BusinessMagazin

Tag: MAE

  • Siveco va furniza MAE un sistem IT de 38,4 milioane de lei care va reduce birocraţia în relaţia cu cetăţenii

    Contractul a fost atribuit în urma unei licitaţii, iniţiată în luna mai a anului trecut.

    “Proiectul vizează pentru cetăţenii români simplificarea depunerii şi ridicării de acte administrative referitoare la serviciile consulare prestate de Ministerul Afacerilor Externe, prin reţeaua consulară externă, obţinându-se astfel o diminuare a birocraţiei. Pe termen lung, îmbunătăţirea datorată implementării proiectului va duce la creşterea încrederii cetăţeanului/mediului de afaceri în serviciile consulare furnizate de Ministerul Afacerilor Externe”, se arată în caietul de sarcini al licitaţiei.

    Cetăţenii şi mediul de afaceri vor avea acces direct la informaţii consulare, indiferent de timp şi spaţiu, procedurile de rutină vor avea o durată mai redusă, iar problemele şi cererile persoanelor fizice şi juridice vor putea fi rezolvate rapid şi interactiv, modulele propuse prin proiect având un grad ridicat de actualizare a informaţiilor de ordin consular, se mai spune în document.

    Denumit Sistem Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni (SIMISC), contractul a fost estimat iniţial la 40,5 milioane de lei, cu TVA.

    Siveco România a depus oferta împreună cu Expert One Reserch.

    La licitaţie au mai depus oferte Insoft Development&Consulting şi consorţiile formate din Iqest Technologies, Computas IT Romania, Cloud Soft Technologies şi Matrix Business Consulting, Matrix Business Consulting, Power Net Consulting, Compania de Consultanţă pentru Investiţii şi Dezvoltare şi Crucial Systems & Sevices, precum şi Technology Network Services, Total Soft, Synotech Global Services Romania şi Software Development & Consulting.

    Proiectul va fi finalizat la 12 luni de la data atribuirii contractului, conform caietului de sarcini, şi va fi finanţat din fonduri europene.

  • MAE: În Columbia a fost anunţată apariţia virusului Chikungunya, transmis prin înţepătură de ţânţar

    “Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români, care se află sau se deplasează pe teritoriul Columbiei, că Institutul Naţional al Sănătăţii de la Bogota a anunţat apariţia virusului Chikungunya, în Columbia. Virusul se transmite prin înţepătura ţânţarului „Aedes aegypti”, cel care este şi purtător al virusului Dengue, precum şi al virusului febrei galbene. Nu există tratament sau vaccin pentru prevenirea acestor boli, ci doar măsuri preventive, cum ar fi repelantele (cremele şi spray-urile anti-ţânţari) şi evitarea zonelor de risc”, se arată în comunicatul transmis de MAE.

    Virusul provoacă puternice dureri musculare şi de articulaţii, pe durata mai multor luni sau ani, asemănătoare, ca simptome, artritei.

    Tratamentul se face pe bază de analgezice şi se recomandă, de asemenea, o bună hidratare a corpului.

    Cazurile în care se produce decesul persoanei infestate cu virusul Chikungunya sunt rare, precizează sursa citată.

    Potrivit MAE, Guvernul columbian a admis existenţa a aproximativ 800.000 cazuri de bolnavi infectaţi cu virusul Chikungunya la nivel naţional, manifestându-şi îngrijorarea pentru impactul economic pe care îl poate produce acest virus, având în vedere că zona coastei de nord a Columbiei este cea mai afectată, fiind principala zonă turistică a ţării, vizitată atât de străini, cât şi de autohtoni.

    Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandările de a fi consultate informaţiile furnizate prin intermediul aplicaţiei „Călătoreşte în siguranţă”, ce poate fi descărcată pe orice telefon mobil de tip smartphone, şi serviciului de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare „Un SMS îţi poate salva viaţa!”.

     

  • Ministerul Afacerilor Externe: Primul episod din documentarul Channel 4, nereprezentativ pentru comunitatea românească

    Însă, conform informaţiilor trimise de realizatori următoarele episoade “vor prezenta şi alte cazuri de români, mai bine integraţi în societatea britanică”, adaugă MAE.

    “Urmare demersului întreprins de ambasada României la Londra, producătorii emisiunii au modificat textul în trailer-ul de promovare a filmului introducând o prezentare mai amplă a contextului acestui documentar în care se subliniază dimensiunea umană a filmului“, mai spune MAE.

    În paralel cu acest demers, “ambasadorul României la Londra a transmis un mesaj de mulţumire comunităţii româneşti din Marea Britanie, care s-a mobilizat exemplar, exprimându-şi la rândul său peocuparea legitimă faţă de imaginea comunităţii din care fac parte, mulţi dintre aceştia transmiţând scrisori direct realizatorilor emisiunii”.

    MAE îşi exprimă aprecierea “pentru reacţiile de susţinere din partea unor reprezentanţi de marcă ai societăţii britanice, precum cea a rectorului Universităţii Essex, profesorul Anthony Forster”.

    “Respectând libertatea de expresie jurnalistică, Ministerul Afacerilor Externe, prin ambasada României la Londra, va urmări cu atenţie următoarele episoade difuzate de Channel 4 şi exprimă aşteptarea că acestea vor prezenta, de o manieră echilibrată şi reprezentativă, imaginea reală a comunităţii româneşti din Marea Britanie în ansamblul său”, se mai spune în poziţia MAE.

    Primul episod din documentarul “The Romanians Are Coming” (“Vin românii”), difuzat marţi seara de postul de televiziune britanic Channel 4, prezintă poveştile a trei români ajunşi în Marea Britanie din perspectiva lor, dincolo de materialele apărute în presă în legătură cu imigraţia.

    Personajul narator al primului episod al documentarului “The Romanians Are Coming” (“Vin românii”), difuzat marţi seara de postul de televiziune britanic Channel 4 este un rom român, Alex Fechete Petru, care povesteşte despre cei 20.000 de români care au ajuns în Marea Britanie anul trecut, dintre care majoritatea contribuie la prosperitatea economiei britanice, relatează The Independent, în ediţia electronică.

    “Dar nu vreau să vă mint, sunt unii români care vin fără locuri de muncă sau care nu au unde să locuiască. Şi astfel de romi vă sperie pe voi”, afirmă el. Documentarul prezintă tocmai poveştile a trei astfel de persoane. Alex (o persoană diferită faţă narator) este un român care s-a mutat în Marea Britanie din Canada, unde a petrecut câţiva ani. El vorbeşte perfect engleza cu accent canadian şi în prezent lucrează ca agent de salubritate, în timp ce doarme într-o parcare din apropiere de staţia Victoria.

    Lucrurile stau şi mai rău pentru Sandu, tatăl a nouă copii care a venit dintr-una dintre cele mai sărace zone ale României în căutarea unui loc de muncă, însoţit de fiul său cel mare. “Ei vorbesc atât de prost engleza încât nu înţeleg nici dacă li se oferă de muncă”, remarcă naratorul.

    Ştefan pare să semene cel mai mult cu sperietoarea din coşmarurile UKIP. Imediat ce îi intră banii din beneficiile sociale, el îi trimite acasă la familia lui. Când Alex îl întreabă pe Ştefan de unde presupune el că îi vin banii, acesta răspunde la întâmplare: “UE?”.

    Cu cât sunt însă dezvăluite mai multe detalii despre situaţia lui de acasă, operaţia eşuată care i-a lăsat fiica invalidă, cu atât acesta pare un tată care face exact ce ar face orice alt tată în astfel de circumstanţe disperate.

    În orice caz, aşa cum subliniază şi naratorul, Ştefan este in minoritate. Mai puţin de 2.500 de români primesc beneficii în Marea Britanie, iar documentarul promite şi alte poveşti reprezentative.

     

  • Atenţionare MAE: Turkish Airlines va anula peste 120 de zboruri cu plecare sau sosire în Istanbul

    Zborurile companiei Tarom între Bucureşti şi Istanbul nu au fost afectate de starea vremii, însă există posibilitatea suspendării acestora, în funcţie de evoluţia condiţiilor meteorologice, se menţionează în comunicatul transmis de Ministerul de Externe.

    MAE recomandă cetăţenilor români care călătoresc la Istanbul în perioada menţionată, inclusiv cei care se vor afla în tranzit pe aeroporturile Ataturk şi Sabiha Gokcen, având escală spre alte destinaţii, să ia în calcul posibilitatea anulării unora dintre zborurile companiei Turkish Airlines, pe fondul condiţiilor meteorologice nefavorabile.

    În perioada precizată, toţi pasagerii sunt rugaţi să contacteze compania aeriană înaintea efectuării călătoriei, pentru a se informa cu privire la eventualele modificări şi să urmărească evoluţia situaţiei pe pagina oficială de internet a companiei Turkish Airlines http://www.turkishairlines.com/en-int/corporate/announcements/announcement/flight-disruptions-due-to-bad-weather-in-istanbul-474

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte site-urile de specialitate şi să urmărească site-ul MAE, la rubrica “Sfaturi, alerte de călătorie” (http://www.mae.ro/travel-alerts) pentru informaţii actualizate, înainte de a se deplasa în străinătate.

