BusinessMagazin

Tag: mobila

  • Cum arată si cât costă casa actriţei Stela Popescu

    Locuinţa este plină de amintiri, colecţionate de-a lungul vieţii, din turneele făcute.


    Casa actriţei Stela Popescu, în interior, e plină de amintiri şi lucruri care o reprezintă.

    Marea artista are mai multe camere de supraveghere montate de jur imprejurul proprietatii care a fost evaluata de specialisti la suma de 250.000 de euro. Ei bine, nu doar casa si terenul costa o avere, ci si obiectele de valoare pe care Stela le-a strans in aproape 60 de ani de cariera.
     

    “Intotdeauna mi-au placut mobila si decoratiunile clasice pentru ca am mers pe principiul ca nu se demodeaza niciodata. Daca mi-as fi luat o mobila moderna, ar fi trebuit sa o schimb o data la doi-trei ani pentru ca, de fiecare data, ar fi aparut ceva mai nou. In plus, mobila clasica imi permite sa ma joc cu stilurile si cu obiectele de mobilier… nu este necesar sa urmez o directie comuna. In casa am adunat obiecte aduse de mine din toata lumea. Cei care ma cunosc stiu ca peste tot pe unde merg vizitez targurile de vechituri, anticariatele, unde gasesc obiecte de decoratiuni minunate”, a povestit Stela Popescu.

    Actriţa are o slăbiciune pentru farfuriile de ceramică, pe care le-a atârnat pe toţi pereţii casei sale şi mai are multe pe care le ţine în rafturi.

  • Mobila ca divertisment

    Electronicele de odinioară erau nişte obiecte masive comparativ cu cele de azi, intrând în rândul pieselor de mobilier ale casei, scrie The Guardian. Televizoarele mari în carcasă de lemn, cocoţate pe picioruşe subţiri, ori aparatele de radio voluminoase, mai ales dacă erau prevăzute şi cu pickup, erau o prezenţă obişnuită în casele oamenilor, până când progresul tehnologic a permis producerea unor aparate ceva mai mici.

    Cum însă istoria se repetă şi moda revine, aşa cum o dovedeşte recenta creştere de popularitate a discurilor de vinil considerate depăşite odată cu apariţia CD-urilor, se găsesc companii care par să-şi caute inspiraţia şi în vremurile electronicelor ca piese de mobilier. Un exemplu în acest sens este Panasonic, care a ales pentru gama sa de televizoare DX800 un design aparte, acestea având un cadru special care-i permite utilizatorului să le instaleze pe podea.

    Pentru cei cărora le place să se relaxeze cu o carte bună şi să asculte muzică, o soluţie este Sonic Chair, un fotoliu dotat cu tot ce-i trebuie pentru redarea muzicii şi nu numai, acesta putând fi prevăzut şi cu măsuţă pentru laptop pentru ca utilizatorul său să poată şi lucra atunci când trebuie.

    Tot pentru amatorii de muzică se recomandă Steel Speaker, o boxă ce pare a fi un element decorativ construit din oţel, aluminiu şi lemn de arţar. Aceasta are o formă de paralelipiped prevăzut la partea inferioară cu o bilă de lemn care ajută la distribuirea sunetului.

    La rândul său, Modern Audio Console, un pick-up cu difuzoare, amplificator şi posibilitatea de redare de muzică pe iPod sau telefoane ori de pe internet, aminteşte de electronicele anilor ’50 prin lămpile cu care este dotat şi care în prezent se mai regăsesc doar în unele aparate destinate audiofililor.

  • Un bărbat a inventat casa pe care o construieşti doar cu un ciocan, o cheie şi o bormaşină

    Piaţa imobiliară din Australia trece printr-o criză care s-a intensificat din cauza lipsei de noi proprietăţi şi terenuri disponibile, precum şi a preţurilor exorbitante. Arhitectul Alex Symes crede că a găsit soluţia rezolvării acesteia, potrivit unui articol al publicaţiei britanice Daily Mail.

    El a creat casele ce pot fi comandate în ambalaje plate şi care pot fi ulterior asamblate cu uşurinţă. Symes le descrie cu umor drept ”IKEA cu steroizi”. ”Vor schimba industria imobiliară într-un mod nemaivăzut”, spune el.

    Materialele acestor locuinţe pot fi comandate online şi livrate cu un camion, în locul în care cumpărătorii doresc să le ridice. Casele arhitectului australian au o dimensiune de 13,75 de metri pătraţi şi un dormitor.

    ”Tinerii angajaţi nu îşi vor permite niciodată un avans pentru achiziţia unei locuinţe”, spune el. Cu un ciocan, o cheie, o bormaşină şi doar 65.000 de dolari, ei ar putea să îşi asambleze propriile case, pe baza modelului creat de arhitectul din Sidney. Potrivit lui, casele pot fi asamblate de doar două persoane, în câteva zile.

    ”Este o variantă de locuit de tranziţie pentru persoanele care nu îşi permit o locuinţă obişnuită”.

  • Motivul pentru care România este ţara cea mai iubită de locuitorii din Lituania, Letonia şi Estonia

    Uniunea Sovietică a fost principala piaţă pe care era exportată mobila românescă înainte de 1989. În perioada comunismului, în URSS erau cozi imense la mărfurile fabricate în România. Chiar şi acum, la 25 de ani de la destrămarea URSS, locuitorii din spaţiul ex-sovietic păstrează conceptul de mărfuri româneşti pe care îl asociază cu calitatea.

    O bună parte din mobila exportată în URSS mergea în Ţările Baltice. Balticii se îndrăgostiseră de mobila românescă, în general de produsele româneşti. În Ţările Baltice se spune, şi acum, că fiecare copil lituanian, leton sau eston a fost “conceput” într-un pat pe care scria “Made în România”. ”Piaţa din spaţiul ex-sovietic este o alternativă de aur pentru România, în spaţiul ex-sovietic sintagma “mărfuri româneşti” (“mobilă româneasca”, “încălţăminte românească”, “textile româneşti”, ”vinuri româneşti”, “medicamente româneşti” “produse alimentare/ legume/ fructe româneşti”, “mecanica şi utilaje româneşti” etc.) este încă foarte cunoscută şi apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri franţuzeşti” sau “blugi americani”.

    Toată lumea – generaţii mai vechi, dar chiar şi tineretul de peste tot teritoriul ex-URSS – îşi aminteşte de calitatea excepţională a produselor fabricate în România. Nicăieri în lume produsele româneşti nu sunt atât de apreciate, dorite şi asociate întodeauna cu calitatea aşa cum sunt în fostele republici sovietice!”, a declarat Gabriel Antoniu Lavrincic, directorul comercial al fabricii de mobilă Simex din Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, şi specialist în spaţiul ex-sovietic.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro
     

  • Motivul pentru care România este ţara cea mai iubită de locuitorii din Lituania, Letonia şi Estonia

    Uniunea Sovietică a fost principala piaţă pe care era exportată mobila românescă înainte de 1989. În perioada comunismului, în URSS erau cozi imense la mărfurile fabricate în România. Chiar şi acum, la 25 de ani de la destrămarea URSS, locuitorii din spaţiul ex-sovietic păstrează conceptul de mărfuri româneşti pe care îl asociază cu calitatea.

    O bună parte din mobila exportată în URSS mergea în Ţările Baltice. Balticii se îndrăgostiseră de mobila românescă, în general de produsele româneşti. În Ţările Baltice se spune, şi acum, că fiecare copil lituanian, leton sau eston a fost “conceput” într-un pat pe care scria “Made în România”. ”Piaţa din spaţiul ex-sovietic este o alternativă de aur pentru România, în spaţiul ex-sovietic sintagma “mărfuri româneşti” (“mobilă româneasca”, “încălţăminte românească”, “textile româneşti”, ”vinuri româneşti”, “medicamente româneşti” “produse alimentare/ legume/ fructe româneşti”, “mecanica şi utilaje româneşti” etc.) este încă foarte cunoscută şi apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri franţuzeşti” sau “blugi americani”.

    Toată lumea – generaţii mai vechi, dar chiar şi tineretul de peste tot teritoriul ex-URSS – îşi aminteşte de calitatea excepţională a produselor fabricate în România. Nicăieri în lume produsele româneşti nu sunt atât de apreciate, dorite şi asociate întodeauna cu calitatea aşa cum sunt în fostele republici sovietice!”, a declarat Gabriel Antoniu Lavrincic, directorul comercial al fabricii de mobilă Simex din Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, şi specialist în spaţiul ex-sovietic.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro
     

  • Mobila care creşte din pământ

    Cumpăratul de scaune sau şezlonguri pentru curte ori grădină nu este absolut necesar, acestea putând fi confecţionate acolo unde este nevoie de ele, susţine o firmă de design, Nucleo, care a lansat un proiect prin care să o demonstreze.

    Proiectul TERRA! al Nucleo propune mobilier de grădină pe care proprietarii îl pot creşte în curtea lor, folosind cadre de carton, pământ şi seminţe. Cei interesaţi cumpără cadrul de carton, îl instalează în grădină sau pe peluză, îl acoperă cu pământ şi apoi plantează seminţele de iarbă, iar când aceasta a crescut, pot folosi scaunul sau canapeaua.

    Pentru a începe producţia de cadre de carton, Nucleo caută finanţare pe site-ul de crowdfunding Kickstarter, sperând să găsească suficienţi amatori de scaune de iarbă.

  • Cum arată sistemul de optimizare fiscală al Imperiului Ikea

    Acum 73 de ani, pe când avea doar 17 ani, suedezul Ingvar Kamprad punea bazele celei mai cunoscute companii producătoare de mobilă din lume, Ikea. „I” vine de la Ingvar, „K” de la Kamprad, „E” de la denumirea fermei deţinută de familia sa, Elmtaryd, iar „A” vine de la numele orăşelului din Suedia unde a crescut Kamprad, Agunaryd, scrie Fortune.

    În luna martie a acestui an, fondatorul gigantului suedez a împlinit 90 de ani, fiind  cunoscut mai degrabă pentru „zgârcenia” sa, decât pentru longevitate.

    Presa internaţională scrie că Ingvar Kamprad îşi cumpără haine de la pieţele de vechituri, călătoreşte la clasa economică şi conduce un Volvo.

    El s-a retras treptat din compania de familie acum şase ani, pentru a face loc celor trei fii ai săi, Mathias, Peter şi Jonas, întorcându-se într-un final în Suedia în 2014.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum arată sistemul de optimizare fiscală al Imperiului Ikea

    Acum 73 de ani, pe când avea doar 17 ani, suedezul Ingvar Kamprad punea bazele celei mai cunoscute companii producătoare de mobilă din lume, Ikea. „I” vine de la Ingvar, „K” de la Kamprad, „E” de la denumirea fermei deţinută de familia sa, Elmtaryd, iar „A” vine de la numele orăşelului din Suedia unde a crescut Kamprad, Agunaryd, scrie Fortune.

    În luna martie a acestui an, fondatorul gigantului suedez a împlinit 90 de ani, fiind  cunoscut mai degrabă pentru „zgârcenia” sa, decât pentru longevitate.

    Presa internaţională scrie că Ingvar Kamprad îşi cumpără haine de la pieţele de vechituri, călătoreşte la clasa economică şi conduce un Volvo.

    El s-a retras treptat din compania de familie acum şase ani, pentru a face loc celor trei fii ai săi, Mathias, Peter şi Jonas, întorcându-se într-un final în Suedia în 2014.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum arată impresionantul sistem de optimizare fiscală al companiei celui mai bogat om din Europa

    Acum 73 de ani, pe când avea doar 17 ani, suedezul Ingvar Kamprad punea bazele celei mai cunoscute companii producătoare de mobilă din lume, Ikea. „I” vine de la Ingvar, „K” de la Kamprad, „E” de la denumirea fermei deţinută de familia sa, Elmtaryd, iar „A” vine de la numele orăşelului din Suedia unde a crescut Kamprad, Agunaryd, scrie Fortune.

    În luna martie a acestui an, fondatorul gigantului suedez a împlinit 90 de ani, fiind  cunoscut mai degrabă pentru „zgârcenia” sa, decât pentru longevitate.

    Cum arată impresionantul sistem de optimizare fiscală din spatele Imperiului Ikea

  • Lemet deschide un nou showroom în Coresi Braşov

    Magazinul din centrul comercial Coresi Shopping Resort are o suprafaţă de 1800 mp de showroom şi are acelaşi standard unic vizual ca toate noile magazine de mobilă ale Lemet – permite utilizatorilor să vadă zeci de configuraţii de mobilier pentru living, mobilă pentru dormitor sau bucătărie, canapele, mese şi scaune. Toată mobila produsă de Lemet şi expusă în noul magazin Lem’s poate fi comandată cu reduceri până la 45%.

    „După ce în aprilie am deschis un nou magazin în Sibiu, cu o investiţie de 2 milioane de lei şi o suprafaţă de vânzare de 1600 mp, ne-am concentrat atenţia pe Braşov, unde am ales centrul comercial Coresi Shopping Resort pentru deschiderea noului magazin Lem’s” declară Adrian Rizea, Director Comercial Lem’s.

    În 2015, Lemet a deschis patru noi magazine în Transilvania,  la Miercurea Ciuc, Alba Iulia, Sighişoara şi Reghin, cu investiţii ce au depăşit 4.5 milioane de lei.

    “Este o zonă în care dorim să ne dezvoltăm, creşterea economică a oraşelor mari din Transilvania fiind o invitaţie pentru noi. Anul acesta am investit deja cumulat 4,3 milioane de lei în cele două noi magazine din inima ţării, pentru că am văzut cât de aşteptat este brandul Lem’s aici. Există un public foarte interesat de produse fabricate în România în această zonă a tării” adaugă Adrian Rizea.  

    Reţeaua Lem’s are o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de aproximativ 70.000 de mp. Lem’s oferă clienţilor un plan de achiziţie cu carduri sau prin creditare, iar acest tip de finanţare ocupă aproximativ 10 procente din business-ul Lem’s.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproximativ 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării.