Tag: minister

  • Ministerul Educaţiei a emis ordinul de ministru cu instrucţiunile pentru organizarea şi monitorizarea cursurilor online. Ce trebuie să facă profesorii şi elevii

    Ministerul Educaţiei a emis ordinul de ministru cu instrucţiunile pentru desfăşurarea cursurilor din învăţământul preuniversitar în mediul online. Documentul precizează măsuri specifice pentru desfăşurarea procesului de învăţare online din învăţământul preuniversitar.

    Astfel, prezenţa online la cursuri a elevilor şi a cadrelor didactice va fi monitorizată de unităţile de învăţământ, iar toate informaţiile relevante pentru susţinerea şi îmbunătăţirea accesului la învăţare vor fi completate în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR). Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (CNPEE) va elabora analize semestriale privind accesul elevilor, cadrelor didactice şi al unităţilor de învăţământ la resurse pentru învăţarea online, conform Ministerului Educaţiei.

    Ministerul Educaţiei poate decide, în cazuri justificate şi pe baza unor instrucţiuni emise în prealabil, ca evaluarea la anumite discipline/module să fie realizată online. Tot în cadrul acestui ghid cu instrucţiuni se specifică şi responsabilităţile inspectoratelor şcolare, ale unităţilor de învăţământ preuniversitar, ale profesorilor, elevilor şi părinţilor.

    Inspectoratele şcolare în colaborare cu unităţile de învăţământ şi cu autorităţile locale vor fi cele care vor asigura echipamentele informatice şi a conectarea la internet a unităţilor de învăţământ. Toate datele privind desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare online vor fi raportate periodic Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

    În cadrul instrucţiunii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, unităţile de învăţământ vor verifica şi monitoriza modul în care sunt transpuse în practică activităţile suport pentru învăţarea online.

    Conducerea fiecărei unităţi de învăţământ va organiza un program săptămânal care include activităţi de învăţare  on-line pentru fiecare disciplină de studiu, împreună cu învăţătorii, profesorii diriginţi şi cadrele didactice.

    Documentul elaborat de Ministerul Educaţiei prevede şi o serie de activităţi pe care cadrele didactice trebuie să le desfăşoare în cazul suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ.

    Unităţile de învăţământ vor realiza planuri de recuperare şi planuri remediale pentru elevii care în perioada suspendării cursurilor nu au putut participa, din motive obiective, la activităţile de învăţare online. Acestea vor fi aplicate imediat după reluarea cursurilor.

     

     

  • Piaţa muncii reintră în picaj: După ce numărul contractelor de muncă suspendate a scăzut săptămâna trecură, astăzi începe din nou să crească şi trece de 1 milion de contracte de muncă suspendate

    Până la data de 21 aprilie, peste 1.000.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 200.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)/încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii până la data de 21 aprilie.

    Contracte individuale de muncă suspendate 1.005.508 din care:

    ·        314.496 – Industria prelucătoare

    ·         188.183 – Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·         109.861 – Hoteluri şi restaurante

    Contracte individuale de muncă încetate 240.151 din care:

    ·         45.313 – Comerţ cu ridicata şi amănutul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·         41.891 – Industria prelucrătoare

    ·         32.402 – Construcţii

    Numărul contractelor sus­pen­date, adică angajaţii pe care companiile i-au tri­mis în şomaj tehnic, a scăzut cu aproape 130.000 de la vârful înregistrat pe 9 aprilie, ajungând la circa 902.000 pe 16 aprilie, conform datelor de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Din data de 16 aprilie, ultima raportare de săptămâna trecută, pâna în data de 21 aprilie, numărul de contracte suspendate a crescut du peste 100.000. După această creştere, numărul de contracte de muncă suspendate a trecut din nou pragul de 1 milion.

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.

    Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.

    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic, se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.

    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.

    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.

     

     

  • Numărul contractelor de muncă suspendate continuă să scadă şi se apropie de 900.000

    Până la data de 16 aprilie, peste 900.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 200.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).
     
    Număul de contracte de muncă înregistrat o scădere de aproximativ 68.000 de la 970.005, câte erau raportate în data de 15 aprilie, la 901.623, câte erau raportate în data de 16 aprilie. 
     
    În acelaşi timp, numărul de conctracte de muncă suspendate a crescut cu peste 6.000 de la 226.962,câte erau raportate în data de 15 aprilie, la  233.798 în data de 16 aprilie.
    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii până la data de 15 aprilie.
     
    Contracte individuale de muncă suspendate 901.623 din care:
     
    ·        263.929 – Industria prelucătoare
     
    ·         170.426 – Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor
     
    ·         101.968 – Hoteluri şi restaurante
     
    Contracte individuale de muncă încetate 233.798 din care:
     
    ·         44.280 – Comerţ cu ridicata şi amănutul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor
     
    ·         40.640 – Industria prelucrătoare
     
    ·         31.667 – Construcţii
     
    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.
     
    Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.
     
    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic, se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.
     
    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.
     
    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.
     
     
     

     

  • ​Ministerul Sănătăţii include noi categorii de pacienţi care pot fi testaţi pentru coronavirus

    Ministerul Sănătăţii anunţă că, în contextul în care România a trecut într-o altă fază epidemiologică, include în priorităţile de testare pentru a depista infecţia cu noul coronavirus şi alte categorii de pacienţi, în special cei cu boli grave, care urmează să facă transplant, fac chimioterapie.

    Propunerea a venit din partea specialiştilor din cadrul Comisiei pentru managementul COVID 19 din Ministerul Sănătăţii, fiind aprobată de ministrul de resort, Nelu Tătaru.

    “Până în acest moment am luat o serie de măsuri restrictive cu scopul de a limita transmiterea infecţiei şi de a reduce numărul de forme severe şi decese. Sunt măsuri pe care le menţinem în continuare,  mă refer aici la distanţare socială, izolare, carantină etc. Dar,  având în vedere evoluţia numărului de decese este necesar să aplicăm, suplimentar, şi măsuri de detecţie a infecţiei la categorii de bolnavi care pot să dezvolte forme severe de îmbolnăvire, în scopul de a interveni cu tratament medical cât mai precoce”, a spus ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

    Redăm mai jos categoriile de pacienţi pentru care se vor face teste:
    –        Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant — 2 teste la 24 de ore interval
    –        Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare in spital — 2 teste la 24 de ore interval
    –        Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi in curs de chimioterapie — de 2 ori pe luna
    –        Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive
    –        Hemodializaţi simptomatici
    –        Hemodializaţi asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări, la 6-7 zile interval intre ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi in sesiuni separate de restul pacientilor
    –        Gravidele asimptomatice care se afla in carantina/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confinnat
    –        Personalul de îngrijire din cămine de bătrâni — de 2 ori pe luna
    De asemenea, s-a hotărât că,  unităţile sanitare pot stabili protocoale de testare prin tehnici de RT-PCR, suplimentar, pentru  personalul sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le deţin sau în alte laboratoare.

  • Câţi angajaţi are statul şi câţi dintre ei ar putea ajunge în şomaj tehnic

    Numărul salariaţilor bugetari era, la începutul acestui an, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, de 1,24 de milioane, reprezentând 22% din cei 5,62 de milioane de salariaţi activi, raportaţi de Ministerul Muncii la nivelul aceleiaşi perioade.

    Dintre aceştia, potrivit sursei citate, 589.000 lucrau în administraţia centrală şi 443.900 în administraţia locală.

    Premierul Ludovic Orban şi ministrul muncii Violeta Alexandru au anunţat că o parte a angajaţilor statului vor intra în şomaj tehnic, cu rândul (jumătate din angajaţi lucrează 15 zile, iar 15 zile sunt în şomaj tehnic şi se face apoi schimbul). Dar nu toţi angajaţii vor ajunge în şomaj. Nu vor ajunge poliţiştii şi medicii sau cei din zona Ministerului Muncii de exemplu. Cât despre profesori, ministrul de resort a spus zilele trecute că nu se pune problema şomajului tehnic pentru ei.

    Aşadar, nu intră în şomaj cei 131.000 de poliţişti, cei 72.200 de militari, cele 16.800 de angajaţi de la nivelul Ministerului Săntăţii, cei 66.500 de angajaţi din Sănătate (finanţaţi din fondul naţional unic de asigurări de sănătate), cei 134.300 de angajaţi din reţeaua sanitară a administraţiei locale (finanţaţi integral sau parţial din venituri proprii). Şi nici cei 4.000 de angajaţi ai Ministerului Muncii.

    Învăţământul de stat are 289.600 de angajaţi, la nivelul Minsterului Educaţiei, peste 1.400 de angajaţi ai administraţiei locale şi 65.600 de angajaţi în învăţământul superior (aceştia din urmă fiind finanţaţi din venituri proprii, potrivit Finanţelor). Prin urmare, nu intră în şomaj 429.000 de angajaţi din structurile militare, de ordine publică şi din sănătate. Dacă sunt adăugaţi şi angajaţii din educaţia primară şi gimnazială (peste 290.000 de angajaţi) şi universitarii care se autofinanţează (65.600) avem spre 780.000 de angajaţi, adică 65% din numărul angajaţilor statului care nu intră deloc în şomaj.

