BusinessMagazin

Tag: Nokia

  • Nokia a lansat primele smartphone-uri Windows Phone Mango

    Grupul finlandez, odată lider incontestabil al industriei telefoanelor mobile, încearcă să prindă din urmă rivalii pe piaţa smartphone în cel mai dur, profitabil şi prestigios segment al pieţei.

    Nokia a lansat miercuri la Londra modelele Lumia 710 şi Lumia 800, cu preţuri recomandate de 270 de euro, respectiv 420 de euro fără taxe sau reduceri acordate de operatori.

    Cea mai importantă caracteristică a modelului de top Lumia 800, care va atrage probabil cei mai mulţi clienţi, este includerea gratuită a serviciilor complete de navigaţie prin satelot oferite de Nokia, transmite Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nokia a înregistrat în trimestrul trei, pierderi de 68 mil. euro, mai mici decât anticipau analiştii

    Acţiunile producătorului finlandez de telefoane au crescut cu până la 9,3% pe bursa de la Helsinki în urma publicării rezultatelor.

    Analiştii consultaţi de Bloomberg anticipau un rezultat negativ de 229 milioane de euro pentru trimestrul al treilea.

    Vânzările au scăzut cu 13% în intervalul analizat, la 9 miliarde de euro, în timp ce numărul de telefoane livrate a coborât cu 3%, la 106,6 milioane de unităţi, dar s-a situat peste aşteptările de 93,6 milioane de unităţi, scrie Mediafax.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De unde va veni creşterea economică

    Nu de aceeaşi părere este însă Roland Berger (73 de ani), fondatorul uneia dintre cele mai importante companii internaţionale de consultanţă strategică, cunoscut ca fiind un apropiat al fostului cancelar german Gerhard Schroeder, pe care l-a consiliat în timpul mandatului.”Investiţiile străine vor fi întotdeauna importante pentru creşterea economică, iar plecarea Nokia din România arată că un guvern nu trebuie să se bazeze pe politicile fiscale pentru atragerea de investitori interesaţi de modele de business low-cost”, explică Roland Berger, executivul de origine germană care pare să cunoască destul de bine metehnele situaţiei economice locale, deşi se află pentru a doua oară la Bucureşti.

    Atâta timp cât România nu-şi va muta focusul de pe atragerea investiţiilor străine prin promovarea forţei de muncă ieftine către crearea unor produse inovatoare, care să păstreze valoare adăugată mare în ţară, va creşte riscul de a pierde şi alţi investitori importanţi.Roland Berger, care a creat în urmă cu 44 de ani compania care îi poartă numele, cu activităţi în peste 30 de ţări, îi sfătuieşte pe oamenii de afaceri de pe piaţa locală – indiferent dacă sunt români sau străini – să exploreze toate oportunităţile de business pe care ţara le oferă, mai ales în cele două domenii-cheie: agricultură şi energie.”Să-şi îmbunătăţească produsele, să le vândă scump la export, dar să fie de calitate şi să producă şi pentru consumul intern”, spune Berger.

    În această lună cinci companii străine – Toro, Honeywell Friction, Delphi Diesel, Yazaki şi Olympus Diary – au anunţat că vor investi 187 de milioane de euro, aceste investiţii urmând să se concretizeze prin aproape 1.600 de locuri de muncă, potrivit consilierului economic al premierului Emil Boc, Andreea Paul-Vass. Pe de altă parte, cele mai recente date arată că investiţiile străine directe au însumat 21 milioane de euro în luna august, în scădere cu 82% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când în ţară au intrat investiţii de aproape 120 milioane de euro, arată datele BNR.

