BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Paralela 45: Grecia este cea mai căutată destinaţie a verii, cererea din acest sezon o depăşeşte pe cea din 2019

    ​Agenţia de turism Paralela 45 înregistrează o cerere în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019 pentru Grecia, iar până la acest moment este cea mai căutată destinaţie din portofoliul agenţiei. Cererea crescută vine pe fondul relaxării măsurilor din statul elen. Paralela 45 estimează că peste 15.000 de turişti vor merge vara aceasta în Grecia cu zboruri charter, adică cu 20% mai mulţi faţă de 2019, iar alţi 4.000 vor pleca cu maşina proprie în nordul Greciei.

    “În 2021, turistul ştie ce vrea. Îşi ia informaţia din portalul nostru, de pe reţelele de socializare, şi apoi sună pentru câteva detalii despre hotel, ora zborului sau modalitatea de plată. Este o cerere atât de mare încât ne-am organizat rapid pentru a pune accent pe reducerea timpului de răspuns pentru fiecare turist. Mai multe îmbunătăţiri au fost făcute şi portalului de călătorii, în ultimele luni, astfel încât utilizatorul să aibă o experienţă plăcută, să se simtă deja în vacanţă văzând fotografii de la fiecare hotel”, declară Alin Burcea, CEO Paralela 45.

    Agenţia de turism Paralela 45 a fost înfiinţată în 1990, fiind una dintre primele trei agenţii din România. Turoperator consacrat în vacanţe cu zboruri charter în Spania, Grecia, Turcia, Portugalia, Italia, Tunisia şi Egipt, şi cu peste 160 circuite culturale şi istorice organizate anual pe patru continentele, ori programe pentru seniori, croaziere, vacanţe tailor made, programe de business travel, Paralela 45 combină experienţa acumulată în 31 de ani cu capacitatea de a ţine mereu pasul cu noile tendinţe din turism.

    Agenţia de turism a organizat un departament de call center pentru a putea face faţă cererii crescute din această perioadă.

    “Am anticipat creşterea şi am luat măsuri din timp. Au fost zile în care nu am putut prelua toate cererile şi ne cerem iertare turiştilor noştri pentru întârzieri. Infrastructura de acum ne permite să răspundem prompt fiecărei solicitări“, declară Alin Burcea.

    Agenţia are zboruri charter spre Heraklion/Creta, Chania/Creta, Rodos, Zakynthos, Corfu, Santorini din Bucureşti; Heraklion, Chania, Zakynthos, Rodos din Cluj-Napoca;  Heraklion din Timişoara şi Iaşi.

  • Turcia va menţine măsurile antiinflaţioniste până la finalul anului

    Turcia va menţine o taxă pe alcool şi produse din tutun neschimbată până la sfârşitul acestui an, prelungind o măsură care ajută la diminuarea presiunii de creştere a inflaţiei, scrie Kathimerini. Turcia face eforturi disperate pentru a reduce inflaţia, care s-a menţinut la un nivel alcătuit din două cifre în cea mai mare parte a ultimilor patru ani.

  • Premierul Florin Cîţu anunţă noi măsuri de relaxare

    Premierul Florin Cîţu a anunţat că, potrivit noilor prevederi, în spaţiile deschise sau închise, competiţiile sportive se pot desfăşura cu spectatori până la 50 la sută din capacitatea spaţiului în anumite condiţii.

    De asemenea, va fi acceptat un număr mai mare de participanţi la concerte, festivaluri publice şi private sau alte evenimente culturale organizate afară.

    „Se permite organizarea evenimentelor desfăşurate în aer liber cu participarea unui număr mai mare de 2.500 de spectatori cu asigurarea unei suprafeţe de 1 metru pătrat pentru fiecare persoană. Persoanele trebuie să fie vaccinate şi să poarte mască”, a explicat prim-ministrul.

    Totodată, vor fi mai multe persoane la evenimente private, nunţi, botezuri, mese festive. Vor fi acceptate 150 de persoane în exterior şi 100 în interior, şi în anumite condiţiie se poate ajunge la 300 de persoane. Programul barurilor şi restaurantelor va fi extins.

    „Se permite un număr mai mare, 300 de persoane cu 2 metri pătraţi pentru fiecare, şi vaccinare. Tot la acest capitol, activitatea operatorilor economici este extinsă până la ora 2, deci 5 dimineaţa-2 dimineaţa. Activitatea din cluburi baruri şi discoteci este permisă până la 70% din capacitate”, a explicat Florin Cîţu

    Tot prin decizia de joi a fost eliminată limitarea la cazarea turiştilor.

  • 1 iunie 2021. Noi măsuri de relaxare intră în vigoare de la noapte, în Bucureşti. Care sunt cele mai aşteptate măsuri

    La miezul nopţii intră în vigoare noi măsuri de relaxare şi în Bucureşti. Cele mai aşteptate relaxări sunt cele din domeniul cultural. Piscinele se vor deschide şi vor funcţiona la 70% din capacitate. Incidenţa cazurilor COVID-19 la 14 zile este, luni, în Bucureşti, de 0,35 la mie

    De mâine, 1 iunie, te aşteaptă noi măsuri de relaxare în Capitală, decise cu puţin timp în urmă de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
    În principiu, sunt măsurile adoptate la nivel naţional săptămâna trecută, prin hotărâre de guvern. În direct la Aleph News, Alin Stoica, prefectul Capitalei, a sintetizat cele mai importante măsuri ce vor intra în vigoare la miezul nopţii.

    „Noutăţile sunt că, de exemplu, se vor putea organiza evenimente precum concerte sau festivaluri pentru care numărul de participanţi nu va mai fi limitat în condiţiile în care participarea este asigurată, doar pentru persoane vaccinate. De asemenea, un spaţiu de 2 m pentru fiecare persoană, 2 m pătraţi.

    De asemenea, în restaurante se permite activitatea la 70% din capacitate dar la fel, dacă persoanele sunt vaccinate, este permisă activitatea la peste 70%. La fel în în sălile de spectacol şi de concerte.”, a declarat Alin Stoica, prefectul Capitalei.

    Alin Stoica a anunţat că peste 50% dintre bucureşteni s-au vaccinat cu cel puţin o doză şi că aproape jumătate dintre aceştia au deja ambele doze administrate.

    „Rata de vaccinare pentru Bucureşti este bună, în sensul că suntem peste 1,2 milioane cetăţeni vaccinaţi cu minim o doză din 2,2 milioane listaţi ca locuind în Bucureşti. Este foarte îmbucurător şi vedem că în continuare se prezintă persoane noi la vaccinare, nu într-un ritm atât de mare pe cât ne-am dori.”, a mai spus Alina Stoica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Relaxarea măsurilor, impact pozitiv în turism: „Se vede o efervescenţă atât în rezervări noi, cât şi în reconfirmări“

    ♦ Testul reprezintă încă un impediment pentru turişti.

    După un an de pandemie, relaxarea măsurilor a fost bine-venită atât pentru cei care îşi doreau să călătorească, cât şi pentru operatorii economici din industria turismului, iar acest lucru s-a putut observa într-o cerere mai mare a rezervărilor de călătorie. Astfel, anunţul autorităţilor a fost un semnal bun în piaţa internă de turism, dar şi pentru cei care aveau în plan să plece în afara ţării, având în vedere că a fost schimbată clasificarea ţărilor cu risc epidemiologic, în funcţie de incidenţa cazurilor de COVID în ultimele 14 zile. Totodată, anunţurile de relaxare a măsurilor venit din ţări precum Grecia şi Bulgaria a avut, de asemenea, un impact pozitiv asupra agenţiilor de turism din ţară.

    Lucian Boronea, CEO al agenţiei de turism Accent Travel & Events, specializată pe piaţa internă, spune că anunţul privind măsurile de relaxare s-a tradus printr-o cerere mai mare din partea turiştilor pentru a-şi rezerva vacanţele.

    „De câteva zile, se vede o efervescenţă, atât în rezervări noi, cât şi în reconfirmărarea unor rezervări pe care clienţii le-au făcut fără să dea avansul, au făcut rezerevări, dar nu le-au reconfirmat. Începând de săptămâna trecută au început să le reconfirme, după planul de relaxare, am văzut cum s-a schimbat percepţia clienţilor la nivel de rezervări pentru litoral începând cu 1 iunie – 1 iulie, deja se simte o creştere a rezervărilor faţă de anul trecut, este mult mai mare“, explică Lucian Boronea.

    El adaugă faptul că pe lângă litoral, cea mai cerută destinaţie internă din sezonul de vară, există cerere mare şi pentru staţiunile balneare mai ales pentru perioada de după data de 1 august, când spa-urile şi centrele de tratament vor putea funcţiona la capacitate maximă, dacă se va atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs.

    Accent Travel este controlată de Lucian Boronea, cu un pachet de 98% din acţiuni, restul fiind împărţit între Ioana Loredana Stanciu şi Tiberius Mihalache, potrivit datelor de pe platforma de analiză a companiilor Confidas.ro. În zona de business travel, compania are peste 550 de clienţi corporate, pentru care oferă servicii de travel management.

    Totodată, Sebastian Constantinescu, directorul general al agenţiei de turism Travel Planner, care trimite turiştii români în Grecia, Bulgaria şi Turcia, spune că a observat o cerere mai mare din partea clienţilor, însă în continuare oamenii se află în expectativă. Turiştii care vor să îşi facă vacanţele în afara ţării încă aşteaptă eliminarea obligativităţii prezentării unui rezultat negativ al testului PCR.

    „Există o îmbunătăţire, dar încă oamenii aşteaptă. Testul clar reprezintă un impediment, ideea este că sunt împotriva acestor teste, dar probabil cu cât net apropiem de sezon, pofta de vacanţa va veni şi e posibil să treacă peste aceste teste. Depinde şi de categoria de turişti despre care vorbim, pentru unele destinaţii unde este obligatoriu un test PCR, preţurile cresc la 150 de euro, în cazul unei familii cu copii, iar dacă pachetul costă 600-700 euro, este o creştere semnificativă a costurilor de vacanţă“, explică Sebastian Constantinescu.

    El spune că turiştii optează mult către Grecia, care acceptă intrarea celor care prezintă o dovadă a vaccinării, un test molecular tip PCR cu rezultat negativ sau o dovadă emisă de către un laborator autorizat statul de provenienţă prin care se confirmă faptul că persoanele au fost diagnosticate pozitiv cu COVID-19, într-o perioadă cuprinsă între 2 şi 9 luni anterior datei sosirii în Republica Elenă. Însă, Bulgaria s-ar putea să câştige mai mult teren în contextul în care a început să ceară ca dovadă şi prezentarea unui test rapid, care are un cost mai mic faţă de cel PCR.

    „După ce s-au anunţat relaxările condiţiilor de călătorie, vedem interesul oamenilor, în afară de cereri, măsurăm şi traficul de pe site, există acest interes, dar nu direct proporţional cu cererea“, mai spune Sebastian Constantinescu.

    Travel Planner şi-a început activitatea în vara anului 2008, iar în cei 12 ani a rulat circa 120.000 de turişti şi a organizat peste 30.000 de vacanţe. Travel Planner a avut afaceri de 1,9 milioane lei în 2019.

  • Cluburile europene de fotbal, faţă în faţă cu o nouă realitate după ce pandemia a generat pierderi de 9 mld. euro. Ce măsuri ia în calcul UEFA, corpul administrativ şi de control al fotbalului din Europa

    Veniturile principalelor cluburi de fotbal din Europa au suferit un declin de 7,2 miliarde de dolari de-a lungul sezoanelor 2019-20 şi 2020-21, în timp ce micile cluburi au înregistrat o scădere de 1,5 miliarde de euro, a declarat UEFA, corpul administrativ şi de control al fotbalului european, potrivit Financial Times.

    Scăderile, deşi au fost compensate printr-o reducere masivă a costurilor, ar putea ajunge, în cel mai rău caz, la 8,1 miliarde de euro pentru marile campionate ale continentului.

    Preşedintele UEFA Aleksander Čeferin susţine că fotbalul european se confruntă cu o „nouă realitate financiară” care a lovit din plin veniturile din bilete şi drepturi de televizare, organizaţia urmând să înăsprească regulile care se asigură că echipele vor opera cât mai responsabil din punct de vedere al business-ului.

    Deja existentele reguli pentru fair play financiar trebuie „adaptate şi actualizate” cu scopul atingerii „sustenabilităţii financiare”, a declarat Čeferin.

    „UEFA şi fotbalul european vor lucra în echipă pentru a înzestra sportul cu un nou set de reguli.”

    Noile reglementări se vor concentra asupra salariilor jucătorilor şi sumelor de transferuri, spune Andrea Traverso, director al diviziei de sustenabilitate financiară din cadrul UEFA.

    În urma prăbuşirii Super Ligii, iniţiată de 12 dintre cele mai puternice cluburi europene, preşedintele UEFA a făcut apel la „solidaritate” în detrimentul „intereselor persoanele” ale patronilor.

    În timp ce fanii şi politicienii au criticat caracterul închis al Super Ligii, de vreme ce echipele fondatoare nu ar fi riscat nimic în cazul unui sezon slab, UEFA a subliniat pericolul pe care l-ar reprezenta competiţia pentru viitorul Champions League, cea mai mare competiţie inter-cluburi din lume.

    Criza sanitară a întrerupt brusc anii de creştere ai fotbalului. UEFA estimează că veniturile cluburilor din marile ligi au crescut cu 80% între 2010 şi 2019.

    Premier League, cel mai bogat campionat intern la nivel mondial, a declarat că pierderile înregistrate de cluburi ajung la 2 miliarde de euro în ultimele două sezoane.

     

  • Cîţu: Săptămâna viitoare vom prezenta măsurile care vor intra în vigoare de la 1 iunie

    Premierul Florin Cîţu a anunţat sâmbătă că Guvernul va prezenta săptămâna viitoare măsurile care vor fi luate de la 1 iunie: „Nu vom renunţa la nimic”.

    „Săptămâna viitoare vom prezenta măsurile care vor intra în vigoare de la 1 iunie. Vom avea mai multe date şi le vom prezenta pe cele pe care le vom lua de la 1 iunie, dar deja hotărârea CNSU aprobată săptămâna trecută arată clar direcţia în care mergem. (…) Nu vom renunţa la nimic. Pornim de acolo şi mă uit doar la partea mai bună, ce să mai adăugăm la ceea ce avem, la hotărârea CNSU, nu ce să mai scoatem de acolo”, a spus Florin Cîţu.

    Acesta a precizat că România „merge într-o direcţie bună şi nu se mai poate întoarce”.

    Şeful Guvernului a spus că România este singura ţară din UE în care cetăţenii pot să îşi aleagă vaccinul cu care vor să se imunizeze.

    „Ceea ce am vrut eu să fac a fost să pun la dispoziţia românilor doze de vaccin din toate vaccinurile care sunt astăzi aprobate de EMA. Românii au access la ele şi pot să îşi aleagă, cred că e singura ţară din UE unde cetăţenii se pot duce să îşi aleagă cu ce vaccin doresc să se vaccineze, oricând, oriunde”, a mai declarat Florin Cîţu.

  • Premierul britanic Boris Johnson face tot posibilul să redeschidă economia, după ce ţara a suferit un declin de 250 mld. lire în 2020: Ce măsuri iau în calcul autorităţile

    Începând de vineri, cetăţenii englezi vor avea acces gratuit la două teste pentru COVID-19 pe săptămână, în condiţiile în care guvernul plănuieşte să extindă programul de testare. Secretarul pentru sănătate Matt Hancock a declarat că măsura va susţine reducerea numărului de focare pe măsură ce ţara renunţă la măsurile de carantină, transmite BBC.

    Kiturile, care oferă rezultatul în circa 30 de minute, vor putea fi cumpărate de la punctele de testare, farmacii şi vor putea fi distribuite prin poştă.

    Între timp, criticii spun că programul ar putea deveni o risipă „scandaloasă” de bani.

    Marea Britanie se pregăteşte să renunţe la o parte din restricţii începând cu 12 aprilie, când se vor redeschide magazinele neesenţiale, iar restaurantele şi pub-urile vor reîncepe să funcţioneze.

    Autorităţile britanice au administrat până acum aproape 37 de milioane de vaccinuri, număr ce acoperă cu prima doză 47,2% din populaţia ţării, conform datelor agregate de Bloomberg. Prin contrast, prima doză a ajuns în Uniunea Europeană la doar 12,3% din totalul cetăţenilor.

    Mai mult, un an de măsuri de lockdown a costat economia britanică 251 de miliarde de lire, echivalentul întregii producţii anuale a regiunii de sud-est a Angliei şi de două ori mai mult decât nivelul înregistrat anual de Scoaţia.

    Regatul Unit raportează cel mai mare număr de decese provocate de coronavirus în Europa (peste 126.000, potrivit Worldometers) şi a suferit anul trecut cea mai gravă recesiune din ultimii 300 de ani.

    Sub planurile prim-ministrului, traficul internaţional ar putea fi reluat începând cu 17 mai printr-un sistem în care ţările vor primi un calificativ roşu, galben sau verde, bazat pe programele de vaccinare, ratele de infectare şi noile tulpini ale virusului.

    Cetăţenii din ţările verzi nu vor fi nevoiţi să se izoleze, însă vor trebui să efectueze teste la intrarea şi ieşirea din ţară. Regulile de carantină şi izolare se vor aplica oamenilor din zonele galbene şi roşii. De asemenea, autorităţile se pregătesc să creeze în următoarele luni un „certificat de COVID-19”, care va facilita redeschiderea stadioanelor, cluburilor de noapte şi teatrelor.

    Decesele săptămânale provocate de SARS-CoV-2 în Anglia şi Ţara Galilor au atins cel mai scăzut nivel din luna octombrie, semn că programul de imunizare începe să ofere rezultate.

     

  • Franţa înăspreşte din nou măsurile de carantină: Numărul de infecţii din Europa creşte pentru a şasea săptămână consecutivă pe măsură ce programele de vaccinare continuă să dezamăgească

    Măsurile de carantină vor fi extinse pe întreg teritoriul Franţei, a anunţat preşedintele Emmanuel Macron, conform Euronews.

    Circulaţia pe timp de noapte va rămâne neschimbată, francezii având nevoie de autorizaţie între 7 seara şi 6 dimineaţa. În plus, cetăţenii se vor putea deplasa la maxim 10 kilometri de domiciliu.

    De asemenea, şcolile vor rămâne închise timp de trei săptămâni, însă elevii vor intra într-o vacanţă de două săptămâni pe 12 aprilie. Astfel, pe 26 aprilie vor reveni în clase doar cei din grădiniţe şi ciclurile primare, iar pe 3 mai se vor întoarce la şcoală elevii de gimnaziu şi liceu.

    Măsurile au fost lansate pentru a combate al treilea val de COVID-19, având în vedere că ţara înregistrează zeci de mii de cazuri şi sute de decese în fiecare zi.

    „Pandemia accelerează (…) Dacă rămânem uniţi în următoarele săptămâni, vom putea vedea lumina de la capătul tunelului”, a spus preşedintele Macron.

    Oficialii din spitalele pariziene au avertizat deja că vor începe să refuze pacienţi din cauza lipsei de spaţiu. Ulterior, Gabriel Attal, un purtător de cuvânt al guvernului, a declarat: „Un lucru este cert: Franţa nu va refuza pacienţii bolnavi. Alegerea pacienţilor nu este o opţiune”.

    Între timp, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a descris programele de vaccinare din Europa drept „inacceptabil de încete”, în condiţiile în care numărul de infecţii din regiune a crescut pentru a şasea săptămână consecutivă.

    Potrivit agenţiei ONU, în acest interval de timp au fost infectaţi peste 1,6 milioane de oameni în cele 51 de ţări europene din cadrul OMS.

    Doar 4,7% din populaţia Uniunii Europene a primit a doua doză a vaccinului anti-coronavirus, fiind administrate aproape 72,5 milioane de doze.

     

  • Jamie Dimon, şeful celei mai mari bănci americane, ar putea refuza depozitele în urma stimulentelor financiare pe care le-a obţinut compania prin intermediul ultimelor măsuri de reglementare

    Rezerva federală a Statelor Unite (Fed) a anunţat recent că nu va extinde un amendament temporar la reglementările aflate în vigoare pentru băncile americane, măsurile urmând să fie ridicate pe 31 martie, potrivit Bloomberg.

    Jamie Dimon, CEO-ul celei mai mari bănci din Statele Unite – JPMorgan, a declarat anterior că, dacă amendamentul va lua sfârşit, compania pe care o conduce ar avea suficient de multe stimulente financiare pentru a refuza depozitele, mişcare adoptată în trecut pentru marile depozite instituţionale.

    Dimon nu s-a sfiit până acum în ceea ce priveşte criticile aduse seriilor de reglementări bancare, însă în acest caz pare să aibă dreptate, scrie publicaţia americană, având în vedere că o măsură care afectează profiturile băncilor din momentul când sunt acceptate depozitele este extrem greu de justificat.

    Vechiul stil de reglementare bancară se defineşte prin limitarea influenţei băncilor, similar cu modul prin care instituţiile bancare le cer cumpărătorilor de case să „pună pe masă” o parte din bani, astfel încât creditul ipotecar va fi mai mic decât valoarea casei pe care o achiziţionează.

    Astfel, dacă proprietarul încetează să plătească, banca îi poate confisca locuinţa, urmând să o vândă şi să îşi recupereze împrumutul. În mod asemănător, sub un set de reglementări mai uşoare, băncile trebuie să arată că valoarea activelor pe care le deţin este considerabil mai mare decât numărul de datorii (cum ar fi depozitele pe care le primesc, adică bani pe care îi datorează deponenţilor). În linii mari, excesul de active asupra datoriilor a fost numit capital.

    Totuşi, sistemul a dat greş. Băncile pot face mai mulţi bani dacă acceptă active de risc precum creditele cu dobânzi ridicate, în loc să investească, de exemplu, în titluri de trezorerie.