BusinessMagazin

Tag: mediu

  • România are două geoparcuri UNESCO şi potenţial încă neexploatat. „Am putea avea minimum zece astfel de teritorii în România, dar ne lipsesc viteza de reacţie şi implicarea“

    Ţara Haţegului şi Ţinutul Buzăului sunt singurele două geoparcuri UNESCO pe care le are România, alte patru proiecte fiind aspirante la acest titlu – Oltenia de sub Munte, Carpaterra (Geoparcul Perşani), Dobrogea Chimerică şi Geoparcul Munţii Gutâi (Geoparcul Minier Baia Mare).

    Aflat în strânsă legătură cu ideea de biodiversitate şi de protejare a mediului, acest concept este o poartă deschisă pentru dezvoltarea turistică şi, prin urmare, economică a zonelor valoroase din punct de vedere natural. Scopul nu este neapărat creşterea numărului de turişti, ceea ce ar putea ameninţa biodiversitatea, ci menţinerea lor pentru o perioadă mai lungă.

     


     

     

  • Economia României pare să nu fie afectată de criză: Guvernul îşi menţine prognoza de creştere economică la 2,8%, conform celor mai noi date, iar inflaţia este redusă de la 8% la 7,4% în decembrie 2023. Câştigul salarial mediu net va creşte cu 12,3%

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în prognoza de primăvară în scădere estimarea privind inflaţia la finele anului 2023, la 7,4% de la 8% cât estima în luna ianuarie, şi a menţinut previziunile legate de creşterea economică din acest an la 2,8%.

    ”Reducerea mai amplă a cotaţiilor internaţionale pentru petrol ca şi pentru bunurile energetice decât s-a anticipat anterior a impus o corecţie descendentă, vizibilă în special pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2023. Astfel, estimarea creşterii preţurilor de consum în decembrie 2023 faţă de decembrie 2022 s-a redus cu 0,6 puncte procentuale, de la 8,0% la 7,4% (modificarea mediei anuale este nesemnificativă, de 0,1 puncte procentuale)”, se arată în Prognoza de Primăvară a Comisiei.

    Avansul economic prevăzut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor.

    Pe termen mediu, ritmul anual de creştere a produsului intern brut este estimat la 4,8% în intervalul 2024-2026, cu un vârf în anul 2025 de 5,0%

    Per ansamblu, construcţiile şi serviciile vor performa în 2023, având creşteri revizuite ascendent comparativ cu prognoza anterioară (+0,8 respectiv +0,4 puncte procentuale), însă aportul pozitiv al acestora va fi diminuat de industrie, afectată de disfuncţionalităţi în lanţurile de aprovizionare şi de o cerere externă moderată.

    De asemenea, piaţa construcţiilor va creşte cu  7%, susţinută în special de componenta construcţiilor inginereşti stimulată de absorbţia fondurilor europene.

    Pentru agricultură, Comisia de Prognoză estimează un avans de 10,6% an la an, în condiţii climatice favorabile acestui sector, după ce în anul anterior producţia s-a diminuat considerabil, pe fondul secetei.

    În schmb, activitatea din industrie se va restrânge sub impactul preţurilor încă ridicate la energie electrică şi gaze, sectoarele energointensive înregistrând şi în acest an contracţii de activitate. În acest context a fost operată o revizuire negativă a prognozei anterioare de 0,8 puncte procentuale, respectiv de la o creştere de 0,6% la o reducere cu 0,2% în scenariul actual.

    Pe latura cererii, consumul privat va urmări o dinamică moderată (+2,7%), în linie cu estimările anterioare, în condiţiile în care efectul inflaţionist va fi mai intens în prima jumătate a anului.

    Investiţiile în economie vor urca cu 6,8%, luând în considerare dinamizarea lucrărilor de construcţii,creşterea fiind majorată cu 0,6 puncte procentuale comparativ cu prognoza de iarnă 2023.

    în ceea ce priveşte piaţa muncii, pentru anul 2023 câştigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze cu 11,8%, până la  6.840 lei. Salariul mediu net este estimat la 4.267 lei, în creştre cu 12,3%

    Potrivit CNSP, în perspectivă, vor exista sectoare economice cu evoluţii pozitive, dar şi domenii în care inflaţia şi deficitul forţei de muncă vor continua să afecteze companiile.

    În scenariul actual, ritmul mediu anual al câştigului salarial brut se va poziţiona în jurul mediei de 9% pentru perioada 2023-2026, în acord cu asigurarea creşterii puterii de cumpărare cu circa 3,8% anual.

     

  • Analiză Storia.ro: cum au evoluat preţurile chiriilor în luna aprilie în principalele oraşe din ţară

    Comparativ cu luna martie, în aprilie s-au înregistrat uşoare creşteri la chiriile apartamentelor de două şi trei camere din principalele oraşe ale ţării, conform celor mai recente date de pe Storia.ro, platforma de imobiliare lansată de OLX. Deşi interesul chiriaşilor a scăzut faţă de cel manifestat în luna martie, acesta rămâne peste cel de anul trecut, românii vizualizând cu 7% mai multe pagini cu anunţuri imobiliare faţă de aprilie 2022. Aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul contactărilor, unde utilizatorii au realizat cu 11% mai puţine contactări faţă de luna martie, dar cu 23% mai multe faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    Valoarea chiriilor din Bucureşti în luna aprilie, conform datelor Storia.ro

    În luna aprilie s-au înregistrat stagnări ale preţurilor chiriilor la apartamentele de două camere în toate sectoarele din Bucureşti, însă preţul celorlalte tipuri de apartamente a evoluat diferit. Cea mai mare creştere a preţului mediu se observă la garsonierele din sectorul 5, unde au crescut cu 13% faţă de luna anterioară, de la 266 euro la 300 euro. Cea mai mare scădere, de 20%, se înregistrează tot în sectorul 5, la apartamentele cu patru camere, unde preţul mediu a ajuns de la 808 euro la 650 euro.

    Preţurile medii pentru închirierea unei garsoniere au fost de 300 de euro (în sectoarele 2, 3, 4, 5, 6), excepţie făcând sectorul 1, cu o medie de 390 de euro. Apartamentele cu două camere au avut preţuri medii de închiriere cuprinse între 400 de euro (sectorul 6) şi 600 de euro (sectorul 1), la fel ca în luna martie. Apartamentele de trei camere au avut preţuri medii cuprinse între 490 de euro (în sectorul 6) şi 950 de euro (sectorul 1), iar în categoria apartamentelor de patru camere, preţurile medii pentru închiriere s-au încadrat între 550 de euro (sectorul 6) şi 1900 de euro (sectorul 1).

     

    Cum au evoluat chiriile în alte oraşe mari din ţară, conform datelor Storia.ro

    În luna aprilie, preţurile chiriilor din cele mai mari oraşe din ţară s-au menţinut în general constante, comparativ cu luna anterioară. Cele mai mari scăderi au fost observate în cazul apartamentelor de două camere din Craiova, unde preţul mediu solicitat este cu aproximativ 6% mai mic, dar şi în Constanţa, în cazul garsonierelor, unde preţul mediu a scăzut cu 5%. În acelaşi timp, cele mai mari creşteri de la o lună la alta s-au înregistrat în Arad, la apartamentele de trei camere (13%), dar şi în Constanţa, la apartamentele cu două camere (11%).

    CONSTANŢA

    În Constanţa s-au înregistrat creşteri în cazul apartamentelor cu două camere (11%), de la 450 de euro la 500 de euro, dar şi la apartamentele cu trei camere (9%), unde preţul mediu de închiriere a ajuns la 600 de euro. În cazul garsonierelor, preţul mediu de închiriere a scăzut cu 5%. Remarcăm că, într-un singur an, preţul mediu de închiriere pentru apartamentele cu două camere din Constanţa a crescut cu 43%.

    ARAD

    Preţurile medii pentru chirii au crescut atât în cazul garsonierelor (6%), cat şi în cazul apartamentelor cu două camere (3%) şi al apartamentelor cu trei camere (13%). În luna aprilie, preţul mediu de închiriere pentru garsonierele din Arad a fost de 170 de euro, revenind la valoarea medie din lunile precedente. Costul mediu de închiriere pentru apartamentele cu două camere a fost de 330 de euro, cel mai mare de până acum, iar preţul apartamentelor de trei camere a ajuns la 450 de euro, o creştere semnificativă faţă de luna anterioară (+13%), precum şi faţă de aceeaşi lună a anului trecut (+29%).

     CLUJ-NAPOCA

    În Cluj-Napoca, chiriile medii au rămas constante de la o lună la alta pentru apartamentele cu două şi trei camere, în timp ce preţul mediu de închiriere pentru garsoniere a crescut cu 3% faţă de luna anterioară, de la 320 de euro ajungând la 330 euro.

    BRAŞOV

    Preţul mediu de închiriere pentru apartamentele cu două camere a crescut cu 1% în Braşov, ajungând la 450 de euro/lună, în timp ce garsonierele şi apartamentele cu trei camere au rămas la un preţ mediu de închiriat similar cu cel din luna anterioară.

    TIMIŞOARA

    Comparativ cu luna anterioară, în Timişoara s-au observat creşteri ale preţului mediu de închiriere la apartamentele cu două camere (3%), de la 360 euro la 370 euro, dar şi la apartamentele cu trei camere (2%), de la 400 euro la 410 euro. Preţul mediu de închiriere pentru garsoniere a rămas constant.

    SIBIU

    În Sibiu se observă o stagnare a preţului mediu pentru chirii, la toate categoriile de apartamente.

    IAŞI

    În Iaşi s-a majorat cu 1% preţul mediu al garsonierelor, în timp ce în cazul apartamentelor de două şi trei camere preţul a rămas în general stabil.

    ORADEA

    În Oradea s-a majorat cu 3% preţul mediu al apartamentelor cu două camere, de la 320 de euro la 330 de euro, în timp ce preţul mediu al garsonierelor şi al apartamentelor de trei camere a rămas în general stabil.

    CRAIOVA

    În Craiova s-au înregistrat stagnări în cazul garsonierelor şi apartamentelor cu trei camere, în timp ce preţul mediu al apartamentelor cu două camere a scăzut cu 6%, de la 350 de euro ajungând la 330 de euro.

    Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii imobiliare corecte, în cunoştinţă de cauză.


     

     

  • Pagina verde. Cine se află la cârma celor mai importante cinci instituţii legate de mediu din România? Unele instituţii sunt conduse de oameni cu experienţă şi pregătire în domeniu, altele au la cârmă persoane sub 30 de ani – de viaţă, nu de experienţă

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Fondului pentru Mediu, Garda de Mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti sunt câteva dintre cele mai importante instituţii sub apanajul cărora intră protejarea mediului înconjurător în România.

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Fondului pentru Mediu, Garda de Mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti sunt câteva dintre cele mai importante instituţii sub apanajul cărora intră protejarea mediului înconjurător în România.

    Dacă unele dintre ele au la conducere oameni longevivi, ocupând funcţiile actuale de mai bine de două decenii, altele au rotit numeroşi şefi doar în decurs de câţiva ani. Unele instituţii sunt conduse de oameni cu experienţă şi pregătire în domeniu, altele au la cârmă persoane sub 30 de ani – de viaţă, nu de experienţă. Cum arată „catalogul“ celor care ţin în mâini sănătatea mediului din România?

     

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor:

    ► Tánczos Barna (ministru)

    ► Ministrul Tánczos Barna a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 1998, iar în acelaşi an şi-a început activitatea în Parlamentul României, pe poziţia de expert, după cum arată datele din CV-ul său publicat pe site-ul Ministerului Mediului. Este senator din 2012, a fost preşedinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă în perioada 2008-2013 şi a avut trei mandate de secretar de stat în trei ministere: Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării şi Turismului şi Ministerul Transporturilor. Tánczos Barna ocupă funcţia de ministru al mediului, apelor şi pădurilor din decembrie 2020.

     

    Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM):

    ► Laurenţiu-Adrian Neculaescu (preşedinte)

    ► Are pregătire de economist, fiind absolvent al Universităţii Valahia din Târgovişte, conform propriului CV. A lucrat pe un post de contabil în perioada 2001-2004, iar apoi, vreme de aproape cinci ani, a fost consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei – Direcţia Contractare. Între decembrie 2008 şi iulie 2009 a schimbat departamentul, dar a rămas consilier în acelaşi minister. De la 1 iulie 2009, a preluat rolul de şef serviciu la cancelaria preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Din 2012 până în 2016 a fost director general la Hefaistos, companie cu activitate în domeniul turismului. Pentru o scurtă perioadă de timp, de mai puţin de trei luni, a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, trecând imediat pe aceeaşi funcţie la Ministerul Mediului.

    Laurenţiu-Adrian Neculaescu este preşedintele AFM din februarie 2022, devenind al şaptelea ocupant al acestei poziţii într-un interval mai scurt de trei ani.

     

    Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM):

    ► Laurenţiu-Alexandru Păştinaru (preşedinte cu rang de secretar de stat)

    ► Ocupant al actualei funcţii din decembrie 2022, Laurenţiu-Alexandru Păştinaru este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir“ şi are un master în Ştiinţe penale absolvit la aceeaşi facultate. A fost inspector în Corpul de Control din cadrul Primăriei Sectorului 5 din Bucureşti (august 2018 – februarie 2020), comisar la Garda Naţională de Mediu (februarie 2020 – decembrie 2022), apoi a preluat rolul de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, unde coordonează implementarea politicilor, a strategiei şi a legislaţiei în domeniul protecţiei mediului. În vârstă de 29 de ani, este cel mai tânăr preşedinte din istoria ANPM.

     

    Garda de Mediu:

    ► Octavian Popescu (director general)

    ► Absolvent al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi al Academiei de Studii Economice, Octavian Popescu ocupă rolul de director general al Gărzii de Mediu de mai bine de două decenii – mai exact, din martie 2002, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

     

    Administraţia Lacuri, Parcuri  şi Agrement Bucureşti (ALPAB):

    ► Corina Simona Bega (director general)

    ► Numită în iunie 2022 în funcţia de director general al ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti), Corina Simona Bega are o experienţă de peste 30 de ani în companii, fiind în trecut manager la producătorul de ţigarete Philip Morris România, funcţie din care a condus departamente din România, Serbia, Elveţia şi Israel. După Philip Morris, s-a ocupat de firma proprie Leadscipline, care are ca obiect de activitate creşterea eficienţei organizaţiilor, în prezent fiind şi mentor de business. Înainte de numirea la ALPAB, Corina Bega a preluat, în 2021, conducerea Companiei Municipale Agrement, tot din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, la fel ca ALPAB. Potrivit profilului său de LinkedIn, Corina Bega este absolventă de Economie la Universitatea „Bogdan Vodă“ din Cluj-Napoca.

  • Care este orasul unde preţul mediu al unui apartament nou a ajuns la peste un milion de dolari

    Preţul mediu de vânzare pentru apartamentele nou-construite în zona metropolitană Tokyo din Japonia a urcat la 143,6 milioane de yeni (1,07 milioane de dolari) în martie, depăşind pentru prima dată pragul de 100 de milioane de yeni, potrivit datelor publicate marţi.

    Preţul, care a crescut de peste două ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi este cel mai ridicat de când a început studiul în 1973, a fost susţinut de vânzările de apartamente ultra-exclusiviste din centrul oraşului Tokyo, a transmis Real Estate Economic Institute.
    Din cele 2.439 de unităţi care au fost scoase pe piaţă în martie, 9,1% dintre ele au fost vândute în aceeaşi zi, arată datele institutului, potrivit agenţiei Reuters.

    Discrepanţe uriaşe între Tokyo şi mediul rural
    Reducerea şi îmbătrânirea populaţiei Japoniei şi migraţia tinerilor către capitală au afectat în mod disproporţionat regiunile de dincolo de Tokyo, Osaka şi alte câteva oraşe mari.

    Multe oraşe şi sate au fost golite, iar afacerile lor au rămas fără clienţi şi fără personal disponibil. Se estimează că numărul de locuinţe goale din Japonia, locuinţe care adesea zac în mod deliberat nerevendicate de moştenitori, va ajunge la aproximativ 10 milioane în 2023.

    În acelaşi timp, statutul oraşului Tokyo ca principal magnet pentru activitatea economică şi migraţie a crescut. În 2021, în pofida încetinirii cauzate de pandemie şi de presupusa nouă popularitate a muncii la distanţă, preţul mediu al chiriilor în Tokyo, a depăşit vârful stabilit la apogeul bulei imobiliare din Japonia, în 1989.

  • Salariul mediu net se ridica la finele anului 2022 la 4.398 lei, în creştere cu 13,4% faţă de decembrie 2021, sub rata anuală a inflaţiei, de 16,4%

    Salariul mediu net se ridica la finele anului 2022 la 4398 lei, în creştere cu 6,2% (257 lei) faţă de noiembrie 2022 şi cu 13,4% peste nivelul din decembrie 2021, arată datele publicate luni de INS.

    În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei a fost în decembrie de 16,4%.

    Potrivit INS, indicele câştigului salarial real a fost 97,4% faţă de luna decembrie 2021.

    Faţă de noiembrie 2022, indicele a fost de 105,8%.

    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 233,8%, cu 12,9 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2022.­

    Salariul mediu brut era în decembrie 2022 de 7107 lei, cu 428 lei (+6,4%) mai mare decât în luna noiembrie 2022.

    Cele mai mari salarii medii nete au fost înregistrate în ultima lună a anului trecut în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (11540 lei, 53% faţă de noiembrie), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2361 lei).

    Sectorul de IT&C, care conduce de obicei clasamentul celor mai mari salarii, a încheiat 2022 cu o medie de 9149 lei.

    Per total industrie, salariul mediu net a fost de 4247 lei, în construcţii 4023 lei, în transporturi 4348 lei, iar în comerţ de 3932 lei.

    Pe zona de Producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, câştigul salarial mediu net a fost de 7758 lei.

    Angajaţii din hoteluri şi restaurante au în continuare printre cele mai mici salarii, cu o medie de 2415 lei.

    În intermedieri financiare şi asigurări, media salariilor nete a fost de 8401 lei, iar în tranzacţii imobiliare de 3973 lei.

    În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

    Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei.

    În luna decembrie 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, salariul mediu net a crescut comparativ cu luna precedentă, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

    De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi reducerilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat la:

    • cu 53,1% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu 42,8% ȋn extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 38,6% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
    • între 23,0% şi 30,5% în transporturi pe apă, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, industria metalurgică;
    • între 13,5% şi 20,5% în telecomunicaţii, fabricarea altor mijloace de transport, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), activităţi de editare, alte activităţi extractive, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
    • între 10,0% şi 13,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, tranzacţii imobiliare, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor din tutun, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice.

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna noiembrie 2022 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie ori de încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

    Cele mai semnificative scăderi au fost:

    • cu 25,2% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură);
    • între 1,5% şi 8,0% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor.

    În sectorul bugetar, în luna decembrie 2022 s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială, la 4249 lei (+1.6%), respectiv în administraţia publică (+0,7%), la 5396 lei.

    În învăţământ, câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna precedentă la 3857 lei (-4,2%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare.

     

  • ASF a inventat românul “mediu”. Pe un site nou lansat al Institutului de Studii Financiare cu “articole de popularizare”, se calculează cât a câştigat la pensia privată un român “mediu”. Articolul e nesemnat

    În ultimii 15 ani, un român “mediu” a câştigat 5.900 lei, la o sumă brută contribuită de 22.406 lei, aceasta fiind mediei tuturor fondurilor de Pilon II, în timp ce câştigul net al persoanei pentru aceeaşi sumă depusă în depozite bancare este de 3.206 lei, iar faţă de actualizarea contribuţiilor brute doar cu inflaţia este dublu, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul nou lansat de Institutul de Studii Financiare (ISF).

    “În cei 15 ani, suma contribuţiilor brute virate în Pilonul II ajunge la 22.406 lei, în timp ce suma acumulată (media tuturor fondurilor) se ridică la 28.305 lei. Diferenţa o reprezintă un câştig mediu de 5.900 lei, net de toate comisioanele, mai mult decât dublu faţă de actualizarea contribuţiilor brute doar cu inflaţia şi net superior acumulării prin depozite bancare sau cumpărarea monedei euro”, susţin reprezentanţii Asociaţiei pentru Pensii Administrate Privat (APAPR).

    Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un randament mediu anual de 7,16% pe întreaga sa durată de funcţionare (20 mai 2008 – 31 decembrie 2022), comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,19% pe aceeaşi perioadă,. În toată această perioadă, fondurile de pensii din Pilonul II au făcut plăţi în valoare totală de peste 1,1 miliarde lei către 88.202 de participanţi şi beneficiari (moştenitori).

    La finele lui 2022, activele administrate de Pilonul II au atins valoarea de 96,4 miliarde RON, record istoric pentru sistem, în condiţiile în care şi contribuţia medie a atins maxime istorice. În aproape 15 ani de activitate, în Pilonul II au fost virate contribuţii brute în valoare de 79 miliarde lei. Diferenţa dintre activele nete la zi şi contribuţiile brute, ajustate cu plăţile deja realizate (ieşiri din sistem), o reprezintă un câştig în beneficiul participanţilor de 18,5 miliarde lei (cca. 3,8 miliarde euro), net de toate comisioanele percepute de administrator.

  • Câştigul obţinut de români din Pilonul II de pensii private obligatorii este mai mult decât dublu faţă de contribuţiile brute plus rata inflaţiei: pensiile private obligatorii au un randament mediu annual de 7,16% din 2008, la o inflaţie medie de 4,19%

    Câştigul obţinut de români din Pilonul II de pensii private obligatorii este mai mult decât dublu faţă de actualizarea contribuţiilor brute doar cu rata inflaţiei, pe întreaga perioadă de aproape 15 ani de funcţionare a acestui sistem, randamentele fiind şi peste cele oferite de depozite bancare, potrivit calculelor APAPR.

    Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un randament mediu anual de 7,16% pe întreaga sa durată de funcţionare (20 mai 2008 – 31 decembrie 2022), comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,19% pe aceeaşi perioadă.

    De exemplu, potrivit APAPR, un român cu salariul mediu pe economie care a contribuit lună de lună la Pilonul II din mai 2008 până în prezent a acumulat  contribuţii brute de 22.406 lei, în timp ce suma acumulată (media tuturor fondurilor) se ridică la 28.305 lei. Diferenţa o reprezintă un câştig mediu net de 5.900 lei.

    În ultimii 15 ani, fondurile de pensii au făcut plăţi în valoare totală de peste 1,1 miliarde lei către 88.202 de participanţi şi beneficiari (moştenitori).

     La finele lui 2022, activele administrate de Pilonul II au atins valoarea de 96,4 miliarde lei, record istoric pentru sistem. În aproape 15 ani de activitate, în Pilonul II au fost virate contribuţii brute în valoare de 79 miliarde lei. Diferenţa dintre activele nete la zi şi contribuţiile brute, ajustate cu plăţile deja realizate (ieşiri din sistem), o reprezintă un câştig în beneficiul exclusiv al participanţilor de 18,5 miliarde lei (cca. 3,8 miliarde euro), net de toate comisioanele percepute de administratori.

    De altfel, 99,98% dintre plăţile realizate către clienţii Pilonului II reprezintă sume ce cuprind contribuţiile virate şi câştiguri din investiţii. Doar 0,02% din total (suma exactă: 253.967 RON) au vizat compensarea unor pierderi marginale ale unor participanţi, în principal în cursul anului 2022, conform datelor APAPR. Potrivit Legii 411/2004, administratorii compensează din surse proprii (rezerva de capital numită provizion tehnic, constituită din comisioanele de administrare încasate în timp) orice eventuală diferenţă negativă dintre valoarea contului participanţilor şi valoarea garantată (contribuţii brute minus comisioanele legale de administrare) la momentul ieşirii din sistem (fie prin pensionare la termen, fie prin pensionare de invaliditate sau deces).

    ”Cu alte cuvinte, chiar şi atunci când pieţele financiare traversează perioade dificile, marcate de volatilitate, administratorii preiau asupra lor povara financiară şi compensează eventualele scăderi. În prezent, administratorii au constituite provizioane tehnice totale în valoare de 951 de milioane lei, mult superioare sumelor necesare efectiv pentru aceste compensări. Evoluţia plăţilor realizate de Pilonul II”, se precizează în raportul APAPR.

    Anul 2022 a reprezentat într-adevăr cel mai dificil an pentru Pilonul II, singurul pe minus în 15 ani de activitate.

    ”Războiul din Ucraina, inflaţia globală record pentru ultimele decenii, criza energetică, volatilitatea extremă de pe pieţe au afectat toate categoriile de plasamente financiare. Valoarea titlurilor de stat ale României, precum şi valoarea principalilor indici ai Bursei de Valori de la Bucureşti au suferit scăderi de circa 3% în 2022, după fluctuaţii semnificative în cursul anului”.

    Potrivit Bloomberg, preţurile titlurilor de stat româneşti au pierdut aproape 12% în prima jumătate a lui 2022, cotaţiile revenind treptat pe finalul anului, rezultatul anual fiind -2,7%. Scăderea valorii titlurilor de stat este cauzată de majorarea inflaţiei şi a dobânzilor şi este mai degrabă conjuncturală, întrucât toate titlurile de stat revin la preţul de emisiune în momentul maturizării.

    De asemenea, indicele BET-XT-TR (un benchmark reprezentativ pentru plasamentele în acţiuni ale Pilonului II) a scăzut cu aproape 20% în perioada ianuarie 2022 – martie 2022, pe fondul izbucnirii războiului din Ucraina, crizei energetice şi temerilor de recesiune globală. Ulterior, preţul acţiunilor listate a revenit treptat, a trecut printr-o nouă scădere de 16% la începutul toamnei şi a încheiat 2022 cu -2,6%, prima scădere din ultimii 11 ani a unui indice „total return” (care include şi dividendele plătite) de la Bursa de la Bucureşti.

     

  • DSV Road | CO2 Reporting Tool

    CO2 Reporting Tool este o aplicaţie de monitorizare şi reducere a amprentei de CO2 în timp real.

     

    Descrierea inovaţiei:

    CO2 Reporting Tool, dezvoltat de DSV Road, este un sistem de monitorizare a impactului amprentei de carbon asupra mediului, ca urmare a folosirii combustibilului în transportul rutier de mărfuri, care are ca efect reducerea în timp real a cantităţii de emisii de carbon per fiecare lot de marfă transportată şi, implicit, per camion. Compania explorează, totodată, şi înlocuirea combustibilului fosil cu biocombustibili în locul şi la momentul cel mai eficient. Cu ajutorul acestor tehnologii sunt oferite analize complexe şi date concrete privind cantitatea emisiilor de carbon generate de transportul rutier de mărfuri pentru a optimiza procesele din lanţul de aprovizionare a companiilor astfel încât acestea să reducă considerabil impactul asupra mediului. Proiectul a fost dezvoltat de echipa tehnică a DSV Road.

    Elementul de noutate:

    Soluţia CO2 Reporting este uşor de implementat, ajutând la reducerea cantităţii emisiilor de carbon în timp real, indiferent de tipul de tipul de combustibil folosit şi facilitând diminuarea impactului asupra mediului fără să a fi necesare schimbări la nivel operaţional în companii. „Impactul net asupra mediului este reducerea în timp real a emisiilor de CO2 – chiar dacă acestea nu au avut loc prin intermediul vehiculului cu care a fost transportată marfa clientului nostru.“

    Efectele inovaţiei:

    Soluţia de monitorizare CO2 Reporting, dezvoltată de DSV Road, facilitează, prin folosirea combustibilului, reducerea cu până la 80%-90% a cantităţii emisiilor de carbon pe ruta de transport.  Totodată, soluţia accelerează atingerea  ţintei de reducere cu cel puţin 40% a cantităţii de dioxid de carbon până în 2030 prin serviciile oferite DSV Road pentru un viitor mai verde.

     

  • CSR 2022. România Limpede, împreună cu MMV, WWF România, ASAP – Lidl România

    Motivaţie:

    Reducerea consumului de plastic, dar şi colectarea, sortarea şi reciclarea sunt direcţii strategice în care Lidl România a investit constant încă de la intrarea pe piaţa locală. În cadrul Grupului Schwarz, din care compania face parte, măsurile şi proiectele de reducere a plasticului derulate de retailer se ghidează după strategia integrată, REset Plastic. Astfel, gândind global şi acţionând local, Lidl România şi-a propus să răspundă provocărilor aduse de problema plasticului. Una dintre ariile de acţiune din cadrul strategiei REset Plastic este REmove, prin care grupul doreşte să contribuie activ la eliminarea deşeurilor de plastic din mediul înconjurător. Un exemplu concret prin care grupul Schwarz doreşte să ţintească acest obiectiv este lansarea River Cleanup Collective @Dunăre, un program de colectare a plasticului în ţările riverane Dunării din care Grupul face parte, organizat sub umbrela România Limpede.

     

    Descrierea proiectului:

    La nivel local, Lidl România a implementat programul River Cleanup Collective @Dunăre sub umbrela România Limpede, în cadrul căruia a unit trei ONG-uri cu care retailerul dezvoltase deja o colaborare pe termen lung, pentru protejarea mediului. În perioada 1 – 7 septembrie 2022, ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), Mai Mult Verde şi WWF-România, împreună cu voluntari din echipa Lidl au organizat o serie de acţiuni de igienizare şi colectare a plasticului de pe malurile şi din apele Dunării, precum şi acţiuni de educare şi conştientizare. ONG-ul Mai Mult Verde a organizat o serie de acţiuni de ecologizare de la punctul de intrare al Dunării în ţară, până la Galaţi, aceste activităţi fiind completate de două proiecţii de filme tematice, la Giurgiu şi Olteniţa, menite să atragă atenţia atât asupra problemei, cât şi asupra soluţiilor potrivite pentru a păstra apele curate. ASAP a organizat workshopuri în Giurgiu, Călăraşi, Brăila şi Galaţi, în cadrul cărora participanţii au avut ocazia să înveţe cum să spele corect plasticul, şi cum pot realiza din acesta diverse obiecte utile casnice. WWF România a organizat o ecologizare-maraton în care au fost implicate şi autorităţile locale, cu opriri ale Patrulei Zero Platic în puncte-cheie din zona Deltei, unde au fost organizate activităţi pentru tinerii din comunitate, care au strâns peste 160 kg de deşeuri, dintre care peste 150 de kilograme de plastic.

     

    Rezultate:
    Iniţiativa România Limpede s-a concretizat în 8,3 tone de deşeuri colectate în total şi adunate cu ajutorul a 330 de voluntari, dintre care 5,4 tone au reprezentat plastic. Zece acţiuni de ecologizare au avut loc pe cursul fluviului în oraşele: Baziaş, Orşova, Turnu Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Brăila, Galaţi şi Mahmudia, şi 200 de obiecte utile traiului de zi cu zi au fost realizate din deşeurile din plastic colectate, în cadrul workshopurilor ASAP. „Parteneriatele de lungă durată pe care le-am dezvoltat de-a lungul timpului cu societatea civilă ne-au demonstrat că faptele concrete şi mobilizarea mai multor entităţi contribuie substanţial la un viitor mai bun. Implicarea fiecărei companii are impact pozitiv atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru dezvoltarea economică a României”, sunt de părere reprezentanţii companiei.