  • Lilian Zamfiroiu a propus revocarea din funcţie a directorului ICR Paris, Yvette Fulicea

    Reprezentanţii Direcţiei de Comunicare a Institutului Cultural Român au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că ICR a luat act de concluziile discuţiei pe acest subiect din cadrul Biroului Permanent al Senatului României, de luni, dar şi de propunerile Comisiei de Politică Externă a Senatului, de marţi.

    “În urma dialogului purtat cu preşedintele Senatului României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Institutului Cultural Român, domnul Lilian Zamfiroiu, în conformitate cu articolul 18, alineat (3) din Legea numărul 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, republicată, a propus marţi, 10 februarie a.c., declanşarea procedurii de revocare din funcţia de director al Institutului Cultural Român de la Paris a doamnei Yvette Seraphina Ivona Fulicea”, se arată într-un răspuns transmis, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, de reprezentanţii Direcţiei de Comunicare a Institutului Cultural Român.

    Pe de altă parte, surse parlamentare au declarat, pentru MEDIAFAX, că solicitarea a ajuns, miercuri, la Biroul Permanent al Senatului.

    La rândul său, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dispus, după finalizarea investigaţiilor Corpului de Control, încheierea misiunii permanente a diplomatului implicat în scandalul invitaţiilor la Ambasada de la Paris, precum şi încetarea detaşării şi a raporturilor de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe.

    Potrivit unui comunicat de presă remis, miercuri, MEDIAFAX, în urma finalizării investigaţiilor efectuate la nivelul MAE de către Corpul de Control şi Evaluare Diplomatică, a fost confirmată responsabilitatea celor două persoane, un diplomat de la Ambasadă şi directorul ICR Paris, cu privire la incidentul invitaţiilor care conţineau şi un fişier de uz intern cu afirmaţii nepotrivite la adresa unor persoane.

    “În consecinţă, în cazul diplomatei din cadrul Ambasadei României de la Paris, în urma finalizării cercetării interne, ministrul Afacerilor Externe a dispus de urgenţă încheierea misiunii permanente la Ambasada de la Paris, precum şi încetarea detaşării şi a raporturilor de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe”, a precizat MAE.

    Ministerul a mai informat că în cazul directorului ICR Paris procedurile specifice în vederea rechemării acestuia de la post şi a încetării misiunii din funcţia de director al ICR Paris se iniţiază, conform normelor în vigoare, de către conducerea ICR Bucureşti. Aceste proceduri presupun avizele MAE, Ministerului Culturii şi ale Comisiilor de politică externă şi cultură şi media din cadrul Senatului.

    Cele două persoane fuseseră în primă fază sancţionate cu avertisment.

    Scriitorul Radu Portocală, unul dintre invitaţii la întâlnirea comunităţii româneşti cu preşedintele Klaus Iohannis, care a avut loc marţi seara, la Paris, a primit o invitaţie de la ICR Paris care avea ataşat şi un document de uz intern ce conţinea etichetări precum “indezirabil” sau scârbos” la adresa unor persoane.

    Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Petru Filip, a declarat, marţi, după audierea secretarului de stat în MAE Radu Podgorean, că a propus rechemarea directorului ICR Paris şi a funcţionarei implicate în scandalul invitaţiilor, precum şi rechemarea de la post a ambasadorului Bogdan Mazuru.

    “Comisia de politică externă a Senatului s-a sesizat legat de incidentul produs la Paris privind invitaţii care vor participa astăzi la întâlnirea cu preşedintele Iohannis şi am avut o discuţie cu domnul secretar de stat Radu Podgorean, domnul ministru Aurescu nefiind în ţară, privind acest incident absolut regretabil pe care Comisia de politică externă îl regretă în mod unanim”, a declarat preşedintele Comisiei, Petru Filip.

    El a precizat că, după discuţia cu secretarul de stat din MAE, Comisia de politică externă a hotărât să propună rechemearea de la post a celor două doamne implicate în scandalul invitaţiilor, Yvette Fulicea, directoarea ICR de la Paris, şi a unei funcţionare “implicată în mod direct în emiterea acelui document către cei care urmau să fie invitaţi”.

    La rândul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut rechemarea de urgenţă de la Paris a persoanei din ICR responsabile de “gafa de proporţii” prin care în documentul ataşat invitaţiilor transmise cu ocazia vizitei şefului statului în Franţa erau calificative specifice “perioadei comuniste”.