     

  • Piaţa muncii în picaj: Peste 1,2 milioane de contracte individuale de muncă au fost suspendate sau încetate până acum

    Până la data de 9 aprilie, peste 1.000.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 200.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)/încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii până la data de 9 aprilie.

    Contracte individuale de muncă suspendate 1.030.973 din care:

    ·         321.014 – Industria prelucătoare

    ·         195.438 – Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·         119.983-Hoteluri şi restaurante     

    Contracte individuale de muncă încetate 205.318 din care:

    ·         39.532 – Comerţ cu ridicata şi amănutul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·         35.342 – Industria prelucrătoare

    ·         26.967 – Construcţii

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.

    Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.

    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic, se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.

    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.

    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.

     

     

  • Ministerul Educaţiei, Monica Anisie anunţă când pot fi reprogramate examenele de Evaluare Naţională şi Bacalaureat

    Ministerul Educaţiei, Monica Anisie, a anunţat că data exactă de reluare a cursurilor în învăţământul preuniversitar şi universitar se va stabili în funcţie de durata stării de urgenţă instituită din cauza epidemiei de coronavirus.

    „Probele scrise ale Evaluării Naţionale şi a examenului de Bacaluareat ar putea fi organizate în luna iulie. Programa de examen pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat nu va cuprinde materia aferentă semestrului al doilea”, a anunţat Monica Anisie.

    Ministrul a anunţat că au fost anulate simulările examenelor naţionale, evaluările pentru clasa a 2-a, a 4-a şi a 6-a, dar şi olimpiadele şi concursurile şcolare.

    „Sesiunea specială a Evaluării Naţionale şi a examenului de Bacalaureat pentru olimpici va fi, de asemenea, anulată”, a mai spus Monica Anisie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa muncii în picaj: Peste 1 milion de contracte individuale de muncă au fost suspendate sau încetate până acum

    Până la data de 3 aprilie, peste 840.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 180.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)/încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii pentru data de 3 aprilie.

    Contracte individuale de muncă suspendate 884.349 din care:

    ·         274.870 – Industria prelucătoare

    ·         179.041 –  Comert cu ridicata şi cu amănuntul; 

    ·         116.584 – Hoteluri şi restaurante.

    Contracte individuale de muncă încetate 180.170 din care:

    ·         35.501 – Comerţ cu ridicata şi amănutul;

    ·         31.185 – Industria prelucrătoare

    ·         22.313 – Construcţii.

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.

    Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.

    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic, se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.

    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.

    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.

     

     

  • Confuzia se accentuează. Ping-pong cu amânarea ratelor românilor între bănci şi Ministerul Finanţelor. Bancherii recomandă evitarea unor măsuri „universale“ de amânare a ratelor. Ministerul Finanţelor a readus ieri în discuţia guvernului ordonanţa aprobată joi

    ♦ Comunitatea bancară solicită echilibru şi raţiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar.

    Persoanele fizice şi companiile care au cre­dite la bănci şi se gândesc să-şi amâne ratele pen­tru că au dificultăţi din cauza crizei corona­vi­rus sunt tot mai confuze, în condiţiile în care ordo­nanţa de urgenţă aprobată săp­tă­mâ­na tre­cută de guvern a revenit ieri în discuţia gu­ver­nului, pentru corectarea unor erori, în timp ce bancherii au reacţionat ieri, cu întârziere, afirmând că nu susţin ordo­nan­ţa, care vine cu măsuri „universale“ de amânare a ratelor.

    Poiectul de ordonanţă privind amânarea ratelor, care a fost aprobat săptămâna trecută de guvern, a fost ulterior retras de la publicarea în Monitorul Oficial, fiind discutat din nou ieri în şedinţa de guvern.

    Ministrul finanţelor Florin Cîţu a anun­ţat că în şedinţa de guvern vor fi aduse îm­bu­nătăţiri la forma aprobată a ordonanţei. „Ordonanţa care amână plata ratelor româ­ni­lor până la 9 luni (!!!) nu este retrasă! Câteva ob­servaţii ale MFP care clarificau mai multe discuţii apărute în spaţiul public au fost omise din varianta trimisă spre pu­blicare. Astăzi (ieri – n.red.) în şedinţa de gu­vern de la ora 17:00 corectăm această eroa­re. Varianta cu toate observaţiile incluse se va publica după şedinţa de guvern“, a scris ministrul finanţelor pe pagina de Facebook.

    În aceste condiţii intră în prelungiri şi aprobarea normelor metodologice pentru ordonanţă, care ar putea să aducă mai multe clarificări, acestea urmând să fie aprobate de guvern cel mai probabil joi.

    Guvernul a decis ieri că termenul până la care poate fi cerută amânarea ratelor se măreşte la 45 de zile, de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, iar premierul Ludovic Orban a spus că modificările aduse ordonanţei prevăd ca în cazul creditelor ipotecare să nu se mai recurgă la capitalizare, potrivit Mediafax. Totodată, dacă cei care au res­tanţe la credite, au posibilitatea să le plă­tească până la momentul depunerii cererii.

    Pe de altă parte, în cele din urmă au reacţionat ieri, cu întârziere, şi asociaţiile bancherilor, avertizând că nu susţin o ordonanţă de urgenţă a guvernului pentru amânarea generalizată a plăţii ratelor, ci adoptarea unor soluţii individuale de către fiecare bancă, pentru clienţii afectaţi de pandemia de coronavirus care vor păsuire la plata ratelor, pentru a nu fi afectată lichiditatea sistemului bancar.

    „Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizaţii care reprezintă toate in­sti­tuţiile bancare active pe piaţa româneas­că, consideră că abordarea individuală a cazu­rilor clienţilor, persoane fizice şi juridice, afectaţi de pandemia de COVID-19 repre­zintă cea mai corectă şi eficientă abordare pentru soluţionarea reală a dificultăţilor financiare ale clienţilor, fără afectarea lichidităţii sistemului bancar“, au transmis ieri cele două asociaţii.

    Bancherii susţin că economia are nevoie de soluţii individualizate pentru clienţii băncilor şi recomandă evitarea de moratorii generalizate din partea autorităţilor, necalibrate corespunzător, ce aplică măsuri „universale“, de amânare a ratelor chiar şi până la 9 luni, care pot conduce la afectarea gravă a lichidităţii sistemului bancar şi care nu soluţionează pe fond diversitatea de situaţii cu care se confruntă clienţii.

    „Impunerea de soluţii generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populaţia, companiile şi în niciun caz revenirea economică viitoare. Comunitatea bancară solicită echilibru şi raţiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar, astfel încât să nu rămânem fără tracţiune în activitatea de creditare şi mai ales, să nu fie afectate lichiditatea şi capitalizarea băncilor, care vor fi principalele motoare de redresare economică în viitorul apropiat.“

    Amânarea ratelor nu înseamnă anularea ratelor, ci plata lor ulterioară, şi presupune costuri suplimentare, având în vedere că dobânzile amânate ar urma să se capitalizeze la soldul creditului, iar ratele dobânzilor ar putea să crească în perspectivă, după expirarea păsuirii.

    În proiectul de ordonanţă privind amânarea ratelor la credite se menţionează că dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată „se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare“. Capitalul astfel majorat se plăteşte eşalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.

    În condiţiile în care s-ar capitaliza în soldul creditului, dobânzile acumulate pe perioada suspendării ratelor devin principal din acel moment şi apare efectul de „dobândă la dobândă“.

    Bancherii au venit până acum cu soluţii individuale şi au decis să amâne ratele la creditele persoanelor fizice cu 1, 2 sau 3 luni, în timp ce pentru companii s-au gândit să prelungească liniile de finanţare cu câteva luni luni sau chiar să reducă cu până la 100% ratele la creditele corporate pentru mai multe luni.

    Recent, BNR a anunţat că a flexibilizat cadrul prudenţial pentru bănci şi instituţiile financiare nebancare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de criza coronavirus, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nu vor fi considerate problematice/neperformante şi băncile nu trebuie să pună bani deoparte provizionându-le.

     

  • ​Cine este Nelu Tătaru, propus să preia conducerea Ministerului Sănătăţii

    Ludovic Orban, premierul României, a declarat că secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru este propunerea pentru conducerea ministerului Sănătăţii, după ce Victor Costache şi-a dat demisia.

    „El face parte din echipa de la Sănătate, a fost, este şi va fi în prima linie a bătăliei contra coronavirus. Deja stăpâneşte foarte bine procedurile, planul de măsuri. Astăzi e la Suceava, l-am sunat şi l-am informat privitor la intenţia mea de a-l propune”, a declarat Ludovic Orban.

    Nelu Tătaru are 48 de ani, este secretar de stat în ministerul Sănătăţii, este medic chirurg şi a lucrat în trei spitale ca asistent, ulterior medic la Spitalul Judeţean Vaslui, medic rezident la Spitalul de Urgenţă Iaşi, medic chirurg, director general şi manager al Spitalului Municipal Huşi.

    El a absolvit în 1998 Facultatea de Medicină Generală la UMF Iaşi.

    În 2012 a fost consilier local în oraşul Huşi.