BusinessMagazin

Tag: minim

  • Efectul SURPRINZĂTOR al crizei, dezvăluit acum: cum au avut de suferit cuplurile

    Odată cu revenirea economică şi căsătoriile au început treptat să crească, ajungându-se la un număr de 133 de mii în 2016.

    Numărul de divorţuri în 2016 a scăzut cu 9%, faţă de 2015, iar numărul căsătoriilor a crescut cu 6% faţă de anul precedent, informează Divorce Journey.

    “60% dintre divorturi au avut loc la notar, de comun acord, şi doar 40% prin instanţă judecătorească. Principalele cauze declarate ale divorţului sunt adulterul şi dependenţa de alcool, însă la noi la cabinet, cel mai frecvent motiv întâlnit a fost şi este: «unul dintre parteneri doreşte continuarea vieţii alături de o altă persoană»”, declară Dr. Gabriela Saulea, fondator şi coach Divorce Journey. “Avem însă şi alte veşti bune pentru cupluri: se observă o creştere a numărului căsătoriilor în 2016 cu 6% faţă de cele 125 de mii care au avut loc în România, în 2015.”

    Campionul la numărul de căsătorii, cu peste 16 mii în 2015, este Bucureştiul, urmat de Iaşi cu 5511 căsătorii. La coada clasamentului se află judeţele Covasna cu 1000 de căsătorii şi Tulcea cu 1100 de căsătorii.

    Potrivit informaţiilor Divorce Journey, din totalul căsătoriilor care au avut loc în 2015, în 26 de mii dintre ele unul dintre parteneri a mai fost căsătorit înainte.

  • 2016: Un an dinamic, cu profit şi active record

    Sistemul bancar a performat bine în 2016. Creditarea totală s-a menţinut în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, rata creditelor neperformante a continuat să scadă, îndreptându-se spre 10%. Activele şi profitul au atins nivele record, solvabilitatea a rămas mai mult decât dublă faţă de nivelul impus de reglementări şi lichiditate a fost din belşug. Totodată, consolidarea şi restructurarea sectorului bancar au continuat în acest an, însă ritmul a încetinit. Iar cadrul legislativ incert în domeniul bancar, care părea să genereze în premieră în România „risc sistemic sever”, după cum avertiza BNR în primăvară, nu mai ameninţă atât de dramatic sectorul bancar. Iar legea dării în plată şi cea a conversiei creditelor în franci la cursul istoric ajungând în cele din urmă la Curtea Constituţională.

    Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din acest an un profit net de aproximativ 3,7 mld. lei, nivel de 1,6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ascensiunea profiturilor băncilor a fost susţinută de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, precum şi de activitatea operaţională, creditele noi fiind în creştere. Totodată, avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile instituţiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea. În primul trimestru din 2016, sistemul bancar avea un profit de circa 1,17 mld. lei; la jumătatea anului, băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul la 2,4 mld. lei, iar până în septembrie profitul a continuat ascensiuanea. Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabilitatea capitalului (ROE) au rămas la finalul primelor nouă luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,3% şi, respectiv, 12,32%. Mai mult de două treimi din numărul total al instituţiilor de credit de pe piaţa locală au fost pe profit în primele nouă luni din 2016, situaţia îmbunătăţindu-se atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi comparativ cu sfârşitul lui 2015. 26 de bănci au raportat profituri după nouă luni, în timp ce 11 au înregistrat pierderi, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit, inflaţia a atins minim istoric după minim istoric, iar BNR păstrat politica monetară relaxată, creditarea totală reuşind să se menţină pe plus. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze în acest an, ajungând la 56,2% din total credit. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

    Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, (5 mld. euro), potrivit datelor BNR. Creditul de consum este principalul motor în accelerarea finanţărilor noi acordate populaţiei, împrumuturile pentru nevoi personale reprezentând aproximativ 60% din totalul creditelor de retail acordate în primele nouă luni ale anului, echivalentul a aproape 13,3 mi-liarde de lei, după cum reiese din datele BNR. Finanţările pentru consum au făcut un salt de peste o cincime în acest an faţă de anul trecut, în condiţiile în care dobânzile ajung la circa 8-10% pe an. Iar creditele pentru achiziţia de locuinţe acordate în lei au urcat cu peste 23% în perioada ianuarie-septembrie, până la 8,9 miliarde de lei (2 mld. euro).

  • Cine sunt oamenii cărora statul le dă bani să stea acasă. Vezi câţi şi unde se dau

    Circa 4% din numărul de persoane beneficiare de venit minim garantat ar fi putut ocupa unul din aceste locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi, având în vedere nivelul redus de pregătire profesională a acestei categorii de beneficiari”, se arată într-un audit al Curţii de Conturi.

    Inspectorii Curţii au centralizat oferta de locuri de muncă la nivel naţional pentru muncitori necalificaţi, pentru fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare, şi au comparat datele cu repartiţia teritorială a persoanelor apte de muncă, cu vârsta până la 65 de ani, care primesc venitul minim garantat. Ideea de bază este că aceşti oameni, asistaţi social, ar fi putut ocupa acele posturi, pentru care nu se cere niciun fel de specializare, scrie jurnalmm.ro

    Astfel, pentru ei, statul nu ar mai fi plătit ajutorul, ba chiar ar fi încasat bani, din contribuţiile sociale care ar fi urmat să fie plătite dacă aceştia ar fi încasat salariu. Iată ce scrie în raport:

    „În fiecare din cele opt regiuni existau locuri de muncă vacante în anul 2015, iar în situaţia în care cele 8.014 locuri ar fi fost ocupate, s-ar fi realizat o economie totală la bugetul de stat într-un an în sumă de 23.590 mii lei (suma a fost calculată prin aplicarea la nivelul mediu lunar de 230 lei al venitului minim garantat şi a cheltuielilor conexe aferente: taxele poştale -1% şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate -13 lei). De asemenea, dacă aceste persoane ar fi ocupat unul din locurile de muncă vacante s-ar fi adus şi venituri suplimentare la bugetul general consolidat prin plata contribuţiilor sociale obligatorii. Astfel, în ipoteza că aceste persoane beneficiare de venit minim garantat s-ar fi angajat şi ar fi realizat salariul minim pe economie, contribuţiile obligatorii ar fi fost în sumă 558 lei/lună/persoană. Prin urmare, în situaţia în care un număr de 8.014 beneficiari de venit minim garantat (4% din totalul beneficiarilor apţi de muncă) ar fi ocupat un loc de muncă, s-ar fi realizat pe de o parte o economie la bugetul de stat în anul 2015 în sumă estimată de 23.590 mii lei, precum şi venituri suplimentare la bugetul general consolidat în sumă estimată de 53.662 mii lei”.

    Deci bugetul de stat ar fi câştigat, în total, 77,2 milioane de lei, la nivelul unui an.

  • Salariul minim brut pe economie ar trebui să fie de cel puţin 1.350 de lei/lună

    Pentru a putea achiziţiona produsele din coşul minim de consum lunar necesare supravieţuirii, salariul minim brut de 1.250 de lei – 925 de lei net – este insuficient. Un calcul realizat de MEDIAFAX arată că salariul minim ar trebui să crească la cel puţin 995 de lei net, adică 1.350 de lei brut.

    În prezent, Ministerul Muncii, sindicatele şi patronatele lucrează cu trei variante ale nivelului salariului minim pe economie: 1.250 de lei brut (925 de lei net), 1.400 de lei brut (1.012 lei net) şi 1.500 de lei brut (1.099 lei net). Însă, până acum, reprezentanţii sindicatelor şi cei ai patronatelor nu au ajuns la un consens după mai multe runde de discuţii, aşteptând şi o propunere din partea Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai misterioasă insulă din Mediterană: doar 1.000 de oameni au voie să o viziteze anual – GALERIE FOTO

     
    Insula Montecristo a devenit celebră după ce Alexandre Dumas a descris-o în romanul Contele de Monte Cristo. Pe această insulă, spune legenda, se află îngropate comori ale unor piraţi celebri.
     
    Doar 1.000 de turişti au voie să păşească, anual, pe insula Montecristo, iar viza se primeşte după o aşteptare de minim trei ani. 
     
    Zvonuri despre bogăţiile de aici au început să circule în secolul XIII, atunci când Mănăstirea St. Mamilian, amplasată pe insulă, a devenit una dintre cele mai înstărite din Europa. Alţii spun că piratul turc Barbă-Roşie ar fi ascuns aici mare parte din aurul furat în timpul expediţiilor sale din secolul al XVI-lea.
     
    În 1860, Regatul Italian a anexat Montecristo, cedând-o în 1889 marchizului Ginori, care a transformat-o într-o rezervaţie naturală. În 1971, insula a revenit statului italian, care în 2008 a deschis-o publicului.
     
    Fotografii: DailyMail

  • Primul om din lume care va primi 1.250 de dolari pe lună pentru a nu face nimic

    Pentru următoarele 12 luni, un bărbat pe nume Edwin din Sarasota, Florida, va primi 1.250 de dolari pe lună fără a fi nevoit să facă ceva în schimbul banilor.

    El a câştigat la sfârşitul lunii mai 15.000 de euro în cadrul unei loterii organizate de un ONG din San Francisco. Evenimentul face parte dintr-un experiment social, cu scopul de a observa cum se descurcă oameni din diferite părţi ale lumii cu un venit minim asigurat.

    La loterie au participat 3.128 de persoane din zeci de state, iar banii oferiţi au fost strânşi printr-o campanie pornită în luna ianuarie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo.

    “Priviţi-l ca pe un bonus pe care Edwin l-a primit”, a explicat Cameron Ottens, unul dintre cofondatorii ONG-ului My Basic Income. “El nu trebuie să facă nimic pentru aceşti bani, dar avem speranţa că va deveni şi el un activist în cadrul organizaţiei noastre.”

    Un alt “job” de vis a fost oferit în urmă cu doi ani de Jauntaroo, un website de turism. Aceştia au lansat un concurs care a avut ca premiu job-ul de vis: explorator-şef al lumii.

    Inspiraţi de statul Queensland, care în 2009 a lansat o campanie de promovare care a implicat angajarea unui administrator de insulă, cei la Jauntaroo au anunţat că doresc să angajeze un “explorator-şef al lumii”. Postul presupune vizitarea a peste 50 de ţări şi este plătit cu 100.000 de dolari pe ani, notează CNTraveler.com.

    Din miile de candidaţi care s-au înscris, marele norocos a fost un australian de 27 de ani, Tyson Mayr. Acesta a fost declarat câştigător în urma finalei de la Abu Dhabi. Călătoria sa va începe în luna martie, iar printre locurile pe care urmează să le viziteze se numără insulele Maldive, Santa Lucia sau capitale europene precum Berlin şi Paris.

    Mayr este deja un turist experimentat – a vizitat 54 de state până acum şi a desfăşurat activităţi caritabile în Uganda şi în alte state din Africa.

  • Primul om din lume care va primi 1.250 de dolari pe lună pentru a nu face nimic

    Pentru următoarele 12 luni, un bărbat pe nume Edwin din Sarasota, Florida, va primi 1.250 de dolari pe lună fără a fi nevoit să facă ceva în schimbul banilor.

    El a câştigat la sfârşitul lunii mai 15.000 de euro în cadrul unei loterii organizate de un ONG din San Francisco. Evenimentul face parte dintr-un experiment social, cu scopul de a observa cum se descurcă oameni din diferite părţi ale lumii cu un venit minim asigurat.

    La loterie au participat 3.128 de persoane din zeci de state, iar banii oferiţi au fost strânşi printr-o campanie pornită în luna ianuarie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo.

    “Priviţi-l ca pe un bonus pe care Edwin l-a primit”, a explicat Cameron Ottens, unul dintre cofondatorii ONG-ului My Basic Income. “El nu trebuie să facă nimic pentru aceşti bani, dar avem speranţa că va deveni şi el un activist în cadrul organizaţiei noastre.”

    Un alt “job” de vis a fost oferit în urmă cu doi ani de Jauntaroo, un website de turism. Aceştia au lansat un concurs care a avut ca premiu job-ul de vis: explorator-şef al lumii.

    Inspiraţi de statul Queensland, care în 2009 a lansat o campanie de promovare care a implicat angajarea unui administrator de insulă, cei la Jauntaroo au anunţat că doresc să angajeze un “explorator-şef al lumii”. Postul presupune vizitarea a peste 50 de ţări şi este plătit cu 100.000 de dolari pe ani, notează CNTraveler.com.

    Din miile de candidaţi care s-au înscris, marele norocos a fost un australian de 27 de ani, Tyson Mayr. Acesta a fost declarat câştigător în urma finalei de la Abu Dhabi. Călătoria sa va începe în luna martie, iar printre locurile pe care urmează să le viziteze se numără insulele Maldive, Santa Lucia sau capitale europene precum Berlin şi Paris.

    Mayr este deja un turist experimentat – a vizitat 54 de state până acum şi a desfăşurat activităţi caritabile în Uganda şi în alte state din Africa.

  • Proiect: Angajaţii care lucrează mai mult de 6 ore să aibă pauze de minim 60 minute şi săli de mese

    “În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la o pauză de masă, cu o durată de cel puţin 60 de minute, după minim 4 ore consecutive de muncă şi maxim 6 ore, precum şi la alte pauze de recreere a căror durată şi frecvenţă sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern”, prevede proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, depus de deputatul PSD Andrei Valentin Sava.

    Iniţiatorul proiectului de lege susţine în expunerea de motive că “după 6 ore de muncă, randamentul fiecărui angajat scade, iar aportul alimentar este vital pentru revigorarea organismului”.

    Angajatorii trebuie să fie din ce în ce mai responsabili în relaţia cu angajaţii şi să se preocupe de asigurarea unor condiţii sănătoase de muncă, susţine iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului de lege.

    “Pauza de masă este un element cheie în acest context. Pauzele au rolul de a deconecta angajatul de stres şi pot contribui la o stare mai bună a angajatului şi un randament mai mare”, susţine Sava, potrivit sursei citate.

    Deputatul PSD propune şi modificarea Codului Muncii pentru ca orice companie cu peste 100 de angajaţi, companiile de producţie, precum şi cele care presupun lucrul în medii solvente şi toxice, indiferent de numărului de angajaţi, să fie obligate să pună la dispoziţia angajaţilor săi, cantine, săli de mese sau chicinete pentru servirea mesei în timpul pauzei de masă, în condiţii de igienă şi sănătate, potrivit unui alt proiect de lege depus la Senat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira sterlină a scăzut la minimul ultimilor 31 de ani

    Lira sterlină a scăzut din nou marţi dimineaţă şi a ajuns la minimul ultimilor 31 de ani, în condiţiile în care investitorii sunt îngrijoraţi cu privire la exitul Marii Britanii din Uniunea Europeană, după anunţul premierului Theresa May că ar începe procedurile în primul trimestru al lui 2017, scri

    Lira sterlină a scăzut sub minimul de după Brexit, pierzând teren în raport cu 29 din cele 31 de valute importante. În prima zi a conferinţei anuale a partidului Conservator din Marea Britanie, May a promis să reducă imigraţia şi a stabilit data la care Marea Britanie ar urma să declanşeze Articolul 50, care porneşte un proces de doi ani de exit.

    Lira sterlină a scăzut cu 0,5%, la 1,2777 dolari/liră în Londra, şi a atins chiar şi 1,2770 dolari/liră, cel mai scăzut nivel din 1985.

  • Datoriile giganţilor din energie s-au dublat în ultimii doi ani pe fondul scăderii preţului petrolul

    Exxon, Shell, BP şi Chevron, unele dintre cele mai mari companii de energie din lume, au datorii combinate de 184 de miliarde de dolari, în condiţiile în care ultimii doi ani au venit cu scăderi masive ale preţului barilului de petrol.

    Datoriile ridicate ale companiilor din energie, împovărate de preţurile mici, ridică îngrijorări în rândul acţionarilor cu privire la abilitatea acestora de a plăti dividende.

    Nivelul datoriei celor patru mari companii din energie este dublu faţă de nivelul din 2014, când preţurile au început să se prăbuşească şi au ajuns până la un minim de 27 de dolari barilul la începutul acestui an. Preţurile petrolului au început să îşi revină de atunci, dar încă sunt sub pragul de 50 de dolari barilul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro