BusinessMagazin

Tag: modernizare

  • Şi-a modernizat satul şi a făcut şcoli doar din banii primăriei. “Degeaba faci drumuri, dacă merg pe ele oameni needucaţi”

    În urmă cu peste şase ani, primarul comunei Peştera din judeţul Constanţa a demisionat din PSD. Câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg Consiliul Local. De atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări. Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite. Edilul Valentin Vrabie se plimbă mulţumit prin parcul care arată că o imagine de pe felicitările de Crăciun venite de afară.

    În 2008, când a venit la primărie, Valentin Vrabie a filmat tot satul. “Era plin de bălării şi cucută”, îşi aminteşte primarul. Şcoală a fost reparată şi modernizată iar lângă s-a mai construit una. Tot ce s-a făcut aici, s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale. Nu din bani de la guvern sau din alte fonduri.

    Renovarea şcolii a costat în jur de 300.000 de euro. Toţi elevii au tablete primite de ziua copilului de la primărie, din bugetul local, scriu cei de la Evenimentul Zilei.

    “Bugetul primariei este undeva la 1 milion 7 sute, 17 miliarde de lei vechi. Dupa ce dau la o parte salarii si toate alea raman 100.000 de euro bani de investitii. Si din acesti bani realizam in regie proprie toate lucrarile. Alimentari cu apa, pietruiri de drumuri, curatenia”, a explicat edilul pentru potrivit stirileprotv.ro.

    Cele mai interesante galerii foto:

    30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Primul restaurant din lume cu camere pentru dormit: cum arată locul unde poţi lua o pauză în timpul serviciului – GALERIE FOTO

    Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Stewardesele în bikini au transformat-o în prima miliardară din Vietnam – GALERIE FOTO

    Cum arată cel mai mare vas de croazieră. Este mai lung decât Titanicul şi pleacă pentru prima dată din port, fără pasageri, dar cu un echipaj de 500 de oameni -GALERIE FOTO

    Doi tineri români au venit cu o idee unică: creează şi vând ceasuri de mână din lemn – GALERIE FOTO

    Motivul economic din spatele tatuajelor pe care le au membri cartelurilor de droguri – GALERIE FOTO

    Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO

  • Paralela 45 investeşte 250.000 de euro într-un hotel din Bucureşti

    Paralela 45, proprietarul Best Western Sti,l va investi în acest an 250.000 de euro pentru modernizarea hotelului. Poziţionat în zona de nord a Capitalei, hotelul de patru stele a fost cumpărat în 2007 de presedintele agentiei de turism Paralela 45, Alin Burcea, pentru 3,5 milioane euro, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.
     
    In anul 2007, Alin Burcea a hotarat sa achizitioneze hotelul contra sumei de 3,5 milioane de euro si a investit initial in renovarea acestuia circa 120.000 de euro. Acum, presedintele Paralela 45 a anuntat ca va investi inca 250.000 de euro pentru renovarea capitala a hotelului, pentru a pune la dispozitia oaspetilor utilitati de ultima generatie pentru toate tipurile de activitati. Investitiile si echipamentele vor fi facute in functie de ultimele tehnologii si standarde internationale.
     
    In Bucuresti, exista doar doua hoteluri din lantul Best Western. Hotelul Best Western Stil a fost construit in 2004 si este situat intr-unul dintre cartierele rezidentiale de lux din Capitala, cu vile moderne, parcuri, restaurante si terase, terenuri de sport si centre de relaxare. Imobilul are 30 de camere si raspunde oaspetilor cu cele mai moderne facilitati si dotari, de la sisteme silentioase de climatizare, la servicii IT si comunicare, wireless si parcare privata gratuita.
     
    Paralela 45  activeaza de peste 25 de ani pe piata vacantelor, fiind unul dintre cele mai vechi branduri de turism din Romania, ce detine o retea nationala formata din 35 de agentii si aproape 200 de angajati. 

  • Modernizarea brandului istoric

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.

  • Planetariul din Constanţa, construit în 1969, modernizat cu 130.000 de lei

    Directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa, Adrian Bâlbă, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că au fost înlocuite scaunele, au fost schimbate tavanul şi pavimentul şi a fost cumpărat un aparat de proiecţie digital.

    “Tavanul şi pavimentul au fost schimbate, pavimentul este acum în scări, ceea ce favorizează vizibilitatea. Un alt aspect este înlocuirea scaunelor tip fotoliu cinematografic, cum am avut până acum, cu scaune speciale de planetariu, înclinate la 15 grade fiindcă oamenii trebuie să se uite în sus şi trebuie să aibă un scaun corespunzător. În completarea aparatului analogic pe care l-am folosit de ani buni am achiziţionat un aparat digital cu care completăm şi pe partea ştiinţifică şi educativă oferta noastră în sensul posibilităţii examinării mai îndeaproape, mai în detaliu a obiectelor cereşti”, a explicat Adrian Bâlbă.

    El a afirmat că valoarea totală a investiţiei este de 130.000 de lei, din fonduri proprii, cea mai mare parte a banilor fiind investiţi în achiziţionarea aparatului digital.

    “Proiectorul a costat 80.000 de lei, iar 50.000 de lei a fost reabilitarea sălii”, a afirmat directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii.

    Lucrările au început în luna octombrie a acestui an, fiind încheiate la începutul acestei luni.

    El a mai spus că va fi folosit în continuare şi proiectul analogic, pe lângă cel digital, şi că în urma lucrărilor sala a pierdut zece locuri.

    “Numărul locurilor s-a micşorat cu zece pentru că sunt mai late scaunele, dar a crescut confortul. Acum avem 60 de locuri”, a menţionat Adrian Bâlbă.

    Preţul biletelor este 10 lei pentru adulţi, 5 lei oentru elevi şi studenţi, iar pentru grupuri tariful este de 3 lei de persoană. În prezent, la Planetariu au loc trei demonstraţii pe zi.

    Planetariul, construit în 1969, a fost primul obiectiv din cadrul Complexul Muzeal de Stiinţe ale Naturii, din care mai fac parte Delfinariul, Microrezervaţia, Observatorul Astronomic, acestea reprezentând atracţii pentru turişti în timpul sezonului estival.

  • Ministrul Transporturilor: Prima cursă Tarom după modernizarea aeroportului Suceava, în 12 noiembrie

    Matache a spus, într-o conferinţă de presă, că modernizarea aeroportului va fi terminată la sfârşitul lunii octombrie, iar în 12 noiembrie va ateriza prima cursă Tarom pe noul aeroport, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El a menţionat că este normal să vină pe aeroport compania naţională Tarom şi să redeschidă în acel moment traficul curent pe aeroportul Suceava.

    “Pe urmă, vom avea curse regulate între Bucureşti şi Suceava”, a spus ministrul.

    El a precizat că aeroportul sucevean deserveşte judeţele Suceava şi Botoşani şi are potenţial de atragere pe alte câteva judeţe din jur şi Ucraina.

    Ministrul Transporturilor, care a vizitat, sâmbătă lucrările de modernizare, dar şi spaţiul unde va fi amenajat al doilea terminal al aeroportului, a spus că este mulţumit de lucrările executate. El a declarat că Romatsa mai are de montat echipamentele necesare, ceea ce se va realiza în perioada următoare, iar sistemul ILS va fi montat de în următoarele două luni.

    Matache a remarcat că în reconstrucţia aerogării a fost folosit mult lemn împreună cu betonul şi sticla.

    “Iată că reuşim ca lemnul să nu-l mai cărăm la Constanţa şi să plece din ţară şi să reuşim să-l folosim şi aici. Am văzut în Suceava multe construcţii la care se foloseşte lemnul, ceea ce e excepţional pentru România şi pentru judeţul dumneavoastră”, a spus Matache.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a spus că aeroportul Suceava va fi redeschis în 25 octombrie, iar în 27 octombrie va veni prima cursă privată la Suceava.

    “Practic, aeroportul poate fi operat din 25 octombrie”, a spus Nechifor, care a menţionat că primele contracte cu companii care vor oferi curse externe vor putea fi semnate după adoptarea de Consiliul Judeţean, în şedinţa de la sfârşitul lunii, a noului plan tarifar.

    Ministrul Transporturilor a subliniat că este important că va fi redeschis traficului Aeroportul Suceava. El a spus că Romatsa va urma să monteze ILS în două luni după care urmează să fie calibrat.

    “Până la montarea ILS piloţii Tarom vor fi în stare să aterizeze şi să decoleze cum au făcut-o şi până acum, că aeroportul nu a beneficiat de ILS până acum”, a spus Matache.

    Noul turn de control al aeroportului a fost pus la dispoziţia Romatsa pentru instalarea echipamentelor, urmând să fie montat sistemul de aterizare ILS, de categoria a doua, care furnizează informaţii până la înălţimea de 15 metri deasupra pragului pistei sau chiar mai puţin, dar şi, în premieră pentru un aeroport din România, o unitate de aterizare pe baza GPS.

    Aeroportul Suceava a fost închis pentru modernizare începând din 13 ianuarie 2014, lucrările fiind realizate printr-un proiect de 105 milioane de lei, din fonduri europene. Prin proiectul cu finanţare europeană asigurat prin POS-Transporturi s-au modernizat pista de rulare, balizajul, s-a construit un nou turn de control şi a fost pregătit terenul în vederea amplasării sistemului de navigaţie. Lucrările de modernizare la aeroport au fost realizate prin trei proiecte, unul finanţat de Romatsa, care instalează aparatura de control şi trafic aerian, unul de modernizare a pistei şi a sistemului de balizaj, finanţat de Uniunea Europeană, şi un proiect de modernizare a aerogării, cu fondurile Consiliului Judeţean.

    Consiliul Judeţean Suceava continuă programul de modernizare a facilităţilor aeroportuare prin amenajarea unui nou terminal de pasageri şi cargo folosind o mare parte din construcţiile Centrului Economic Bucovina Suceava aflat în proximitate, inclusiv pavilionul expoziţional care va fi terminalul pentru îmbarcare pentru destinaţii externe. Pentru acest proiect, Aeroportul Suceava a obţinut, vineri, o finanţare de 100.000 de lei în vederea efectuării studiului de fezabilitate, urmând ca din primăvara anului viitor să înceapă lucrările de amenajare a noului terminal.

  • Miele a investit 30 milioane de euro în modernizarea unei fabrici

    Miele, companie specializată în producţia de echipamente electrocasnice premium la nivel mondial, extinde şi modernizează fabrica din Bielefeld, Germania, în cadrul căreia sunt produse toate sistemele profesionale de dezinfectare şi igienizare ale brandului. Începând din 2008, investiţia Miele în această unitate de producţie a fost de 30 de milioane de euro.

    Fabrica din Bielefeld este a doua cea mai veche unitate de producţie a companiei Miele, cu o istorie de aproape 100 de ani, fiind inaugurată în 1916. Cele mai cunoscute produse ale fabricii sunt aspiratoarele şi maşinile de spălat pentru uz casnic.

    În urma investiţiilor, noile facilităţi sunt proiectate să reducă timpul de producţie şi stocurile, dar şi să îmbunătăţească rentabilitatea. Astfel, comenzile sunt acum procesate de două ori mai repede, iar stocurile au fost reduse cu 20%, ca urmare a unei investiţii de 10 milioane de euro într-o nouă facilitate de producţie a containerelor interioare.

    Compania estimează astfel o creştere a capacităţii de producţie cu circa 30% şi o scădere a consumului de energie cu peste 10%.

  • GDF SUEZ Energy România investeşte peste 163 de milioane de lei în modernizarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din Bucureşti

    Primul proiect de modernizarea are ca scop creşterea securităţii în exploatarea reţelelor de distribuţie gaze naturale din Bucureşti. Valoarea proiectului este estimată la peste 97 de milioane de lei, dintre care fonduri proprii în valoare de peste 81 de milioane de lei şi peste 16 milioane de lei fonduri europene nerambursabile.

    Proiectul de modernizare pentru siguranţă începe în luna iunie. Străzile afectate de lucrări sunt: Avrig, Cuţitul de Argint, Fizicienilor, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Lucian Blaga, Traian, Sfânta Vineri, Bărăţiei şi bulevardele Theodor Pallady, Camil Ressu, Mihai Bravu, Unirii, Mircea Vodă, Corneliu Coposu, I.C. Brătianu, Carol I şi Calea Dudeşti.

    Valoarea proiectului de modernizare, pentru creşterea capacităţii tehnice a sistemului de distribuţie, este de aproximativ 66 de milioane de lei, unde 49 de milioane de lei sunt din investiţie proprie, iar diferenţa de peste 16 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.

    Străzile pe care se vor derula lucrări, ce vor permite ameliorarea parametrilor de alimentare cu gaze naturale în perioada sezonului rece, sunt: Avrig, Cuţitul de Argint, Fizicienilor, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Lucian Blaga, Traian, Sfânta Vineri, Bărăţiei şi bulevardele Theodor Pallady, Camil Ressu, Mihai Bravu, Unirii, Mircea Vodă, Corneliu Coposu, I.C. Brătianu, Carol I şi Calea Dudeşti.

    Grupul GDF SUEZ este prezent în România în trei domenii: gaze naturale, electricitate şi servicii energetice. GDF SUEZ Energy România şi filialele sale au aproximativ 1,5 milioane de clienţi, operează o reţea de 18.400 km în 19 judeţe din sudul României şi Bucureşti şi au 3.850 de angajaţi.

  • Modernizarea Gării Arad, începută în 2012, este întârziată cu un an. Ce dotări are proiectul de 334 milioane de lei – FOTO

    Modernizarea Gării Arad a început în aprilie 2012 şi face parte din proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată cuprinsă între frontiera cu Ungaria (Curtici) şi Simeria, tronson care face parte din coridorul feroviar pan-european.

    Valoarea lucrărilor doar pe tronsonul Frontieră (Curtici) – Arad – Kilometrul 614, în lungime de 41 de kilometri (din care face parte şi Gara Arad), este de 1,38 de miliarde de lei, iar termenul de finalizare era iunie 2014.

    Din suma totală, investiţia pentru Gara Arad depăşeşte 334 de milioane de lei.

    Segmentul feroviar cuprins între Kilometrul 614 (aflat între staţiile Glogovăţ şi Ghioroc) şi Simeria este în curs de licitare, conform reprezentanţilor CFR Infrastructură, contactaţi de corespondentul MEDIAFAX.

    Din valoarea de 1,38 miliarde de lei a lucrărilor derulate în prezent în judeţul Arad, aproape 702 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar diferenţa este acoperită de bugetul de stat.

    Proiectul cuprinde modernizarea unor staţii, între care Gara Arad, care ar urma să devină una dintre cele mai moderne din Europa de Est, conform autorităţilor. O pasarelă supraterană pentru călători a fost construită şi face legătura între peroane şi clădirea istorică a gării. Astfel, vor fi închise pasajele subterane, imediat ce lucrările vor fi finalizate.

    Pasarela va avea lifturi, scări rulante, dar şi magazine sau alte tipuri de facilităţi pentru călători.

    Tot în gară a fost construită o clădire pentru mentenanţă, care va cuprinde ateliere tehnologice, laboratoare, birouri, arhive şi magazii.

    De asemenea, au fost refăcute peroanele şi modernizat un centru de management al traficului feroviar.

    La un an de la termenul limită pentru finalizarea investiţiilor, gara arădeană este încă în şantier, iar reprezentanţii CFR Infrastructură au răspuns, la solicitarea corespondentului MEDIAFAX, că nu se poate preciza termenul de finalizare a lucrărilor.

    Conform sursei citate, până în prezent s-au executat lucrări în proporţie de 98%, care cuprind reabilitarea infrastructurii, a podeţelor, peroanelor, pasarelelor şi a clădirii gării.

    ”În momentul acesta ne aflăm în etapa de pregătire a testelor pentru sistemul de semnalizare, respectiv sistemul ERTMS nivel 2, standardul european care se implementează în premieră în România. Odată cu implementarea şi funcţionarea sistemului, vor deveni funcţionale atât Staţia CF Arad, precum şi Centrul de Management al Traficului. Conform graficului actual, operaţiunile de testare vor începe în semenstrul II, urmând ca până la sfârşitul anului sistemul ERTMS 2 să fie operaţional”, se arată în răspunsul transmis de CFR Infrastructură.

    Referitor la cauzele acestor întârzieri, sursa citată arată că ”nivelul ridicat al pânzei de apă freatică” a cauzat probleme pe şantier, dar menţionează şi ”complexitatea” lucrărilor necesare implementări sistemului de semnalizare ERTMS nivel 2.

    ”În prezent nu putem estima întârzierile înregistrate pentru întregul proiect Frontieră – Curtici- Simeria, deoarece anumite tronsoane se află deocamdată în etapa de licitaţie”, mai precizează CFR Infrastructură.

    Lucrările sunt realizate de către asocierea de firme Alstom Transport S.A – Swietelsky Bau Gesell Sachaft m.b.H – Astaldi S.p.A – Euro Construct Trading’98 S.R.L – Dafora S.A., însă reprezentanţii CFR Infrastructură afirmă că ”penalităţile se pot calcula după emiterea certificatului de recepţie a lucrărilor”.

    Clădirea Gării Arad a fost construită în 1910, după planurile arhitectului arădean Ludovic Szantay. Este a treia clădire, pentru că primul tren a circulat în oraş în 25 octombrie 1858, anul deschiderii liniei Lokoshaza-Curtici-Arad.

  • Spitalul de Copii Iaşi va fi modernizat cu 19 milioane euro, bani de la CJ şi Ministerul Sănătăţii

    Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă organizată la Spitalul de Copii “Sfânta Maria” din Iaşi, că unitatea medicală, unica de acest gen din Moldova, va fi complet modernizată, investiţia, care se ridică la aproximativ 19 milioane de euro, urmând a se derula în următorii patru ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Va fi o reabilitare generală, practic, vom avea un spital nou. Vom întocmi un protocol între Consiliul Judeţean şi Ministerul Sănătăţii, prin care vom stabili contribuţia financiară a fiecărei părţi. Am discutat deja cu ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, am căzut de acord, urmează doar să decidem câţi bani alocă CJ-ul şi care este contribuţia Ministerului Sănătăţii”, a afirmat şeful CJ Iaşi, Cristian Adomniţei.

    El a spus că unitatea medicală se află în subordinea Consiliului Judeţean, însă Spitalul de Copii din Iaşi deserveşte pacienţi din întreaga regiune a Moldovei, astfel că doar o parte din bani vor fi alocaţi de către CJ Iaşi.

    La rândul său, managerul Spitalului de Copii “Sfânta Maria”, medicul Radu Terinte, a spus că licitaţia pentru desemnarea firmei care va executa lucrările va fi iniţiată anul acesta şi că speră ca, la începutul anului 2016, constructorul să înceapă lucrul.

    Potrivit acestuia, activitatea medicală în cadrul spitalului nu va fi afectată, pacienţii din saloanele care intră în reparaţii urmând să fie mutaţi în alte secţii din aceeaşi unitate medicală.

    Pe de altă parte, şeful CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, a spus că problema cu aglomerarea holurilor spitalului de către părinţii care vin cu copiii la consultaţie în ambulatoriu va fi rezolvată până la sfârşitul acestei luni, când va fi dată în folosinţă o nouă clădire, în curtea aceleiaşi unităţi medicale.

    “Cabinetele de consultaţie nu vor mai fi împrăştiate pe diverse etaje, ca acum. Ambulatoriul va fi mutat într-o nouă clădire, care se amenajează în prezent în curtea spitalului şi care va fi gata până la sfârşitul acestei luni”, a afirmat Adomniţei.

    În 3 februarie, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a fost apostrofat, la Spitalul de Copii “Sfânta Maria” din Iaşi, de un bărbat nemulţumit că pacienţii aşteaptă şi câte şase ore la uşa cabinetelor medicale, iar lipsa scaunelor îi determină pe părinţi să-şi ţină copiii pe jos, pe holurile spitalului. Bărbatul era nemulţumit că aştepta de câteva ore să intre la consultaţie la un medic şi că, din cauză că nu există scaune sau bănci pe holuri, părinţii îşi aşază copiii pe jos.

    “Păi ce facem, domnu’ ministru, astea-s condiţii? Noi stăm aici de la şase dimineaţă. Ăsta nu-i director, dacă îi lasă pe copii să stea pe jos”, i-a spus bărbatul ministrului Nicolae Bănicioiu.

    Ministrul nu i-a răspuns bărbatului, apoi a vizitat o secţie din cadrul spitalului, după care a intrat în biroul directorului unităţii medicale. După ce a discutat cu directorul spitalului, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat presei că nu-i place “absolut deloc” ceea ce a văzut în acest spital şi că ministerul se va implica în remedierea problemelor cu care se confruntă unitatea medicală.

    Spitalul de Copii “Sfânta Maria” din Iaşi are o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi, iar de la construcţia sa, în anul 1970, nu a avut parte de nicio reabilitare generală.

    Spitalul are 652 de paturi, iar anul trecut a înregistrat 105.000 de pacienţi.

  • CNADNR amână reparaţiile pe autostrada Soarelui: Nu vrem şantier când turismul e “în floare”

    “Nu vor fi reparaţii în perioada în care există turism în floare, spre litoral. Vom avea grijă ca reparaţiile să fie după încetarea sezonului turistic, să înceapă undeva în septembrie, pe ambele sensuri. (…) Bucureşti – Fundulea este sectorul cu probleme, un sector care costă aproximativ 30-35 milioane euro ca reparaţii“, a spus şeful CNADNR.

    Întrebat când vor fi finalizate lucrările, Neaga a spus că nu poate avansa un termen până când nu va fi finalizat studiul de fezabilitate al acestui proiect.

    Reprezentanţii CNADNR au declarat în urmă cu circa două săptămâni că lucrările de modernizare a tronsonului vor începe în primăvară şi vor continua inclusiv pe perioada verii. Anunţul a stârnit nemulţumirea multor şoferi, dar şi a hotelierilor de pe litoral.

    “Am făcut reparaţii şi vom continua reparaţiile, dar vreau să vă spun că avem pregătit un proiect de reabilitare a acestui tronson, din beton de ciment. Avem toate aprobările necesare şi soluţia va fi pusă în aplicare în acest an. Va fi reabilitat acest tronson, de la Bucureşti la Fundulea, pe ambele sensuri. Soluţia aprobată este frezare cu 8 centimetri a betonului de ciment şi înlocuire cu asfalt“, a declarat, la 25 februarie, Florea Dascălu, şeful Direcţiei de Întreţinere Drumuri Naţionale şi Autostrăzi din cadrul CNADNR.

    Întrebat dacă reabilitarea va fi finalizată până în vara acestui an, când traficul se aglomerează cu turişti care merg spre Litoral, reprezentantul CNADNR afirma că lucrările vor fi derulate şi în vară, dar proiectul ar putea fi încheiat până la sfârşitul anului 2015.

    Cei doi directori CNADNR au avansat sume diferite cu privire la costurile lucrărilor. Dascălu a susţinut că proiectul necesită fonduri de circa 22 de milioane de euro, însă Neaga a arătat că reparaţiile vor costa 30-35 milioane euro.

    Traficul pe tronsonul Bucureşti – Fundulea al Autostrăzii Soarelui a fost deschis în 2004.