BBC News a realizat astfel un top al cererilor de lifestyle
management pe care le-a avut una dintre companiile de concierge,
din Londra, denumita Ten Group. Printre comenzi se regasesc un joc
de sah cu un maestru, care costa 600 de lire sterline, inchirierea
unui elefant pentru o nunta – 10.000 de lire – sau organizarea unei
petreceri si transport cu elicopterul la locul party-ului- 25.000
de lire.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Ioan Niculae: “Nu-mi dau banii pe mana hotilor si
criminalilor!”. Ioan Micula: “Daca asa avea un miliard cash, as da
jumatate la orfelinate. Dar am un miliard datorii”. George Copos:
“Am bagat 40 de milioane in Rapid – considerati ca i-am daruit
pentru bucuria suporterilor!”
Dan Sucu, proprietarul Mobexpert, a declarat in schimb pentru
Gandul ca se gandeste serios ca in viitor sa doneze o parte din
avere in scopuri caritabile.
38 de americani cu averi mari au raspuns pozitiv exemplului dat
de miliardarii Bill Gates si Warren Buffett, angajandu-se ca isi
vor dona cel putin jumatate din avere unor initiative
caritabile.
Detalii pe www.gandul.info.
“Se observa deja semne distincte de recuperare, iar in anumite
zone asistam chiar la o revenire completa la nivelurile de bogatie
si crestere din 2007”, spune Sallie Krawcheck, sefa diviziei de
administrare a averii la Bank of America, comentand studiul de anul
acesta al Merrill Lynch si Capgemini asupra bogatiei mondiale,
citat de Reuters.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Cei mai bogati oameni din China i-au detronat pe oligarhii rusi
in fruntea topului celor mai cheltuitori turisti care viziteaza
Franta. Hainele de la prestigioase case de moda, posetele,
pantofii, parfumurile si alte produse de lux au reprezentat
cumparaturile preferate ale chinezilor, care au cheltuit cu 47% mai
multi bani in Franta, in 2009, decat in 2008.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Pentru ca valoarea averii milionarilor sa revina la nivelul din
2007, de 108.500 miliarde de dolari, specialistii estimeaza ca ar
fi nevoie de sase ani, potrivit unui studiu al Boston Consulting
Group (BCG).
Europa si America de Nord au inregistrat cea mai mare scadere a
numarului de milionari , de cate 22%. SUA a fost in 2008 tara cu
cele mai multe persoane ale caror averi depasesc un milion de
dolari. Totodata, Singapore a avut, anul trecut, cea mai mare
densitate de milionari, 8,5% din populatie, urmat de Elvetia cu
6,6%, Kuweit cu 5,1%, Emiratele Arabe Unite cu 4,5% si SUA cu
3,5%.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro
Valoarea cumulata a exit-urilor realizate de antreprenori locali a atins 360 mil. euro in primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor centralizate de ZF.
Click aici pentru a citi cine sunt noii milioanari in euro.
“Daca as lua-o acum de la capat, as avea foarte putine sanse sa evoluez atat de repede si atat de bine. Am facut multe greseli, dar piata m-a iertat, pentru ca nu existau termeni de comparatie”, recunoaste Iulian Dascalu, dezvoltatorul retelei Iulius Mall. Dascalu, ca multi altii, a inceput afacerile in prima parte a anilor ‘90 si a incercat mai multe idei, in special magazine de pantofi si magazine en-gros, pana a ajuns la ideea de a construi un mall.
“As fi vrut ca primul mall din Romania sa fie al meu si sa fie la Iasi, dar nu am reusit”, isi exprima Dascalu regretul ca Anchor Group, dezvoltatorul turc al Mall Vitan din Bucuresti, a intrat pe piata cu mai putin de un an inaintea Iulius Mall. Daca pentru inceputul anilor 2000, ideea unui mall in Capitala se sustinea, deschiderea unui mall la Iasi atunci, cand in oras erau in jur de 300.000 locuitori si un salariu mediu de putin peste 100 de euro, a fost un pariu riscant. Cele mai dificile au fost primele 8-10 luni: “in acea perioada toata lumea imi spunea ca o sa dau faliment, dar nu imi faceam griji, pentru ca m-am gandit ca voi amortiza investitia in zece ani si aveam incredere in apetitul iesenilor pentru cumparaturi”, isi aminteste Dascalu, care detine acum trei mall-uri si il construieste pe al patrulea la Suceava, valoarea activelor sale fiind evaluata la 500 de milioane de euro.
Increderea in propriul instinct si in faptul ca afacerea va merge indiferent de ce spune lumea i-a caracterizat pe multi oameni de afaceri din Romania anilor ‘90, care au dezvoltat de multe ori empiric o idee personala. Cei mai multi nu au avut strategii de dezvoltare, considera Adrian Banciu, consultant de business. “Cei mai multi dintre ei au avut o viziune, o idee de care au tinut cu dintii pana a dat rezultate sau au dat gres iremediabil.”
Cei care au reusit sa devina milionari dintr-o idee noua si bine aplicata nu sunt multi, dar fiecare a adus la momentul respectiv ceva indraznet, ceva ce a parut celorlalti o “nebunie”: Dan Ostahie a deschis primele magazine de electronice si electrocasnice pe suprafete de peste 2.000 de metri patrati, Nicolae Petrov a inceput in 1999 sa concureze TAROM, care avea atunci pierderi de zeci de milioane de dolari, prin deschiderea unei companii de aviatie la Timisoara, Horia Ciorcila a lansat de la zero Banca Transilvania si concureaza pe piata mari grupuri bancare internationale, fratii Ioan si Viorel Micula incurca vanzarile Coca-Cola sau Pepsi prin brandurile European Drinks, Virgil Mailat a lansat berea la PET, Florin Andronescu a dat primele credite de consum de pe piata si lista ar putea continua.
“Contextul pietei si un spirit antreprenorial efervescent”, sintetizeaza Codrut Pascu, directorul biroului companiei de consultanta Roland Berger, de ce mediul de afaceri romanesc a fost constant surprins de tot felul de incercari, mai mult sau mai putin reusite, de afaceri. Contextul pietei este suma unor factori cum ar fi intarzierea marilor companii europene de retail sau de bunuri de larg consum de a veni in Romania, distanta fata de Europa de Vest, dar si faptul ca Romania e o piata generoasa ca dimensiuni si dorinta de cumparare. BUSINESS Magazin a identificat 20 de astfel de oameni de afaceri, care nu au inventat ceva cu totul nou, dar, in lipsa consultantei, a partenerilor experimentati si a concurentei, au construit de la zero.
Mirajul retailului l-a facut pe Dan Sucu sa se plimbe trei ani la rand prin Europa. Calatorea cu arhitectul lui si vizita zeci de magazine de mobila, se uita dupa acel “ceva” care sa transforme Mobexpert dintr-o afacere cu mobila, cum mai existau si altele in Romania, intr-un concept. Rezultatul a aparut in 2001, cand Dan Sucu a deschis Mobexpert Pipera – un magazin de 15.000 de metri patrati, cel mai mare in acel moment. “Am riscat, dar a fost singurul mod in care puteam sa ma diferentiez”, spune acum Dan Viorel Sucu. “Tot ce am facut eu a fost sa adaptez o realitate europeana la piata romaneasca”, considera Sucu, adaugand ca toate magazinele pe care le-a deschis ulterior au devenit profitabile din prima luna.
Din 20 de oameni de afaceri vizionari alesi de BUSINESS Magazin, opt au mizat pe retail. “Retailul a avut cresteri de minim 25% pe an in ultimii ani – in Romania vorbim despre un consumator foarte orientat spre consum si de o piata goala in anii ‘90, unde majoritatea produselor s-au vandut pur si simplu”, spune Codrut Pascu. Au castigat cei care au venit cu unul din doua elemente esentiale: gandirea la scara mare sau un concept deosebit. Dan Sucu a mizat pe amandoua: a deschis primul cel mai mare magazin de concept – Mobexpert Pipera -, apoi a trecut la expansiune regionala, prin deschiderea primului magazin in Bulgaria anul trecut, iar acum se gandeste la intrarea pe piata Ucrainei.
Ce inseamna gandire la scara mare? Dan Ostahie a ignorat cu buna stiinta scaderea pietei de electrocasnice din ultimii doi ani si a continuat sa inaugureze magazin dupa magazin, pe suprafete din ce in ce mai mari, iar Cezar Rapotan, dupa ce a extins afacerea Arabesque in toata tara, a exportat-o in piete estice, precum Ucraina. Arabesque s-au dezvoltat semnificativ in ultimii cinci ani, pe fondul saltului pietei imobiliare, crescand de la 60 de milioane de euro in 2002 la w450 de milioane de euro estimate pentru 2007.
Cand a fost angajata in anul 1999 pentru a oferi servicii de masaj celor 40 (pe atunci) de angajati ai Google, Bonnie Brown a primit si optiuni de cumparare de actiuni care, credea ea, nu valorau nimic. Dupa cativa ani insa, cand s-a retras din activitate si si-a vandut actiunile, Brown a ajuns milionara, iar acum se ocupa de o organizatie de binefacere pe care o finanteaza din banii adusi de Google.
Cazul sau nu este unic, deoarece un raport depus de firma la Comisia pentru Valori Mobiliare si Burse din SUA arata ca angajatii si fostii angajati detin optiuni care, convertite in bani, ar valora 2,1 miliarde de dolari (1,43 miliarde de euro). La aceasta se adauga acele optiuni ce nu pot fi convertite rapid in bani, in valoare de 4,1 miliarde de dolari. Desi nu se stie exact numarul milionarilor Google, se prespune ca exista in jur de o mie de persoane ale caror detineri depasesc 5 milioane dolari de persoana, rezultate din alocarea de actiuni si optiuni de cumparare de actiuni.
Fenomenul merita atentie, sustine Peter Hero, consultant principal al Fundatiei Comunitare din Silicon Valley, deoarece chiar daca si in cazul altor companii, ca Yahoo! sau Netscape, angajatii au castigat rapid multi bani de pe urma practicii de alocare a unor pachete de actiuni, fenomenul nu a avut amploarea celui de la Google. Pe de alta parte, vremurile in care angajatii primeau mii de optiuni de cumparare de titluri Google al caror pret de exercitare era foarte mic au trecut, toti cei angajati in ultimul an trebuind sa plateasca in medie peste 500 de dolari pe actiune. Chiar si asa insa, optiunile lor cresc in valoare.
Atentia presei fata de acesti milionari anonimi a fost retrezita de noul record al cotatiilor Google, dupa ce actiunile au atins saptamanile trecute un maxim de 700 de dolari pe actiune (aproape 480 de euro). The New York Times precizeaza insa ca, spre deosebire de alte companii din domeniul tehnologiei informatice, a fost greu sa obtina declaratii relevante pe aceasta tema de la angajati, fiindca oamenii de la Google nu urmaresc la serviciu cursul actiunilor firmei, aceasta activitate nefiind considerata „googley“ (termen din jargonul intern care desemneaza ceva acceptabil in cadrul companiei).
Alexandru Costin si Bogdan Ripa, fondatorii companiei de software InterAKT, au realizat una dintre cele mai mari tranzactii ale anului de pe piata romaneasca de IT&C dupa ce au batut palma cu gigantul american Adobe Systems pentru vanzarea actiunilor companiei. Adobe nu este prima companie care investeste in deschiderea unor reprezentante pe piata locala sau care achizitioneaza o companie romaneasca. Oracle, Siemens VDO sau HP si-au deschis in Romania centre de cercetare si dezvoltare sau suport tehnic, si anul acesta a fost confirmata tendinta de crestere a valorii achizitiilor de pe piata IT&C inceputa in anul 2005.Potrivit Mediafax, Adobe a platit pentru InterAKT aproximativ 20 de milioane de dolari (15,5 mil. euro), aceasta fiind una dintre cele mai mari sume platite pentru o companie IT romaneasca. Compania a fost infiintata in anul 2000, pe vremea cand cei doi fondatori erau studenti. Acestia au inceput cu proiecte locale si outsourcing pentru companii partenere din Franta. Afacerile InterAKT s-au dezvoltat ulterior prin productia de software si aplicatii de comert electronic, in cinci ani ajungand la o cifra de afaceri de peste un milion de dolari. Adobe a ales firma romaneasca InterAKT dintre 800 de companii est-europene de IT.