    De altfel, investiţiile străine au scăzut dramatic începând din 2009, ajungând anul trecut la 2,6 miliarde de euro, în condiţiile în care în 2007 şi 2008 s-au situat în jurul a 9 miliarde de euro.
    România are încă potenţial enorm de creştere, însă trebuie să rezolve problema competitivităţii şi să crească indicatorul productivităţii cu ajutorul tehnologiei şi al inovaţiei. În acelaşi timp, o majorare a costurilor salariale nu ar trebui să surprindă, având în vedere că oricând în lume va exista un loc în care se va produce mai ieftin, iar investitorii străini vor “migra” către acele zone. De aceea, şi competitivitatea naţională este unul dintre criteriile care ar trebui luate în considerare atunci când România va intra în zona euro. “România pare a fi o ţară din zona euro, pentru că o mare parte din tranzacţii au loc deja în euro. Problema Greciei, de exemplu, nu a fost declanşată de euro, ci de competitivitatea naţională, iar România poate evita o astfel de situaţie pentru că poate deveni şi poate rămâne competitivă”, adaugă Berger.

    O eficientizare a sistemului administraţiei publice (care nu ar trebui să dureze mai mult de cinci ani), investiţiile în tehnologie sau dezvoltarea infrastructurii sunt doar câţiva paşi pe care îi vom avea de parcurs pentru a reveni la creşterea economică pe care am avut-o în primii 5-7 ani din ultimul deceniu, pentru care o pondere importantă o va avea şi creşterea consumului intern. Concedierea a 30% din funcţionarii publici în cinci ani, introducerea unor sisteme IT în sectorul public, îngheţarea angajărilor pentru o anumită perioadă de timp au fost doar câteva dintre strategiile de reformare a sistemului public în Germania, care acum “funcţionează foarte bine”. În România însă, Guvernul se chinuie de aproape trei ani să reducă numărul de bugetari, care reprezintă peste un sfert din numărul total de salariaţi şi încă nu a reuşit să reducă semnificativ ponderea cheltuielilor cu personalul bugetar în PIB.

    În altă ordine de idei, Roland Berger subliniază – la fel cum a făcut şi într-un discurs pe care l-a avut la Bucureşti în 2006, când nimeni nu înţelegea de ce – importanţa pe care a căpătat-o China în economia mondială prin faptul că nu a fost afectată de criză, ci a fost chiar “locomotiva” spre ieşirea din criză. Investitorii chinezi care au dezvoltat propriile tehnologii şi au început să deschidă businessuri în Africa, Europa şi SUA au reuşit să pună China pe lista celor mai importanţi negociatori ai lumii atunci când vine vorba de politicile economice.

    “Operaţiunile militare ale SUA, creşterea ratei şomajului şi scăderea numărului de companii americane în topul primilor 500 de investitori mondiali slăbesc puterea economică a ţării. În schimb, importanţa Chinei a crescut, mai ales prin investiţiile majore pe care le-a făcut în ultimii ani”, crede Berger. În opinia sa, populaţia din Africa se comportă exact cum se comportau chinezii în urmă cu 15 ani şi de aceea, în următorul deceniu, Africa va fi “noua Chină”. Pe de altă parte, Europa nu va avea în următorii ani o creştere economică importantă, ca urmare a situaţiei economice dificile, ceea ce va crea un climat social şi politic destul de tensionat în unele ţări. De altfel, criza datoriilor din Europa a început deja să îi afecteze pe unii exportatori chinezi, iar agravarea situaţiei ar putea să pună în pericol milioane de locuri de muncă din China.Roland Berger, în prezent preşedintele de onoare al companiei care îi poartă numele, este membru în consiliile de administraţie ale unor multinaţionale precum Fiat sau Fresenius şi face parte şi din consiliile Deutsche Bank, Miller Buckfire sau Sony Corporation.

  • Ce companii vor să preia halele fabricii Nokia de la Jucu

    “Există interes din partea Terapia Ranbaxy în preluarea halelor de la fabrica Nokia din Jucu şi din partea unei companii chineze. Am fost contactaţi de cei de la ZTE şi mai discutăm cu alţi doi investitori, care nu au decis dacă doresc teren suplimentar sau doresc din aceste hale. Terapia doreşte să preia halele de la Jucu, pentru o extindere de producţie. Am purtat discuţii serioase pe această temă. E o ofertă serioasă a celor de la Terapia”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Alin Tişe.

    Potrivit acestuia, decizia de alocare a halelor va aparţine însă companiei Nokia, acest lucru fiind prevăzut în contractul încheiat cu CJ Cluj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lider de sindicat: Angajaţii care vor fi disponibilizaţi de la Nokia vor primi plăţi compensatorii

    Liderul sindicatului “Nokia Metal”, Valentin Ilcaş, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că negocierile sunt de durată şi se vor întinde pe tot parcursul lunii octombrie. “Am avut o întâlnire cu reprezentanţii Nokia România, negocierile sunt de durată, nu se rezolvă totul într-o jumătate de oră. Vom mai avea întâlniri pe toată durata lunii octombrie. Vreau să dau asigurări că angajaţii care vor fi disponibilizaţi vor primi plăţi compensatorii, deşi acestea nu sunt cuprinse în contractul colectiv de muncă. Programul de acompaniament social al Nokia se va aplica şi în Romînia. Cuantumul plăţilor compensatorii urmează să fie stabilit după negocieri”, a spus Ilcaş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine vine în locul Nokia şi pe ce bani

    În cazul Toro este vorba de o investiţie de 20 mil. euro, care va crea peste 100 locuri de muncă, cu un sprijin sub forma ajutorului de stat de aproximativ 8 mil. euro.

    De la începutul anului, “peste 11 investitori” au primit ajutor de stat de 380 mil. euro, a spus premierul, estimând că într-o lună “vom avea încă alte patru capacităţi noi de producţie sau extinderea celor existente – investiţii în jur de 275 mil. euro, care înseamnă peste 2.000 de locuri de muncă”.

    Doi dintre investitorii la care s-a referit premierul Boc sunt producătorul japonez de componente auto Yazaki, furnizor al Ford, care a inaugurat în această săptămână fabrica de la Caracal, unde lucrează deja 580 de angajaţi (investiţie – 2 mil. euro) şi producătorul de anvelope Continental Automotive, care a încheiat cu Guvernul un memorandum ce prevede că va derula în România investiţii suplimentare de 140 mil. euro şi să creeze peste 2.000 de locuri de muncă.

    Guvernul se angajează în schimb, prin memorandum, să “acorde sprijinul legal pentru dezvoltarea investiţiilor de o asemenea amploare în România” şi “să continue politica de mediere în vederea obţinerii la timp a avizelor şi autorizaţiilor necesare dezvoltării investiţiilor, în raport cu autorităţile locale şi cu structurile guvernului central”.

    La rândul său, consilierul Andreea Paul Vass a anunţat că există 21 de cereri de relocare în România a unor afaceri din alte state UE, iar pentru locul lăsat gol de Nokia la Jucu sunt în curs negocieri cu zece investitori.

    În ce priveşte salariile compensatorii ale muncitorilor concediaţi de la Nokia, premierul Emil Boc a precizat că “Guvernul va sprijini, cu tot ceea ce îi va sta în putinţă, inclusiv prin accesarea fondului de ajustare la globalizare, pentru a sprijini pe cei care sunt disponibilizaţi la Nokia, astfel încât să le oferim şansa unei reconversii profesionale şi să îi putem sprijini cu un alt loc de muncă”.

    Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă “se ocupă punctual de fiecare situaţie în parte”, a mai spus Boc, în timp ce Guvernul “a decis să opteze inclusiv pentru soluţia apelului la fondul UE pentru sprijinirea angajaţilor de la Nokia”.

  • Nokia promite că va prezenta primul smartphone cu sistem Windows în câteva săptămâni

    Directorul general al Nokia, Stephen Elop, a promis marţi că primul smartphone cu sistem Windows va fi prezentat în acest trimestru, dar rămâne de văzut dacă livrările vor începe la timp pentru sărbătorile de iarnă. Lansarea este aşteptată să coincidă cu târgul anual Nokia World de la Londra, programat la sfârşitul lui octombrie, iar livrările ar trebui să fie lansate la începutul lui noiembrie, pentru ca telefoanele să ajungă la cumpărători în perioada de vârf a vânzărilor de sărbători. În trecut, Nokia prezenta de obicei telefoanele cu o jumătate de an înainte de lansarea vânzărilor, dar compania a anunţat că intenţionează să schimbe acest sistem.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Multinaţionalele pleacă la primul semn de nesiguranţă. Ce ar trebui să facă statul român

    “Multinaţionalele vin şi pleacă în funcţie de interesele lor, e foarte bine ca statul să încurajeze aceste investiţii şi să se înscrie în cursa pentru atragerea investiţiilor străine cu celelalte ţări din zonă, dar în aceeaşi măsură statul ar trebui să ajute antreprenorii autohtoni. Ei îşi asumă riscul, sunt inventatori, aduc valoare adăugată. Sunt mai creativi decât o fac giganţii care au investit până acum în România. Multinaţionalele sunt investitori oportunistici, iar la primul semn de nesigurnaţă pleacă”, a spus Nacu luni, la lansarea proiectului “Campioni în Business”, care îşi propune promovarea antreprenoriatului local. În opinia reprezentantului celui mai activ fond de private equity în România, nu este neapărat vina guvernului că multinaţionalele, şi mai exact Nokia, pleacă din România, cum nu a fost nici vina guvernului german când concernul finlandez a închis o fabrică din Germania pentru a deschide una pe piaţa românească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce gol lasă plecarea Nokia din România

    Abia s-au stins ecourile scandalului de la Bochum, localitatea germană unde Nokia a lăsat în urmă cu trei ani 2.300 de şomeri pentru a-şi muta fabrica la Cluj. De săptămâna trecută 2.200 de români, foşti angajaţi ai Nokia, devin victime ale globalizării, ale competiţiei acerbe de pe piaţa telefoanelor şi ale neputinţei finlandezilor de a se adapta la noua ordine telecom. Expansiunea smarphone-urilor declanşată odată cu lansarea iPhone de către Apple şi continuată de Google cu Android a modificat radical planurile finlandezilor de la Nokia în ceea ce priveşte piaţa europeană a telefoanelor mobile. Dacă înainte cei mai mulţi clienţi alegeau un telefon mai simplu, cu funcţii de bază, acum toţi doresc unul cu display capacitiv şi sistem de operare, care măcar să semene cu iPhone.

    Nokia şi-a anunţat joi dimineaţă, la finele săptămânii trecute, cei 2.200 de angajaţi de la Jucu, judeţul Cluj, că nu vor mai avea de lucru de anul viitor. Fabrica a fost deschisă la începutul lui 2008 şi era considerată a fi una dintre marile investiţii de care România a avut parte în ultimul deceniu, alături de Renault la Dacia sau Ford la Craiova. Fabrica se va închide până la sfârşitul anului, iar angajaţii vor fi introduşi, conform politicii corporatiste a Nokia, într-un program de sprijin şi reorientare profesională. Într-un comunicat intern al companiei, Nokia explică retragerea de la Cluj ca fiind determinată de situaţia actuală de pe piaţa europeană, unde se vând mai bine telefoanele inteligente în locul celor clasice.

    Migraţia clienţilor către smartphone-uri putea fi anticipată încă din ultima parte a anului 2007, după succesul răsunător al revoluţionarului iPhone, prin care Apple a reinventat smartphone-ul inventat în 1996 tot de Nokia. În ultimii doi ani Nokia a pierdut, pe rând, titlul de cel mai mare producător de smartphone-uri după volumul vânzărilor, apoi de cel mai mare producător de telefoane mobile în general. După zece ani de dominaţie, cu o cotă de piaţă cândva de peste 40% la nivel mondial, grupul finlandez a rămas în urmă, nu a reuşit să ţină pasul cu inovaţiile din industrie şi cu evoluţia gusturilor şi pretenţiilor clienţilor. Acţiunile companiei s-au prăbuşit în ultimii ani, de la vârful de peste 27 de euro înregistrat în ultima parte a lui 2007 la 4,2 euro în şedinţa de la finele săptămânii trecute, cu 45% sub nivelul de la sfârşitul lui 2010.

    Acum, finlandezii spun că doresc să se concentreze cât mai mult pe fabricile din Salo, Komarom şi Reynosa, care se vor reorienta dinspre partea de asamblare către dezvoltarea de software specific pentru fiecare piaţă şi customizarea pachetului de vânzări. Aceste fabrici sunt aşteptate să joace un rol important în ceea ce priveşte satisfacerea clienţilor de smartphone-uri din Europa, Asia şi America, dar va exista şi în cazul acestora un impact asupra personalului în 2012. Primele date exacte vor fi comunicate în primul trimestru al anului viitor, după consultările cu reprezentanţii angajaţilor.

    Primul semn negativ dinspre Nokia a venit la începutul anului, când a fost închisă divizia de cercetare şi dezvoltare din România; o astfel de mişcare anunţă şi o urmare în ceea ce priveşte producţia, este de părere Doru Lionăchescu, partener la casa de investiţii Capital Partners: “Percepţia Executivului este ruptă de realitate. Fie nu fac nimic, fie fac exact contrariul”. Acesta crede că, având în vedere decizia Nokia, ar fi trebuit convocaţi toţi miniştrii şi traşi la răspundere. “O să fim loviţi peste degete de europeni până ne vom trezi la realitate. Atunci când Nokia s-a retras din Germania şi au investit în România, nemţii au negociat foarte dur şi au obţinut plăţi compensatorii”, adaugă Lionăchescu.

    Premierul Emil Boc a spus de miercurea trecută miniştrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România, deoarece criza economică accentuează competiţia globală, şi că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară. Deja au început negocierile cu mai multe companii străine, dintre care zece sunt în stadiu avansat, în vederea unor investiţii complementare în judeţul Cluj, aşa încât pierderile generate de închiderea fabricii de la Jucu a celui de-al doilea mare exportator al României să fie măcar parţial compensate.

    Nu se ştie însă exact despre cine ar putea fi vorba, cu atât mai mult cu cât din motive de confidenţialitate numele acestor investitori strategici foarte mari, aşa cum i-a numit săptămâna trecută consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass , vor rămâne anonime până la anunţul concret al unei investiţii. “Sunt 21 de potenţiale proiecte, în valoare de peste un miliard de euro, care ar putea crea peste 8.000 locuri de muncă”, a spus Vass. Totodată, la Ministerul Finanţelor sunt în evaluare alte 20 de proiecte de investiţii care au depus cerere pentru acordarea de ajutoare de stat, fiind vorba de investiţii de cel puţin cinci milioane de euro fiecare. Sunt însă toate acestea suficiente?

  • România trebuie să treacă peste plecarea Nokia şi să înveţe ceva din acest episod negru pentru economie. Zece învăţături din cel mai mare eşec al investiţiilor

    Plecarea Nokia din România dă peste cap proiecţiile legate de creşterea economică de anul viitor. După ani în care am vorbit doar despre venirea marilor companii străine, plecarea Nokia este un eveniment cu care economia românească nu s-a mai confruntat până acum şi care atinge nu doar prognozele de creştere economică, ci şi exporturile (Nokia era al doilea exportator după Dacia), şomajul la nivel local, veniturile administraţi­ilor locale şi businessul partenerilor locali ai gigantului finlandez. Ce face guvernul pentru ca acest caz să nu se mai repete sau pentru ca efectele plecării unei alte companii mari să fie estompate? Pe lângă clasicele probleme privind infrastructura şi oferirea unui mediu politic stabil, statul se vede nevoit să vină cu soluţii pentru a creşte competitivitatea şi atracţia Ro­mâniei în ochii investitorilor străi­ni într-un mediu economic în care toate ţările se bat pentru a atrage o investiţie cât de mică, iar economiile tinere din Asia au deja avantajul unei forţe de muncă mai ieftine.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro