BusinessMagazin

Tag: Mugur Isarescu

  • Cum îi răspunde Isărescu unui tânăr care spune că este bine cu chirie: Dânsul nu mai vrea să fie român cu casă, ci vrea să fie neamţ fără casă

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, susţine că a citit opinia unui tânăr îndreptată contra băncilor în care spunea că se poate trăi foarte bine şi cu chirie, cum ar fi în Germania, unde numai 50% din populaţie are casă.

    „Am citit opinia unui tânăr, iar după ce ştergem înjurăturile de rigoare la adresa băncilor, spune aşa: că se poate trăi foarte bine cu chirie. Iar asta în Germania, unde numai 50% din populaţie are case, pe când în România procentul este de peste 90%. Pe scurt, aşa ca să reţinem opţiunea, dânsul nu mai vrea să fie român cu casă, ci vrea să fie neamţ fără casă“, a spus guvernatorul astăzi la sediul BNR la prezentarea raportului asupra inflaţiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Iohannis i-a declarat război lui Isărescu

    Preşedintele Iohannis a ieşit la ”atac” şi a lovit direct în prerogativele guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Funcţia care a rămas neschimbată de ani de zile este pe cale să fie pusă direct în bătaia focului. 

    Vedeţei AICI ce vrea să facă Iohannis şi cum i-a declarat război lui Isărescu

  • Avertisment fără precedent de la guvernatorul Isărescu. Se întâmplă pentru prima oară în România

    Isărescu, cel mai longegiv şef de ban­că centrală în lume, cu un mandat de un sfert de secol, trage (din nou) un sem­nal de alar­mă cu privire la efectele pe care legea dă­rii în plată, cel mai con­tro­­versat act normativ al României ulti­mi­lor ani, ar putea să le aibă în economie.
     
    BNR s-a exprimat împotriva acestei legi încă din toamna anului 2015, iar după soli­ci­tarea de reexaminare de la Pre­şedinţie, a for­mu­lat o serie de amen­da­mente. BNR susţine că dacă aceste amen­damente vor fi adoptate, vor redu­ce implicaţiile sistemice ale legii, o vor fa­ce aplicabilă doar persoanelor vul­ne­ra­bile, identificate prin criterii sociale clare.
     

  • Avertismentul dat de Isărescu astăzi: BNR identifică în România pentru prima oară un risc sistemic sever

     Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat astăzi la prezentarea raportului asupra stabilităţii financiare că BNR a identificat pentru prima oară în România un risc sistemic sever.

    BNR identifică pentru prima oară un risc sistemic sever. În ultimele 6 luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îşi propun să reglementeze domeniul financiar-bancar prin intervenţia retroactivă în contractele încheiate între bănci şi clienţi. Legea privind darea în plată este cea mai cunoscută iniţiativă de acest gen; la reexaminarea legii au fost adoptate o serie de amendamente care corectează o parte dintre problemele semnalate. Dar problema de fond o reprezintă stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dobânzile la lei vor creşte. Isărescu: Revenirea inflaţiei poate duce la înăsprirea politicii monetare mai rapid decât se anticipa

    Banca Naţională a României (BNR) ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât avea în vedere anterior, în contextul revenirii inflaţiei după prima scădere generalizată a preţurilor din perioada postcomunistă, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru Bloomberg.

    Creşterea cererii de consum a impulsionat creşterea economică a României, printre cele mai rapide din UE, şi ar putea compensa în totalitate efectul deflaţionist al celor mai recente reduceri de taxe operate de Guvern, a spus Isărescu.

    Primul răspuns al băncii centrale la revenirea pe creştere a preţurilor va fi să îngusteze coridorul de dobândă, utilizat pentru managementul lichidităţii, măsură care ar putea fi luată în acest an, a spus el.

    “Vom reacţiona mai rapid, dar nu cu rata de politică (monetară, n.r.). După mutarea coridorului, ar putea urma şi rata de politică”, a afirmat Isărescu, în interviul acordat Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce vrea Isărescu Legea dării în plată: cele cinci motive

    Guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu a surprins piaţa vineri, prin poziţia pe care a avut-o pentru Legea dării în plată. Eu cred că această lege “nu ar strica”, a spus Isărescu, pronunţându-se şi asupra amendamentelor: legea să nu se refere retroactiv la cei care au fost dezvoltatori sau cei care au vrut să facă afaceri cu terenuri sau cu apartamente.

    Tonul Băncii Naţionale faţă de decembrie, când BNR a avut o poziţie extrem de critică (directorul Direcţiei de Supraveghere, Nicolae Cinteză, a cerut DNA să vadă ce se ascunde în spatele acestei legi), s-a schimbat, cel puţin la nivelul guvernatorului.

    Prin noile afirmaţii publice, Isărescu vrea să fie mediatorul dintre Parlament, parlamentari şi iniţiatorii legii (deputatul PNL Daniel Zamfir şi avocatul Gheorghe Piperea) şi băncile de cealaltă parte, într-o dispută publică ce nu avantajează sistemul bancar şi, implicit, Banca Naţională.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Isărescu: Efectele situaţiei politice depind de cât de repede se va forma un guvern

    Şeful băncii centrale a fost întrebat la ce efecte se aşteaptă în perioada următoare, până la formarea unui nou guvern, având în vedere că Legea bugetului pe 2016 este suspendată, iar cea a salarizării bugetare nu este finalizată.

    “Cred că vor depinde (efectele – n.r.) de rapiditatea cu care se va forma noul guvern şi deciziile pe care le va lua noul guvern. Ceea ce pot să vă spun este că, în prezent, situaţia macroeconomică, pe care noi o monitorizăm şi de care răspundem că este stabilă, în general poziţia economică a ţării este bună şi că, inclusiv prin deciziile de astăzi, dar şi prin prudenţa pe care am manifestat-o în trecut, ne-am creat acel câmp de acţiune şi acea poziţionare pentru a face faţă unor situaţii mai dificile”, a afirmat Isărescu la briefingul susţinut după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe teme de politică monetară.

    Totodată, având în vedere că se vorbeşte tot mai mult de un guvern condus de un tehnocrat, cel puţin pe o perioadă de un an, Isărescu a fost întrebat dacă acesta poate proveni din rândurile BNR.

    “Avem rezerve de cadre aici, deci da”, a răspuns guvernatorul.

    Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că îşi depune mandatul şi că speră că demisia guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă, adăugând că este nevoie de soluţii raţionale. Ponta consideră că supărarea cetăţenilor nu trebuie să degenereze în violenţă stradală, de aceea demisia Guvernului este cea mai oportună soluţie.

    Peste 25.000 de persoane au manifestat, marţi seară, în Capitală, pentru a-şi exprima revolta în legătură cu incendiul din 30 octombrie, de la Clubul Colectiv din Bucureşti şi pentru a cere demisia celor responsabili. În incendiul din Clubul Colectiv, 32 de oameni au murit, iar alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi, că îl numeşte premier interimar pe ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, în condiţiile în care propunerea premierului demisionar Victor Ponta era ministrul Apărării, Mircea Duşa.

  • Isărescu: Un acord cu FMI ar fi benefic. Văd unul axat pe probleme nerezolvate, reforme structurale

    “Un acord cu Fondul ar da un plus de credibilitate politicii economice a României. Cred că ne-ar ajuta şi în ceea ce priveşte finanţarea avantajoasă de pe pieţele internaţionale, probabil ar stimula procesele de reformă şi coeziunea mixului de politici”, a declarat miercuri Isărescu, la briefingul după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară.

    El a precizat că toate aceste aspecte trebuie decise politic, mai ales în contextul alegerilor parlamentare de anul viitor şi al faptului că acordul va fi dus mai departe de noul guvern.

    Isărescu a atras atenţia însă că în luarea unei decizii de către FMI pentru un nou acord va “cântări” destul de mult şi maniera în care s-a încheiat fostul acord.

    “Nevoia de finanţare externă poate fi controlată, nu văd un acord axat pe problemele balanţei de plăţi, ci unul axat pe problemele rămase nerezolvate, pe reforme structurale”, a mai spus şeful BNR.

    Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat marţi că România va cere în mod oficial FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale şi nu pe deficitul bugetar.

    Acordul României cu FMI a expirat la 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii. Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, de 4 miliarde de euro, a avut caracter preventiv.

    Reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat la jumătatea lunii septembrie că România va trebui să solicite Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de cele anterioare.

  • Isărescu: Ţinta de aderare la euro în 2019 nu mai este fezabilă, ne trebuie o foaie de parcurs clară

    “Ţinta 2019 pentru euro nu mai este fezabilă pentru că ar fi trebuit ca, cel mai târziu în iunie 2016, să intrăm în ERM II, anticamera zonei euro, pentru care pregătirea e complicată. Tehnic nu mai este posibil, char dacă am dori politic”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la briefingul după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale.

    Chiar şi în situaţia intrării în anticameră în iunie 2016 cu un efort deosebit de a îndeplini condiţiile, ceea ce este improbabil, dacă nu imposibil, mai există perioada de minimum doi ani în care România trebuie să rămână în aceasta, fără a garanta intrarea în zona euro în 2019 şi demersurile nu trebuie forţate în acest moment.

    “Noi avem o abordare pe care am mai spus-o şi o s-o propunem din nou Guvernului, preşedintelui ca, înainte de orice decizie, de stabilirea unei date, să ne facem o foaie de parcurs, trebuie să ştim ce înseamnă atingerea acelei date, o foaie de parcurs care să fie discutată politic, să fie însuşită şi de opoziţie, pentru că la anul suntem în alegeri. Pentru foaia de parcurs trebuie un consens la nivel naţional, mai mult decât unul politic poate”, a adăugat Isărescu.

    Şeful BNR a punctat că societatea românească trebuie să înţeleagă că aderarea la euro este un proces complicat, care presupune nu doar schimbarea monedei, ci schimbări în toate componentele societăţii, inclusiv în plan cultural.

    “Plus că trebuie să răspundem la mai multe întrebări: comiterul de trecere la euro din ceva fi format? Cât va fi guvernamental, cât va cuprinde partea tehnică din banca centrală, cât va acoperi societatea civilă? Răspunsul la aceste întrebări va veni pe cale de consecinţă”, a precizat Isărescu.

    Totodată, el a reamintit că celelalte ţări din regiune care intenţionează să adere la euro nu şi-au fixat o dată anume, ci vor să aştepte pentru când situaţia va fi adecvată sau când condiţiile vor fi îndeplinite.

  • Fiica guvernatorului. Cu ce se ocupă fata lui Mugur Isărescu

    Lăcrămioara Isărescu, fiica guvernatorului BNR, are 39 de ani şi a absolvit ASE-ul în 1998, iar apoi a studiat la Harvard timp de doi ani pentru un MBA. Acum ocupă o poziţie cheie în cadrul unei companii care deţine 120 hectare de teren în Constanţa şi Bucureşti, unde lucrează din aprilie 2014. 

    Fiica guvernatorului. Cu ce se ocupă fata lui Mugur Isărescu