şi terminau slujba la uzină.

    De Theresa May, fost premier britanic înaintea lui Johnson, eu nu-mi voi aminti, peste vreme, decât de deux pieces-urile ei sobre. Dar pantofii ei coloraţi erau/sunt o operă de artă.

    Poţi merge la întâlnirea cu Regele Spaniei într-o rochiţă colorată, pentru că îţi plac culorile. De ce nu? Sau în sandale. De ce nu?

    De ce să te îmbraci în haine de doliu pentru că aşa vrea Rusia?

    Suntem nu doar aer şi pământ, suntem culori. De aceea ne oprim sa vedem cum înfloresc hortensiile şi cum înmuguresc trandafirii.

     

     

     

  • Val de căldură: milioane de japonezi, rugaţi să facă economie la energie electrică

    Milioane de oameni din Tokyo sunt rugaţi de autorităţi să stingă luminile, din cauza unui val de căldură fără precedent care provoacă temeri legate de alimentarea cu energie electrică, potrivit Sky News.

    Cererea de energie electrică este în creştere după ce temperaturile au ajuns la 40,2 grade Celsius la nord-est de Tokyo în timpul unui val de căldură „neobişnuit de intens”. De aceea, oamenii sunt îndemnaţi să stea în casă şi să folosească aerul condiţionat pentru a se răcori.

    Ca urmare, milioane de oameni din Tokyo sunt îndemnaţi să stingă luminile pentru a economisi energie electrică.

    Oficialii japonezi spun că cererea de electricitate este în creştere după ce temperaturile au atins sâmbătă o temperatură record de 40,2C, cea mai ridicată pentru luna iunie, în Isesaki, situat la 53 de mile nord-vest de capitală.

    Oamenii au fost rugaţi să folosească aerul condiţionat „în mod corespunzător”, în condiţiile în care peste 250 de persoane din Tokyo ar fi fost transportate la spital cu insolaţie în weekend.

    Un bărbat în vârstă de 94 de ani a murit din cauza unei presupuse insolaţii după ce a fost găsit într-o cameră fără aer condiţionat în oraşul Kawagoe, la aproximativ 12 mile spre nord-vest.

    O alertă de caniculă a fost emisă sâmbătă în şase din cele 47 de prefecturi ale ţării de către Agenţia meteorologică japoneză şi Ministerul Mediului.

    Ministerul Economiei, Comerţului şi Industriei (METI) le-a cerut locuitorilor din capitală şi din împrejurimi să economisească energia electrică între orele 15 şi 18, în special între orele 16 şi 17.

    „Vă rugăm să economisiţi cât mai multă energie, de exemplu prin stingerea luminilor care nu sunt folosite. Suntem loviţi de o căldură neobişnuită pentru acest sezon.Vă rugăm să cooperaţi şi să economisiţi cât mai multă energie electrică posibil”, a precizat METI într-un comunicat.

    Peste 37 de milioane de oameni trăiesc în zona metropolitană Tokyo, considerată cea mai populată din lume.

  • EXPERIMENT. Oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit „elixirul tinereţii”

    În laboratorul biologului David Sinclair de la Facultatea de Medicină de la Harvard, şoarecii bătrâni devin din nou tineri.
    În prezent, se poate realiza reîntinerirea muşchilor şi a creierelui la şoareci şi se lucrează la posibilitatea de a o face asupra întregului corp.

    Între timp, pentru a încetini cât mai mult procesul de îmbătrânire, biologul ne sfătuieşte să mâncăm cât mai multe plante, să dormim suficient şi să ne stresăm mai puţin, să facem sport şi să ne petrecem timpul cu prietenii.

    După douăzeci de ani de cercetări, la Facultatea de Medicină Harvard, biologul molecular David Sinclair şi echipa sa au descoperit o modalitate de a inversa procesul de îmbătrânire la şoareci.

    Folosind proteine care pot transforma o celulă adultă într-o celulă stem, Sinclair şi echipa sa au readus celulele îmbătrânite ale şoarecilor la versiuni anterioare ale lor.

    „Este o resetare permanentă, din câte ne putem da seama şi credem că ar putea fi un proces universal care ar putea fi aplicat în tot corpul pentru a ne reseta vârsta”, a declarat Sinclair, care şi-a petrecut ultimii 20 de ani studiind modalităţi de a inversa trecerea timpului.

    „Dacă inversăm îmbătrânirea, aceste boli nu ar trebui să apară. Avem astăzi tehnologia necesară pentru a putea ajunge la sute de ani fără să ne facem griji că vom avea cancer la 70 de ani, boli de inimă la 80 de ani şi Alzheimer la 90 de ani.” a declarat Sinclair în faţa audienţei la „Life Itself”, un eveniment dedicat sănătăţii şi bunăstării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este inventatorul de 27 de ani din România care schimbă lumea cu invenţia lui. El a creat obiectul care ar putea ajuta milioane de oameni care suferă de această problemă

    Autor: Alexandra Cepareanu

    Cine este antreprenorul român Cornel Amariei, fondatorul dotLumen, prin care vrea să dezvolte ochelari pentru nevăzători, şi care a atras o finanţare de 9 mil. euro de la UE

    Sistemul .lumen se află în stadiul de cercetare şi dezvoltare, fiind testaţi cu peste 200 de nevăzători, implicaţi în diferite forme de testare, de la tehnologii fundamentale, la produs. „O să publicăm un timeline de lansare a produsului în lunile ce urmează, focusul acum este pe scalarea companiei.”

    „Avem un target de preţ de 5.000 de euro, dar nu dorim ca nevăzătorii să plătească pentru acest sistem. Pe tot globul există sisteme de rambursare sau subvenţionare ale tehnologiilor asistive.” 

    Cornel Amariei, 27 ani, este antreprenor român şi fondator al start-up-ului românesc dotLumen, prin care dezvoltă o pereche de ochelari pentru nevăzători şi care a atras recent o finanţare în valoare de peste 9 milioane de euro din partea Acceleratorului Consiliului European pentru Inovaţie (EIC), unul dintre cele mai competitive programe de finanţare la nivel european, unde rata de succes e de 8,1%, punând astfel România pe harta investiţiilor Europene.

    „Este un moment istoric pentru România să câştigăm cele mai selecte fonduri de inovaţie din Europa. Ne pune pe o hartă cu care ar trebui să ne mândrim. Majoritatea sumei se va împărţii între research and development (R&D) – să avansăm cercetarea fundamentală, dezvoltarea produsului şi finalizarea procesului de a face produsul manufacturabil; şi Business Development – să fondăm o echipa solidă de business developers ce să crească partner network-ul companiei”, a spus într-un interviu pentru MEDIAFAX Cornel Amariei, CEO al start-up-ului .lumen – Glasses for the Blind.

    Ambiţia de a dezvolta produsul care să ajute persoanele nevăzătoare a pornit şi de la faptul că antreprenorul român s-a născut într-o familie în care ambii părinţi, dar şi sora acestuia, sunt persoane cu dizabilităţi.

    „Crescând într-o astfel de familie mi-am dat seama cât de importantă este tehnologia asistivă, şi cât de puţină este disponibilă. Când vine vorba de nevăzători, avem 40.000 în lume acum şi acest număr creşte către 100.000 până în 2050. Şi există câteva soluţii pentru o parte din provocările pe care ei le au zi de zi, dar când vine vorba de mobilitatea nevăzătorilor, avem doar două soluţii şi au mii de ani: câinele ghid şi bastonul pentru nevăzători.”

    Astfel, start-up-ul .lumen construieşte un sistem de asistenţă sub forma unor ochelari ce fac aceleaşi lucruri precum un câine ghid, dar fără dezavantajele ce fac din câinele ghid o soluţie non-scalabilă, a explicat Cornel Amariei, care în 2019 a fost nominalizat de Forbes SUA drept unul dintre cei mai influenţi tineri sub vârsta de 30 de ani.

    „Practic, folosim tehnologie de condus autonom, scalată la ceva ce poţi purta”, a simplificat antreprenorul român.
    În prezent, ochelarii .lumen sunt încă în stadiul de cercetare şi dezvoltare, fiind testaţi cu peste 200 de nevăzători, implicaţi în diferite forme de testare, de la tehnologii fundamentale, la produs.

    „Sistemul .lumen este în cercetare şi dezvoltare, nu este pe piaţă. O să publicăm un timeline de lansare a produsului în lunile ce urmează, însă focusul acum este pe scalarea companiei.”
    În ceea ce priveşte preţul unei astfel de perechi de ochelari, acesta va fi în jurul sumei de 5.000 de euro, a menţionat Cornel Amariei.
    „Nu dorim ca nevăzătorii să plătească pentru acest sistem. Pe tot globul există sisteme de rambursare sau subvenţionare ale tehnologiilor asistive. Astfel, persoanele cu deficit sau lipsă de vedere vor putea beneficia chiar şi gratuit. În plus, o să lansăm un partner network internaţional format din asociaţii pentru nevăzători şi din dealeri de tehnologii asistive. Prin acest partner network, persoanele cu dizabilităţi vizuale pot testa şi primii asistenţă în achiziţionarea unui sistem .lumen. De asemenea vor primii şi un training iniţial.”
    În spatele start-up-ului .lumen este o echipă care numără în prezent 40 de persoane, iar ţinta lui Cornel Amariei este să ajungă la o echipă de 100 de oameni în a doua jumătate a anului 2022. De asemenea, de când a fost înfiinţat, mai exact din mai 2020, şi până în prezent, start-up-ul dezvoltat de Cornel Amariei a atras finanţări totale în valoare de 15 milioane de euro.
    În continuare, pe lângă planurile de lansare a ochelarilor şi recurtarea de specialişti, antreprenorul român şi-a propus să scaleze start-up-ul pe care l-a creat şi să contribuie la dezvoltarea României în domeniul inovării.
    „Vreau să scalez .lumen pentru a putea să se detaşeze ca lider global în domenile cheie în care se află. De asemenea, în celălalt business, X by Ascendis – divizia de inovaţie a grupului Ascendis pe care am co-fondat-o, plănuim să ajutăm alte organizaţii să inoveze cu programele nostre de consultanţă. Am învăţat foarte multe despre inovaţie în România, în ultimul an, şi consider că este timpul să ajutăm România să iasă de pe ultimul loc în UE la inovare”, a conchis Cornel Amariei.
     

  • Cine este inventatorul de 27 de ani din România care schimbă lumea cu invenţia lui. El a creat obiectul care ar putea ajuta milioane de oameni care suferă de această problemă

    Autor: Alexandra Cepareanu

    Cine este antreprenorul român Cornel Amariei, fondatorul dotLumen, prin care vrea să dezvolte ochelari pentru nevăzători, şi care a atras o finanţare de 9 mil. euro de la UE

    Sistemul .lumen se află în stadiul de cercetare şi dezvoltare, fiind testaţi cu peste 200 de nevăzători, implicaţi în diferite forme de testare, de la tehnologii fundamentale, la produs. „O să publicăm un timeline de lansare a produsului în lunile ce urmează, focusul acum este pe scalarea companiei.”

    „Avem un target de preţ de 5.000 de euro, dar nu dorim ca nevăzătorii să plătească pentru acest sistem. Pe tot globul există sisteme de rambursare sau subvenţionare ale tehnologiilor asistive.” 

    Cornel Amariei, 27 ani, este antreprenor român şi fondator al start-up-ului românesc dotLumen, prin care dezvoltă o pereche de ochelari pentru nevăzători şi care a atras recent o finanţare în valoare de peste 9 milioane de euro din partea Acceleratorului Consiliului European pentru Inovaţie (EIC), unul dintre cele mai competitive programe de finanţare la nivel european, unde rata de succes e de 8,1%, punând astfel România pe harta investiţiilor Europene.

    „Este un moment istoric pentru România să câştigăm cele mai selecte fonduri de inovaţie din Europa. Ne pune pe o hartă cu care ar trebui să ne mândrim. Majoritatea sumei se va împărţii între research and development (R&D) – să avansăm cercetarea fundamentală, dezvoltarea produsului şi finalizarea procesului de a face produsul manufacturabil; şi Business Development – să fondăm o echipa solidă de business developers ce să crească partner network-ul companiei”, a spus într-un interviu pentru MEDIAFAX Cornel Amariei, CEO al start-up-ului .lumen – Glasses for the Blind.

    Ambiţia de a dezvolta produsul care să ajute persoanele nevăzătoare a pornit şi de la faptul că antreprenorul român s-a născut într-o familie în care ambii părinţi, dar şi sora acestuia, sunt persoane cu dizabilităţi.

    „Crescând într-o astfel de familie mi-am dat seama cât de importantă este tehnologia asistivă, şi cât de puţină este disponibilă. Când vine vorba de nevăzători, avem 40.000 în lume acum şi acest număr creşte către 100.000 până în 2050. Şi există câteva soluţii pentru o parte din provocările pe care ei le au zi de zi, dar când vine vorba de mobilitatea nevăzătorilor, avem doar două soluţii şi au mii de ani: câinele ghid şi bastonul pentru nevăzători.”

    Astfel, start-up-ul .lumen construieşte un sistem de asistenţă sub forma unor ochelari ce fac aceleaşi lucruri precum un câine ghid, dar fără dezavantajele ce fac din câinele ghid o soluţie non-scalabilă, a explicat Cornel Amariei, care în 2019 a fost nominalizat de Forbes SUA drept unul dintre cei mai influenţi tineri sub vârsta de 30 de ani.

    „Practic, folosim tehnologie de condus autonom, scalată la ceva ce poţi purta”, a simplificat antreprenorul român.
    În prezent, ochelarii .lumen sunt încă în stadiul de cercetare şi dezvoltare, fiind testaţi cu peste 200 de nevăzători, implicaţi în diferite forme de testare, de la tehnologii fundamentale, la produs.

    „Sistemul .lumen este în cercetare şi dezvoltare, nu este pe piaţă. O să publicăm un timeline de lansare a produsului în lunile ce urmează, însă focusul acum este pe scalarea companiei.”
    În ceea ce priveşte preţul unei astfel de perechi de ochelari, acesta va fi în jurul sumei de 5.000 de euro, a menţionat Cornel Amariei.
    „Nu dorim ca nevăzătorii să plătească pentru acest sistem. Pe tot globul există sisteme de rambursare sau subvenţionare ale tehnologiilor asistive. Astfel, persoanele cu deficit sau lipsă de vedere vor putea beneficia chiar şi gratuit. În plus, o să lansăm un partner network internaţional format din asociaţii pentru nevăzători şi din dealeri de tehnologii asistive. Prin acest partner network, persoanele cu dizabilităţi vizuale pot testa şi primii asistenţă în achiziţionarea unui sistem .lumen. De asemenea vor primii şi un training iniţial.”
    În spatele start-up-ului .lumen este o echipă care numără în prezent 40 de persoane, iar ţinta lui Cornel Amariei este să ajungă la o echipă de 100 de oameni în a doua jumătate a anului 2022. De asemenea, de când a fost înfiinţat, mai exact din mai 2020, şi până în prezent, start-up-ul dezvoltat de Cornel Amariei a atras finanţări totale în valoare de 15 milioane de euro.
    În continuare, pe lângă planurile de lansare a ochelarilor şi recurtarea de specialişti, antreprenorul român şi-a propus să scaleze start-up-ul pe care l-a creat şi să contribuie la dezvoltarea României în domeniul inovării.
    „Vreau să scalez .lumen pentru a putea să se detaşeze ca lider global în domenile cheie în care se află. De asemenea, în celălalt business, X by Ascendis – divizia de inovaţie a grupului Ascendis pe care am co-fondat-o, plănuim să ajutăm alte organizaţii să inoveze cu programele nostre de consultanţă. Am învăţat foarte multe despre inovaţie în România, în ultimul an, şi consider că este timpul să ajutăm România să iasă de pe ultimul loc în UE la inovare”, a conchis Cornel Amariei.
     

  • Barbarismul invadatorilor, prin ochii Kievului: ruşii indică oamenilor drumuri minate şi împuşcă maşini civile

    Armata lui Putin nu are milă faţă de civili, iar numărul copiilor morţi creşte de la o zi la alta. În sudul Ucrainei, ruşii trimis maşini civile spre o zonă minată şi au împuşcat supravieţuitorii exploziilor, susţine Comandamentul Operaţional Sud al Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

    „În timpul înaintării diviziilor noastre prin Nikolaievşcina spre regiunea Herson, au fost găsite mai multe maşini civile cu cadavrele unor oameni mutilaţi şi împuşcaţi, când localnicii au încercat evacuarea din zonă. Ocupanţii le-au arătat mai întâi o rută permisă, prin zona minată, apoi i-a împuşcat pe supravieţuitorii bombardamentelor”.

  • Situaţie tragică. Poluarea ucide 9 milioane de oameni pe an. Care este cea mai afectată ţară din lume de acest fenomen

    Agravarea poluării aerului şi intoxicaţiile cu plumb au menţinut numărul de decese la nivel mondial la aproximativ 9 milioane pe an începând din 2015, contracarând progresele modeste înregistrate în combaterea poluării, a raportat o echipă de oameni de ştiinţă.

    Poluarea aerului din procesele industriale, împreună cu urbanizarea, a determinat o creştere cu 7% a deceselor legate de poluare din 2015 până în 2019, potrivit analizei efectuate de oamenii de ştiinţă asupra datelor privind mortalitatea globală şi nivelurile de poluare, scrie Reuters.

    „Fierbem şi ardem încet”, a declarat Richard Fuller, coautor al studiului şi director al organizaţiei nonprofit globale Pure Earth.

    Dar, spre deosebire de schimbările climatice, malarie sau HIV, „nu am acordat poluării mediului prea multă atenţie”, adaugă acesta.

    O versiune anterioară a lucrării publicată în 2017 a estimat, de asemenea, numărul de decese cauzate de poluare la aproximativ 9 milioane pe an – sau aproximativ unul din şase decese la nivel mondial – şi costul pentru economia globală la până la 4,6 trilioane de dolari pe an.

    Acest lucru plasează poluarea pe acelaşi loc cu fumatul în ceea ce priveşte decesele la nivel mondial.

    Prin comparaţie, COVID-19 a ucis aproximativ 6,7 milioane de persoane la nivel mondial de la începutul pandemiei.

    Autorii au analizat datele din 2019 din Global Burden of Disease, un studiu în curs de desfăşurare realizat de Universitatea din Washington, care evaluează expunerea globală la poluare şi calculează riscul de mortalitate.

    Sunt analizate mai clar cauzele poluării – separând contaminanţii tradiţionali, cum ar fi fumul din interior sau apele reziduale, de poluanţi mai moderni, cum ar fi poluarea industrială a aerului şi substanţele chimice toxice.

    Decesele cauzate de poluanţii tradiţionali sunt în scădere la nivel mondial. Dar ele rămân o problemă majoră în Africa şi în alte ţări în curs de dezvoltare. Apa şi solul contaminate şi aerul murdar din interior fac din Ciad, Republica Centrafricană şi Niger cele trei ţări cu cele mai multe decese cauzate de poluare.

    Programele de stat pentru reducerea poluării aerului şi îmbunătăţirile în domeniul sanitar au contribuit la reducerea numărului de decese în unele locuri. În Etiopia şi Nigeria, aceste eforturi au făcut ca decesele legate de poluare să scadă cu două treimi între 2000 şi 2019. Între timp, guvernul indian a început, în 2016, să ofere înlocuirea sobelor cu lemne cu racorduri pentru sobe cu gaz.

    Decesele cauzate de expunerea la poluanţii moderni, cum ar fi metalele grele, produsele agrochimice şi emisiile de combustibili fosili, sunt „pur şi simplu în creştere fulminantă”, crescând cu 66% din anul 2000, a declarat coautorul Rachael Kupka.

    În ceea ce priveşte poluarea aerului de afară, unele mari capitale au înregistrat unele succese, inclusiv în Bangkok, China, şi Mexico City, au declarat autorii. Dar în oraşele mai mici, nivelurile de poluare continuă să crească.

    Studiul a oferit o listă cu cele 10 ţări cele mai afectate de decese cauzate de poluare: Ciad, Republica Centrafricană, Niger, Insulele Solomon, Somalia, Africa de Sud, Coreea de Nord, Lesotho, Bulgaria şi Burkina Faso.

  • Oamenii preşedintelui. Cine sunt cei din spatele lui Volodimir Zelenski, despre care se vorbeşte mai puţin

    ♦ Premierul Ucrainei, Denîs Şmîhal, are un doctorat în economie şi a fost angajatul lui Rinat Akhmetov, oligarh ucrainean şi  acuzat de Zelenski că este apropiat al lui Putin ♦ Dmitro Kuleba, ministrul de externe, este diplomat de carieră şi una dintre imaginile rezistenţei ucrainene. ♦ Oleksii Reznikov este ministrul apărării şi unul dintre negociatorii ucraineni cu Rusia.

    Guvernul de la Kiev, condus de politicianul independent Denîs Şmîhal, este format în cea mai mare parte din oameni din partidul Sluji­torul poporului (Sluha narodu, în ucrai­neană), care este şi partidul preşedintelui Volo­dimir Zelenski. Pe lângă miniştri-cheie din guvern, Zelenski mai are în cercul său res­trâns de consilieri şi alte persoane apro­piate, cum este colegul său de partid Andriy Yermak, care conduce negocierile cu Rusia.

    Şmîhal (47 de ani), şeful executivului ucrainean, vorbitor de limba engleză şi poloneză, a lucrat între 2018 şi 2019 pentru oligarhul ucrainean Rinat Akhmetov, cel mai bogat om din Ucraina, potrivit site-ului Centrului pentru Studii Estice, organizaţie poloneză. El a condus termocentrala pe cărbuni Burştîn a lui Akhmetov, aceasta fiind o controversă din cariera sa: Zelenski l-a acuzat public pe Akhmetov că este apropiat al lui Putin, după începerea războiului. Din 2020 Şmîhal a preluat şefia guvernului de la Kiev, susţinut de Zelenski.

    Dmitro Kuleba (41 de ani), unul dintre principalii comunicatori, ministru de externe şi membru al partidului Sluha narodu, are un doctorat în drept şi lucrează în Ministerul de Externe de la Kiev din 2003. Diplomat de carieră, s-a remarcat încă de la începutul invaziei ruseşti din Ucraina ca unul dintre principalii comunicatori ucraineni şi a efectuat mai multe vizite în afara Ucrainei, inclusiv în România. Deşi sarcina sa este gestionarea relaţiilor externe ale Ucrainei, Kuleba joacă şi rolul unui comunicator intern.

    Un alt membru important al executivului ucrainean este ministrul apărării Oleksii Reznikov (56 de ani). Adesea văzut în persoană la negocierile de pace cu delegaţiile ruse, a fost soldat în armata sovietică, până în anul 1986, fiind singurul lider de top ucrainean care, practic, a activat şi în armata Rusiei – statele Uniunii Sovietice, din care făceau parte atât Rusia, cât şi Ucraina, aveau armată comună până la destrămarea URSS, în 1991.

    Un alt lider important de la Kiev este David Arakhamia, deputat şi şeful delegaţiei ucrainene pentru negocierile de pace cu Rusia. Om de încredere al lui Zelenski, face parte din cercul restrâns de consilieri ai preşedintelui. El provine, de asemenea, din partidul „Slujitorul poporului – Sluha narodu“. Din cercul consilierilor lui Zelenski mai face parte şi Andriy Yermak, fost regizor şi acum şeful de cabinet al preşedintelui.

    De finanţele Ucrainei se ocupă Marchenko Serhii (41 de ani), cercetător şi doctor în economie. Recent, el a afirmat, într-o vizită la Washington, că Ucraina are nevoie de cel puţin 5 miliarde de dolari pe lună ajutor suplimentar, pentru ca bugetul ţării să facă faţă războiului.

    Ministrul energiei este Gherman Galuşcenko (49 de ani), doctor în drept. El are una dintre cele mai complicate misiuni, de asigurare a securităţii energetice a Ucrainei, în condiţiile în care infrastructura energetică este una dintre principalele ţinte ale ruşilor.

    Oleksii Reznikov (56 de ani), ministrul apărării şi unul dintre negociatorii de pace cu delegaţiile ruse. A fost soldat în armata sovietică, din care făceau parte atât Ucraina, cât şi Rusia, până în anul 1986.

     

    David Arakhamia  (43 de ani) este şeful echipei ucrainene de negocieri pentru pace. Om de încredere al lui Zelenski, face parte din cercul restrâns de consilieri ai preşedintelui.

     

    Marchenko Serhii (41 de ani), ministrul finanţelor. A afirmat, recent, într-o vizită la Washington, că Ucraina are nevoie de cel puţin 5 mld. dolari pe lună ajutor suplimentar, pentru ca bugetul ţării să facă faţă războiului.

    Denîs ŞmÎhal (47 de ani), prim-ministrul Ucrainei. Vorbitor de limba engleză şi poloneză, a condus între 2018 şi 2019 termocentrala Burştîn a oligarhului ucrainean Rinat Akhmetov, cel mai bogat om din Ucraina.

    Dmitro Kuleba (41 de ani) , ministrul de externe. Diplomat de carieră, s-a remarcat încă de la începutul invaziei ruseşti din Ucraina ca unul dintre principalii comunicatori ucraineni.

  • Romania deţine 60% din rezerva totală din Europa a celei mai dorite RESURSE de pe PLANETĂ şi cu toate astea românii o ignoră

    Circa un milion de oameni mor, anual, din cauza utilizării apei infestate sau a lipsei acesteia şi 844 de milioane de persoane nu au acces la apă potabilă, deşi 70% din suprafaţa Planetei Albastre este acoperită de apă. Problemele legate de penuria de apă la nivel global nu mai reprezintă o chestiune ipotetică, ci o realitate concretă. 

    Cu 2.500 de izvoare şi 60% din apele minerale din Europa, România este unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă. Chiar şi aşa, nu este total ferită de pericolul unei crize la nivel hidrologic. Care sunt efectele lipsei de apă pe plan global, ce impact are aceasta asupra României şi care sunt riscurile ca, într-o bună zi, acest element indispensabil vieţii să fie complet epuizat

    4 milioane de oameni aflaţi în pericol iminent de a rămâne fără apă, după ce, în urma unei periode de secetă de trei ani, resursele de apă stocate în rezervorul oraşului au fost aproape complet epuizate. Nu este un scenariu de film SF, ci s-a întâmplat deja, în octombrie anul trecut, în cel mai mare oraş din Africa de Sud, Cape Town. Primarul Patricia De Lille anunţa adoptarea unor măsuri drastice menite să facă faţă situaţiei fără precedent în care se afla metropola africană.

    În faţa acestui scenariu care putea deveni, în doar câteva luni, unul morbid, autorităţile au înţeles că singura metodă de supravieţuire este adoptarea unor măsuri extreme. Aşa că au redus treptat cantitatea de apă pe cap de locuitor, până la aproape o şesime din consumul mediu al Statelor Unite. Astfel, fiecare persoană a avut dreptul de a folosi zilnic maximum 50 de litri de apă. Cu toate acestea, în urma calculelor s-a constatat că rezervorul oraşului nu poate suplini nevoia celor patru milioane de locuitori decât pentru o perioadă limitată de timp, iar data limită până la care consumul urma să fie acoperit a fost numită, cu o conotaţie apocaliptică, Ziua Zero. Pe cititorii presei internaţionale, Ziua Zero poate, cel mult, să îi ducă cu gândul la un peisaj apocaliptic sau la o scenă de film. Însă, pentru patru milioane de oameni, Ziua Zero este o realitate concretă, sumbră, cu care este posibil să se confrunte curând.

    Iniţial, Ziua Zero a fost fixată pe pe 22 aprilie 2018, apoi a fost mutată pe 11 mai. După schimbări succesive, datorită raţionalizării extreme la care au recurs autorităţile, locuitorii au primit o nouă amânare, până anul viitor. Măsurile rămân, însă, valabile.

    Este uşor să îţi imaginezi acest scenariu într-o ţară din Sudul Africii, însă pentru populaţia altor state, penuria de apă pare un subiect îndepărtat. Cu toate acestea, Betsy Otto, directorul programului de apă la nivel global din cadrul Institutului de Resurse Mondiale, spune că „problemele cu care se confruntă Cape Town ar trebui să servească drept apel de trezire pentru celelalte ţări, cu privire la realitatea creşterii stresului cauzat de lipsa apei”. Stresul cauzat de lipsa apei apare atunci când cererea depăşeşte oferta disponibilă. Conform experţilor, statele din întreaga lume s-ar putea confrunta la un moment dat cu această criză, indiferent de numărul de izvoare pe care le deţin. Deja, California a trecut printr-o secetă care a durat mai mulţi ani. La fel, Australia a supravieţuit unei secete de aproape zece ani (2003-2012), considerată seceta mileniului, iar în 2015 Sao Paulo s-a confruntat, la fel, cu o criză a deficitului de apă datorată atât secetei, cât şi infrastructurilor ineficiente. Otto pune criza globală a penuriei de apă pe seama nepăsării autorităţilor: „Am investit prea puţin în măsuri şi am lăsat structurile existente să se degradeze”, declară ea.

    Chiar dacă pare puţin plauzibil ca apa să se termine, în condiţiile în care 70% din suprafaţa Terrei este formată din apă, totuşi, procentul apei dulci este de doar 2,5%, o mare parte din această cantitate fiind stocată în gheaţă şi zăpadă. În realitate, populaţia are acces imediat la doar 1% din resursele de ape dulci.

    Rebecca Keller, om de ştiinţă şi analist tehnologic la compania de informaţii Stratfor, spune că este extrem de important ca penuria de apă să fie tratată ca o problemă globală, deoarece oraşele ar trebui să lucreze la soluţii încă de pe acum. „Poate nu ne vom confrunta cu acelaşi scenariu ca în Cape Town. Ar putea fi altele: poluarea, seceta, schimbările climatice sau suprapopularea”, avertizează aceasta, exemplificând cu cercetările ştiinţifice care arată că despăduririle masive au schimbat ciclul hidrologic al râului Amazon.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL