Tag: medic

  • Tehnologia care salvează vieţi

    ”Cel mai greu moment din viaţa unui medic nu este să îi spună unei mame că pentru copilul ei nu se poate face nimic. Cel mai greu este să îi spui că se poate, dar nu putem face noi“, spune Cătălin Cîrstoveanu, medic primar neonatologie şi şeful secţiei Terapie Intensivă Nou-Născuţi a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Maria Sklodowska Curie, din Bucureşti. Secţia pe care o conduce a fost renovată şi inaugurată în 2013, în urma unei investiţii de 2,165 milioane de euro; din această sumă, Fundaţia Vodafone România a contribuit cu 1,4 milioane de euro. Contribuţia Asociaţiei Inima Copiilor a fost de 615.000 de euro, iar spitalul a contribuit cu fonduri de 150.000 de euro.

    ”în 2017 avem o prioritate specială, prin proiectul de la Constanţa“, a spus Florina Tănase, senior director legal and external affairs la Vodafone România şi membru în boardul Fundaţiei Vodafone România. Florina Tănase se referă la un proiect de reconstrucţie totală a secţiei de neonatologie din Spitalul Judeţean Constanţa, secţie care nu a fost renovată de 49 de ani, de la momentul construcţiei. ”Lucrăm de mai bine de un an la acest proiect, dar obţinerea avizelor este un proces de durată. Este vorba de o suprafaţă de 800 mp, cu saloane mici şi dotări care trebuie îmbunătăţite“, adaugă reprezentanta Fundaţiei Vodafone România. în această secţie a spitalului, care deserveşte mai multe judeţe din regiune, între care Constanţa, Tulcea şi Galaţi, se nasc anual circa 1.000 de copii. Iar mortalitatea infantilă în această regiune este de trei ori mai mare (12,8‰) decât media europeană (3,7‰); la nivelul întregii ţări, mortalitatea infantilă se plasează la 8,8‰.

    Florina Tănase estimează că în primăvara anului viitor ar putea fi încheiat acest proiect, cu o finanţare estimată în jurul a 1,3 milioane de euro, sumă necesară deopotrivă pentru renovare dar şi pentru echiparea secţiei cu echipamente moderne şi cu o soluţie de telemedicină. ”Am strâns până în acest moment 300.000 de euro prin intermediul a două ONG-uri partenere, iar noi vom dubla suma strânsă“, adaugă Florina Tănase.

    ”Tehnologia, de pildă prin telemedicină, poate schimba în bine viaţa a mulţi oameni. Mai mult de jumătate din bugetul anual al Fundaţiei Vodafone România este direcţionat către proiecte din domeniul sănătăţii, care reprezintă una dintre cele patru arii strategice de investiţie pentru fundaţie, alături de educaţie, servicii sociale şi voluntariat. Prin Connecting for Good, Fundaţia Vodafone România reuşeşte să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor“, a declarat Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO al Vodafone România, în cadrul conferinţei anuale Connecting for Good, care reuneşte cei mai importanţi parteneri ai fundaţiei, ONG-urile şi beneficiarii programelor sale.

    Fundaţia Vodafone România a anunţat cele şapte proiecte câştigătoare ale rundei de finanţare pentru programul Connecting for Good 2017, care vor primi fonduri în valoare totală de 600.000 de euro.

    Pentru finanţările din acest an, procesul de selecţie a început în toamna anului trecut, când circa 150 de proiecte s-au înscris în competiţie. Câştigătoarele ediţiei din acest an sunt ”Connecting for children with autism“ – Asociaţia Help Autism, ”Auzul, un dar. Nu-l ignora!“ – Asociaţia Smiling Faces România, ”Click SAVE for life!“ – Fundaţia de Sprijin Comunitar, ”Primul Centru de Telemedicină în Diabetul Pediatric în România“ – Asociaţia Sprijin pentru Diabet, ”împreună pentru sănătate!“ – Fundaţia de Ajutor Medical Profilaxis, ”HOSPICE – Conexiune pentru îngrijire şi compasiune“ – Fundaţia HOSPICE Casa Speranţei şi ”Telefonul Vârstnicului“ – Fundaţia Principesa Margareta a României. Connecting for Good este un program strategic al Fundaţiei Vodafone România, prin intermediul acestuia fiind finanţate anual proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale ce folosesc tehnologia mobilă pentru a rezolva probleme sociale, din domeniul sănătăţii şi al educaţiei. în cadrul programului Connecting for Good, lansat în 2012, fundaţia a acordat finanţări totale de 3,5 milioane de euro pentru 48 proiecte având peste 30.000 de beneficiari finali. Mugurel Mărgărit Enescu, director executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României, spune că proiectul ”Telefonul Vârstnicului“ a intrat în al treilea an de viaţă; în primul an a primit finanţare din partea Fundaţiei Vodafone România, iar în 2017 se numără, din nou, printre proiectele selectate pentru a primi finanţare. ”în România există 3,5 milioane de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Conform previziunilor, până în 2050-2060 o treime din populaţia României va fi la vârsta a treia. Suntem total neadaptaţi la această situaţie, pentru că oamenii de peste 65 de ani nu au un statut în comunitate, în societate. 47% dintre ei declară că se simt singuri“, afirmă Mugurel Mărgărit Enescu.

    Un alt proiect finanţat de Fundaţia Vodafone România este dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, care a dezvoltat un sistem inovator prin care conectează 90 de copii dependenţi de insulină, permanent, cu părinţii fiecăruia şi cu medicul care este responsabil de ei. ”Copiii dependenţi de insulină nu mănâncă pentru că le e foame, ci pentru că fac injecţia cu insulină. Un copil dependent de insulină nu doarme mai mult în vacanţă, ci se trezeşte în fiecare zi la ora 7, pentru că trebuie să facă insulina. Un copil dependent de insulină trebuie să facă mai multe injecţii pe zi, pentru a administra insulina, dar trebuie să suporte şi înţepăturile necesare pentru măsurarea glicemiei“, spune Mihaela Vlăiculescu, medic primar medicină internă şi diabet, director al Asociaţiei Sprijin pentru Diabet.

    Sistemul dezvoltat de asociaţie include aplicarea cutanată permanentă a unor device-uri pe mâna fiecărui diabetic. Acest device transmite prin intermediul unei aplicaţii, în timp real, informaţiile către smartwatch-urile părinţilor (doar pentru copilul fiecăruia) şi către ”tabloul de bord“ al medicului, care poate accesa aceste date de pe orice terminal conectat la internet. în caz de nevoie, sistemul transmite alerte – către părinţi şi copii. în România sunt 3.000 de copii dependenţi de insulină şi prognozele indică faptul că numărul lor se va dubla în următorii trei ani.

    în primul an de funcţionare a programului dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, au fost incluşi în program 20 de copii, iar costurile au fost de 100.000 de euro – nu sunt decontate sau compensate nici smartwatch-urile şi nici consumabilele; acum, numărul copiilor din acest program a ajuns la 90. ”Dacă la început medicii din ţară nu au fost foarte interesaţi de acest program, acum avem cereri de la mai multe clinici din ţară. Mai mulţi părinţi ai copiilor din program s-au putut întoarce la muncă – un copil dependent de insulină nu este primit în grădiniţă, iar părinţii nu pot munci. Rezultatele acestui program se traduc în 0 zile de spitalizare, 0 come diabetice“, sumarizează Mihaela Vlăiculescu.

  • Sanador: „80% din decesele cauzate de bolile cardiovasculare ar putea fi prevenite”

    „În România, bolile cardiovasculare fac aproximativ 150.000 de victime anual, reprezentând 60% din totalul deceselor, în contextul în care mulţi români ajung la medic în stadii foarte avansate ale bolii şi foarte rar în stadii incipiente. Riscul dezvoltării unei astfel de afecţiuni ar scădea major dacă populaţia ar respecta principalele măsuri de prevenţie recomandate de medici, şi anume un stil de viaţă sănătos, fără excese alimentare şi fără fumat, activitatea fizică moderată şi un control cardiologic anual. Pentru a putea veni în sprijinul pacienţilor care suferă de afecţiuni cardiovasculare, am investit în dezvoltarea unei secţii complexe de cardio-chirurgie, unde putem prelua în regim de urgenţă cazuri de gravitate extremă”, au declarat reprezentanţii Sanador. 

    Sanador asigură servicii complete şi permanente (24/7) de chirurgie cardiovasculară în patologia adultului, de la linie de gardă în specialitatea cardiologie, ambulanţă CPU, chirurgie cardiacă, vasculară, cardiologie intervenţională, electrofiziologie, terapie intensivă cardiacă de top, până la recuperare, imagistică medicală de ultimă generaţie (CT, RMN) şi consultant dedicat pe tot parcursul spitalizării, având rolul de a oferi pacientului suport logistic şi emoţional.  Fiecare caz medical cardiac este tratat de către o echipa multidisciplinară alcătuită din supraspecialişti de top în fiecare domeniu al cardiologiei, alături de medici de urgenţă, ATI şi medic infecţionist, care colaborează îndeaproape. 

  • “Salariul” imens al unui parcagiu. Îl depăşeşte cu mult pe cel al unui medic

    Primăria Capitalei însă mizează pe şoferi pentru a pune capăt fenomenului. Deputatul liberal Ovidiu Raeţchi crede că tocmai frica de puşcărie i-ar putea lăsa fără loc de muncă pe parcagii. „Într-o primă etapă să vorbim de zile de lucru în folosul comunităţii; într-o a doua etapă să existe eventual o pedeapsă cu suspendare şi abia într-o a trei etapă să se pună problema de o pedeapsă de la 6 luni la un an.

    IATĂ AICI CÂT CÂŞTIGĂ UN PARCAGIU ÎN FIECARE LUNĂ

  • Ei bine, da, câteodată trebuie să aştepţi şi la privat

    Este doar un fragment din peroraţia unei doamne ajunse cu 10 minute mai devreme la clinică, să nu cumva să piardă programarea; nu a aşteptat nicio clipă în plus peste ora 7, dar pesemne că a considerat că acest lucru este o victorie, mulţumită felului „în care a pus problema”. E adevărat, am preferat să o las să intre înaintea mea, doar ca să nu o mai aud, deşi eram programată înainte.

    Nu numai că nu am cum să fiu de acord cu doamna respectivă, dar recunosc că m-am şi amuzat cumva. Este tipul acela de om cu care dacă te nimereşti vecin de scaun în tren te va asalta cu întrebări şi explicaţii, chiar dacă nu ai niciun fel de nevoie de conversaţie. De data aceasta a fost cu atât mai amuzant, după ce am respirat profund pentru a reface starea de zen (atât cât se poate când copilul face febră 40), pentru că doamna este o mamă tânără. Ca exerciţiu de imaginaţie, am încercat un joc. Corporatistă? Genul care spune tuturor ce e bine şi ce nu, unde şi de ce greşesc sau nu, pentru care e o tragedie dacă s-a ciobit o unghie, sau şerveţelele nu sunt perfect împăturite la restaurant. Avea o programare pentru un consult anual, iar cei care ieşiseră din cabinet, înaintea ei, aveau doi copii pe care îi purtau pe braţe, deşi nu erau bebeluşi. „Ha! Ei au intrat fără programare!” Da, aveau o urgenţă…

    Pe la stat, pe la privat, am aşteptat să îmi vină rândul să intru în cabinet. Uneori motivele de aşteptare au fost aberante, alteori nu. S-a întâmplat să fiu scoasă pe uşă afară, de la privat, după cele 20 de minute ale consultaţiei, deşi medicul nu apucase să citească RMN-ul. Am mers la un alt medic, tot la privat; consultaţia a durat 1 oră şi 40 de minute; când am plecat de acolo ştia nu doar el, ci şi noi, care sunt recomandările, ce se poate face, riscuri, costuri estimative, plan de tratament etc. Nu l-am ales pe şeful de secţie care m-a scos pe uşă afară, ci pe celălalt (şef de secţie la stat). Chiar dacă a trebuit să aştept şi 2 ore, apoi, pentru consult de verificare. Deşi nu obişnuiesc să fac conversaţie nici în tren, nici la rând la clinică, ulterior le-am explicat unor pacienţi, mai agitaţi, că şi ei ar prefera ca doctorul să se gândească la cazul lor atunci când sunt în cabinet, nu la numărul celor care aşteaptă pe hol. Sunt convinsă că nu toţi medicii se distrează ţinând pacienţii pe hol. Aşa cum ştiu şi că nu sunt toţi competenţi, interesaţi, preocupaţi. Dar putem să facem diferenţa.

  • Locul de muncă unde salariul este de 240.000 de euro, cu trei luni de concediu, dar pe care nimeni nu îl vrea

     

    Postul despre care scrie publicaţia este de medic în Insula de Nord a Noii Zeelande. Medicul ce activează în prezent în zonă, Alan Kennym a declarat că serviciile sale au explodat în ultimul an, dar nu a găsit pe nimeni care să îl ajute.

    ”Pot să le ofer un salariu cu adevărat bun, este incredibil. Am din ce în ce mai mulţi pacienţi şi câştig din ce în ce mai mulţi bani. La sfârşitul zilei, ajung la concluzia că sunt totuşi prea mulţi pacienţi pentru mine”, a declarat publicaţiei New Zealand Herald Kennym. Medicul spune că pe listele sale are până acum 6.000 de pacienţi.

    ”Îmi iubesc munca şi aş vrea să mi-o desfăşor în continuare aici, dar nu fac faţă fără ajutorul unui alt medic; mă lovesc de un zid în încercarea de a atrage aici alţi doctori”, a spus el.

    În mod normal, un medic generalist din Noua Zeelandă câştigă între 60.000 şi 95.000 de lire sterline; totuşi, în pofida ofertei generoase pe care a făcut-o, dr. Kenny a declarat că nu a primit nicio aplicaţie în ultimele patru luni.

    Izolarea, lipsa şcolilor şi serviciile de Internet slab dezvoltate sunt câteva din motivele pentru care medicii evită zona rurală a Noii Zeelande, potrivit The Guardian.

     



    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO



    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

     

     

     

     

  • Medic din România explică legea vaccinării. „Nu-mi place un stat leneş, care aruncă mâţa peste gard”

    Din păcate nu constituie infracţiune faptul că ministerul Sănătăţii nu cumpără la timp vaccinuri astfel că mulţi copii rămân nevaccinaţi din cauza funcţionarilor.

    Pe Facebook, medicul Gabriel Diaconu a scris: „Legea vaccinării are multe calităţi, dar şi câteva hibe greu de trecut cu vederea:

    – consimţământul părintelui nu ar trebui niciodată “prezumat”. Prezumţia de consimţământ se aplică doar în situaţii vitale, în UPU, când pacientul vine într-o situaţie în care nu îşi poate exprima opţiunea şi trebuie intervenit pentru salvarea vieţii, sau când pleacă din UPU spre sala de operaţii, în comă indusă.
    E ilogic să spui că ai prezumat consimţământ şi, dacă părintele refuză, poate fi acuzat de rele tratamente asupra minorului

    – relele tratamente asupra minorului sunt reglementate prin art. 197 NCP si se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani. Cuvântul folosit de legiuitor e “punerea în primejdie gravă” a victimei. Nevaccinarea nu aduce primejdii grave în mod echivoc. Expune, dar nu constituie o cauză directă. Agentul patogen e cauza primejdiei grave. Agentul patogen e ubicuu. Statul se poziţionează inegal faţă de cetăţean. Când nu am avut vaccinuri, când fostul ministru al Sănătăţii a refuzat să semneze contracte de achiziţii pe vaccinuri încât să fie pe stoc, putem spune că ar fi putut intra la Art 197.

    Că un părinte, fie prin voinţă fie neputiinţă, nu merge la doctor să vaccineze, nu devine infractor. Proiectul iniţial cuprindea sancţiuni administrative, forma agreată de ministrul Voiculescu avea şi ea un versant pozitiv, includea o formă de reabilitare a părintelui încât să ia decizia informat. Noul proiect formulează prolix, coercitiv, o strategie sortită din start eşecului. Statul nu va putea niciodată să demonstreze măcar un caz de rele tratamente prin nevaccinare. Deci legea nu are valoare.

    – medicii vor fi sancţionaţi dacă iau o poziţie anti-vaccinală. Să îmi fie cu osebire. Nu e treaba MS să se bage în dezbaterea ştiinţifică, medicală, fie ea bine argumentată ori ba. Avem o profesie liberală, avem studii care lasă dovezile empirice să vorbească, dar nu suntem stăpânii adevărului. Dacă un medic alege altă cale, dacă refuză să vaccineze pentru că preferă apa sfinţită, frunza de varză sau lăptişorul de matcă face malpraxis. Nu e nevoie de dublă reglementare. Una e dezbaterea medicală, alta e actul medical. Iar relaţia cu media e liberă, cel mult poate atrage atenţia colegiului medicilor, care poate merge până la ridicarea licenţei de practica. Ce face legea vaccinării e să repete un adevăr anterior valabil.

    – grupurile de experţi judeţene în vaccinologie sunt, pe hârtie, un adaos bun. Doar că se suprapun peste DSP-URI şi DGASPC-uri, includ un pomelnic de doctori şi nu e foarte clar ce ar căuta un psiholog acolo. Spun asta ca probabil singurul psihiatru din România care a făcut lobby pro-vaccinare în ultimii 3 ani, şi care a promis că va vedea ziua când vom avea o lege a vaccinării. O reţea de bune practici în vaccinare nu-i musai să fie un pahar berzelius pentru (şi) mai mulţi bugetari. M-aş fi aşteptat, dată fiind România cea care e, să avem un asistent social.

    – asigurarea stocurilor pe 4 ani reprezintă o întoarcere la cutume (mai) vechi. Numai bine resuscitasem institutul Cantacuzino că ne grăbim înapoi la cuie in sicriu. Bănicioiu amendase ordinul 75, şi scurtase perioada la 2 ani. La cum mătură bolile Europa odată cu valul de migraţie, e greu de crezut că Statul va avea un estimat corect de stoc încât să atingă plafoanele de atriţie la dozele cumpărate, şi rămase neutilizate. Ori banul dat aşa, cu gingăşie, să închidă gura presei că, uite băi, gata, am luat pe 4 ani, mulţumiţi? nu e nici măcar populism, e o golăneală ieftină.

    – toată responsabilitatea pică pe umerii medicului de familie, măgarul de povară al Sănătăţii, către care curg toate hârtiile vieţii introduse prin noua lege. Sunt sigur că abia aştepta. Nu e ca şi cum până acum nu ar fi avut vrafuri de maculatură de completat, adăugăm un dosar cu şină pentru toate pretenţiile cretine ale Casei Naţionale de Asigurări, posesoarea a DOUĂ sisteme informatice, din care nu merge nici unul, pentru centralizarea datelor pacientului, ambele fiind imposibil de racordat la restul/ vezi evidenţa populaţiei etc, pe motiv că au fost făcute pe genunchi, fără o lege a siguranţei cibernetice, într-o ţară unde legile se schimbă abia după ce apar noutăţile, încât să le acomodeze.

    – nu în ultimul rând, registrul naţional de vaccinare, unde ar trebui raportate efectele adverse vaccinale, e o glumă proastă. Cu bune, cu rele, VAERS a reuşit să surprindă, în ei 25 de ani de funcţionare în SUA, şi chestiuni indirecte, care ţin de manevra de vaccinare, reacţii neobişnuite, dar şi chestiuni care ţin de practică uzuală, de calitatea vaccinului etc. Noi, de frica presei şi a gloatei, am renunţat la un RENV autentic, şi propunem unul mai mititel, mai chiomb. Acolo unde presa ar trebui să fie aliat, să promoveze atitudinea cooperantă INCLUSIV in cazurile de accident de vaccinare sau eveniment advers, jucăm Hoţii şi vardiştii, pentru că datele RENV mai mult acoperă decât descoperă lucruri de îmbunătăţit. E un fel al statului de-a-şi fura căciula prin propriile politici de sănătate.

    Băbăeţ, era chiar atât de greu să faceţi o campanie coerentă în mass-media încât să priceapă tot omul ce e aia imunitate de grup (herd immunity), principalul responsabil pentru epidemia de rujeolă, prin absenţă? Nu-mi place un stat leneş, care aruncă mâţa peste gard. Au muncit doctorii ăia prin Timiş şi Arad de le-a ieşit pe nas din cauza unor vaideei de la Centru, fără plată ore suplimentare fără nimic, în timp ce Ministerul, ca Dumnezeu, stătea şi se uita. Aferim!”

  • Concluzii înfiorătoare ale medicului legist. Cum au murit cei doi mecanici de locomotivă

    Sâmbătă după-amiază, doi mecanici de locomotivă au murit, după ce mai multe vagoane ale unui tren de marfă au deraiat în zona Merişor, în apropiere de Valea Jiului, judeţul Hunedoara.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICO LULUI PE MEDIAFAX

  • DECIZIE ŞOC luată de Liviu Dragnea. Salariile EXPLODEAZĂ. Se întâmplă pentru prima oară în România

    Salariul unui medic rezident va ajunge anul viitor la 5.700 lei (1.266 euro), mai mult de dublu faţă de nivelul de 2621 lei în acest an, cel al unui medic primar, grad V, la 12.375 lei (2.750 euro), de la 4413 lei în 2017, iar un medic primar grad V de pe secţia de terapie intensivă (ATI) va primi 16.672 lei (3.705 euro), faţă de 5987 lei în prezent, potrivit proiectului legii salarizării unitare a bugetarilor.
     
    Faţă de salariile în spitale clinice, în unităţile neclinice salariile vor fi cu 4% mai mici, în timp ce în secţiile ATI urgenţă cu 6,7% mai mari, şi cu 30% mai mari la morgă, potrivit unor date publicate de Liviu Dragnea.
     
    El a anunţat pe pagina de Facebook că proiectul de Lege a salarizării unitare este gata şi urmează să fie depus la Parlament. 
    ”Ierarhizarea funcţiilor s-a facut după modelele practicate în celelalte state membre ale Uniunii Europene, iar pentru alinierea funcţiilor pe această ierarhizare Guvernul va aloca 32 de miliarde de lei până în 2020”, a mai spus Dragnea. 
     
    Potrivit proiectului, în sectorul de sănătate, un asistent debutant cu studii superioare va avea anul viitor 3.950 lei, de la 1.704 lei în 2017, iar un asistent principal va primi 5.108 lei, faţă de 2.986 lei în anul curent.
     
    În zona de educaţie, legea propune majorarea salariilor profesorilor debutanţi care predau la liceu de la 1.962 lei în 2017 la 3.520 lei în 2020, în timp ce un profesor cu grad V va avea peste trei ani 6.075 lei, dfaţă de 3.500 lei în prezent.
     
  • DECIZIE ŞOC luată de Liviu Dragnea. Salariile EXPLODEAZĂ. Se întâmplă pentru prima oară în România

    Salariul unui medic rezident va ajunge anul viitor la 5.700 lei (1.266 euro), mai mult de dublu faţă de nivelul de 2621 lei în acest an, cel al unui medic primar, grad V, la 12.375 lei (2.750 euro), de la 4413 lei în 2017, iar un medic primar grad V de pe secţia de terapie intensivă (ATI) va primi 16.672 lei (3.705 euro), faţă de 5987 lei în prezent, potrivit proiectului legii salarizării unitare a bugetarilor.
     
    Faţă de salariile în spitale clinice, în unităţile neclinice salariile vor fi cu 4% mai mici, în timp ce în secţiile ATI urgenţă cu 6,7% mai mari, şi cu 30% mai mari la morgă, potrivit unor date publicate de Liviu Dragnea.
     
    El a anunţat pe pagina de Facebook că proiectul de Lege a salarizării unitare este gata şi urmează să fie depus la Parlament. 
    ”Ierarhizarea funcţiilor s-a facut după modelele practicate în celelalte state membre ale Uniunii Europene, iar pentru alinierea funcţiilor pe această ierarhizare Guvernul va aloca 32 de miliarde de lei până în 2020”, a mai spus Dragnea. 
     
    Potrivit proiectului, în sectorul de sănătate, un asistent debutant cu studii superioare va avea anul viitor 3.950 lei, de la 1.704 lei în 2017, iar un asistent principal va primi 5.108 lei, faţă de 2.986 lei în anul curent.
     
    În zona de educaţie, legea propune majorarea salariilor profesorilor debutanţi care predau la liceu de la 1.962 lei în 2017 la 3.520 lei în 2020, în timp ce un profesor cu grad V va avea peste trei ani 6.075 lei, dfaţă de 3.500 lei în prezent.
     
  • Anunţ şoc al preşedintelui PSD Liviu Dragnea: Salariile bugetarilor explodează

    Faţă de salariile în spitale clinice, în unităţile neclinice salariile vor fi cu 4% mai mici, în timp ce în secţiile ATI urgenţă cu 6,7% mai mari, şi cu 30% mai mari la morgă, potrivit unor date publicate de Liviu Dragnea.
     
    El a anunţat pe pagina de Facebook că proiectul de Lege a salarizării unitare este gata şi urmează să fie depus la Parlament. 
    ”Ierarhizarea funcţiilor s-a facut după modelele practicate în celelalte state membre ale Uniunii Europene, iar pentru alinierea funcţiilor pe această ierarhizare Guvernul va aloca 32 de miliarde de lei până în 2020”, a mai spus Dragnea. 
     
    Potrivit proiectului, în sectorul de sănătate, un asistent debutant cu studii superioare va avea anul viitor 3.950 lei, de la 1.704 lei în 2017, iar un asistent principal va primi 5.108 lei, faţă de 2.986 lei în anul curent.
     
    În zona de educaţie, legea propune majorarea salariilor profesorilor debutanţi care predau la liceu de la 1.962 lei în 2017 la 3.520 lei în 2020, în timp ce un profesor cu grad V va avea peste trei ani 6.075 lei, dfaţă de 3.500 lei în prezent.