    Călin Popescu Tăriceanu a precizat că va discuta acest lucru cu directorul Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu.

    “Eu îi voi cere ca, într-o manieră clară şi lipsită de echivoc, să adopte măsurile care se impun în astfel de cazuri, adică rechemarea de urgenţă, la Bucureşti, definitiv, a persoanei responsabile din cadrul ICR”, a precizat el.

    Tăriceanu a menţionat că, după părerea sa, ICR nu este singurul vinovat, opinând că “originea răului este la Ambasada României”.

  • Aurescu: România a făcut eforturi în ultimii ani în privinţa condamnării negării Holocaustului

    Ministerul Afacerilor Externe a organizat, marţi, Ziua Internaţională a Holocaustului, un eveniment de omagiere a memoriei victimelor Holocaustului din întreaga lume.

    “Ziua de astăzi, 27 ianuarie, este o dată încărcată de simbolism din perspectiva participării la eforturile internaţionale de combatere a oricăror forme de discriminare, rasism şi xenofobie, inclusiv de anti-semitism. Anul acesta comemorăm 70 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, un moment cu puternice semnificaţii în istoria secolului trecut”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

    Şeful diplomaţiei a evidenţiat, totodată, “eforturile semnificative” pe care România le-a realizat în ultimii ani în ce priveşte asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului şi a antisemitismului – acestea fiind angajamente care au fost şi vor fi urmărite consecvent, în continuare, de către autorităţile române.

    De altfel, ca o recunoaştere internaţională a acestor eforturi, România va prelua, în 2016, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance/IHRA).

    Referindu-se la evenimentele violente recente care au avut loc recent în Europa, Bogdan Aurescu a atras atenţia că acestea au dovedit, odată în plus, că “promovarea diversităţii, a respectului faţă de celălalt, egalitatea cetăţenilor în raport cu ceilalţi în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale, precum şi obligaţiile lor corelative, reprezintă principii esenţiale care trebuie să stea la baza funcţionării oricărui stat democratic”.

    În cadrul evenimentului, moderat de Mihnea Constantinescu, reprezentant cu însărcinări speciale al Guvernului României, au mai avut intervenţii vicepreşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Paul Schwartz, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului în România, Alexandru Florian, şi Liviu Beriş, supravieţuitor al Holocaustului şi preşedinte al Asociaţiei Evreilor Români Victime ale Holocaustului.

    Ziua de 27 ianuarie 1945 este ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internaţional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust.

  • Stănescu: Ministerul de Externe a invitat Ambasada Libiei la discuţii cu privire la atacul asupra petrolierului

    “Chiar astăzi ambasada noastră la Tripoli a lansat câteva solicitări către Ministerul de Externe libian. Suntem în aşteptarea unui răspuns din partea Ministerului de Externe libian. Totodată, MAE a invitat Ambasada Libiei la Bucureşti la discuţii cu privire la circumstanţele şi cu privire la tot ansamblul acestui eveniment”, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Bogdan Stănescu, directorul general al Departamentului Consular din MAE.

    Întrebat dacă România va cere o anchetă internaţională, aşa cum a făcut Grecia, Stănescu a precizat că după discuţiile cu reprezentanţii Ambasadei Libiei “direcţiile politice din cadrul Ministerului vor gândi o linie de acţiune”.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al MAE, Brânduşa Predescu, a precizat că MAE este de luni “în contact cu reprezentanţii autorităţilor libiene la Bucureşti cărora încă de ieri li s-au cerut clarificări”. “Acestea vor veni şi astăzi contactul va fi reluat. Trebuie însă înţeleasă nu numai situaţia de securitate de acolo ci şi modul în care este dislocat guvernul din Libia, care nu se află în capitală”, a precizat Predescu.

    Totodată, Bogdan Stănescu a spus că la ora actuală nava se află în rada externă a portului Tobruk pentru efectuarea unor reparaţii necesare continuării drumului către Pireu.

    El a mai spus că în cursul serii de luni Ambasada României la Tripoli a discutat de două ori cu cetăţeanul român care este “în siguranţă, totul este ok, nu a fost afectat de către atacul cu rachetă”.

    Stănescu a declarat că misiunile României de la Tripoli şi Atena “monitorizează situaţia navei până la momentul în care va ajunge în portul Pireu”. “În momentul în care nava va ancora în portul Pireu o echipă consulară a Ambasadei României la Atena este pregătită să se deplaseze la faţa locului pentru a acorda toată asistenţa consulară necesară atât cetăţeanului român, tatăl celui decedat, cât şi pentru a îndeplini toate formalităţile privind repatrierea corpului neînsufleţit”, a afirmat Stănescu.

    Petrolierul atacat duminică într-un port din Libia urma să ajungă la o centrală electrică, dar a ales o rută diferită, intrând într-o zonă de conflict, a explicat un purtător de cuvânt al armatei libiene, citat de BBC News online.

    “Nava urma să ajungă la o centrală electrică din Derna, dar a ales o rută diferită, intrând într-o zonă militară. Le-am cerut să se oprească, dar au stins luminile, nu au mai răspuns; am fost obligaţi să atacăm. Am lansat două atacuri”, a declarat colonelul Ahmed Mesmari, purtătorul de cuvânt al armatei libiene.

    Petrolierul a fost atacat de avioane de vânătoare, în zona portului Derna, doi membri ai echipajului – un român şi un grec – fiind omorâţi.

    Incidentul intervine în contextul conflictului dintre miliţii islamiste, care deţin controlul asupra portului Derna, şi forţele regimului libian.

    Guvernul Libiei avertiza, încă din ianuarie 2014, că navele care transportă petrol că riscă să fie scufundate de armata libiană dacă se apropie de porturile din estul ţării aflate sub controlul insurgenţilor separatişti. Mai multe porturi din estul Libiei se află sub controlul unor miliţii federaliste care solicită autonomie sporită din partea Guvernului de la Tripoli. Confruntările separatiste afectează grav Libia, stat membru al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) aflat într-o situaţie de instabilitate după înlăturarea regimului Muammar Kadhafi. Miliţii rebele cu pretenţii autonomiste au creat un guvern regional nerecunoscut în regiunea Cirenaica, în estul ţării, preluând controlul asupra a numeroase porturi din Marea Mediterană. Libia este condusă de două parlamente şi de două guverne rivale, unul apropiat miliţiilor islamiste Fajr Libya (Zorii Libiei) şi celălalt recunoscut de comunitatea internaţională, cu sediul la Tobruk, în apropiere de frontiera cu Egiptul.

  • MAE: Românca dispărută de pe un feribot a fost găsită în Belgia. Urmează să fie repatriată miercuri

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ca urmare a alertării Ambasadelor României la Paris şi Bruxelles, marţi a fost identificată şi localizată pe teritoriul Belgiei românca a cărei dispariţie a fost semnalată după ce s-a îmbarcat la bordul navei maritime care făcea legătura între Dunkirk şi Ramsgate.

    În prezent, femeia este “în siguranţă şi beneficiază permanent de sprijinul şi asistenţa misiunii diplomatice române din Belgia, inclusiv asigurarea de hrană şi cazare pe timp de noapte”, precizează MAE.

    Totodată, au fost declanşate procedurile de repatriere în regim de urgenţă, cazul fiind semnalat autorităţilor române din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în vederea asistării la sosirea în România, inclusiv din perspectiva asigurării asistenţei medicale de specialitate.

    Conform MAE, repatrierea va avea loc, cel mai probabil, în cursul zilei de miercuri.

    Femeia de cetăţenie română a fost semnalată ca fiind dispărută pe teritoriul Franţei, absenţa ei fiind raportată de pasagerii feribotului alături de care se îmbarcase pentru a traversa Canalul Mânecii dinspre Marea Britanie înspre Franţa.

    Ca urmare a acestei situaţii, Ministerul român al Afacerilor Externe a intervenit de urgenţă prin alertarea autorităţilor competente şi transmiterea de instrucţiuni clare către ambasadele în competenţa cărora s-a aflat sesizarea, în vederea identificării unor soluţii de localizare a persoanei dispărute. În operaţiunile ample de căutare au fost implicate toate resursele umane aflate la dispoziţia reţelei consulare din cadrul Ambasadei României la Paris şi Ambadei României la Bruxelles, inclusiv la nivelul ataşaţilor de interne din cadrul misiunilor diplomatice.

    O pasageră româncă a unui feribot care a traversat Canalul Mânecii a dispărut în timpul cursei, autorităţile franceze mobilizând, fără rezultat, efective importante pentru căutarea tinerei pe mare, relata, marţi, site-ul postului France3.

    Feribotul a efectuat, în cursul nopţii de luni spre marţi, o cursă între portul britanic Dover şi portul francez Dunkerque.

    La sosirea feribotului companiei DFDS în Franţa, echipajul a constatat dispariţia unei românce de aproximativ 20 de ani.

    Franţa a mobilizat numeroase nave şi elicoptere marţi dimineaţă în Canalul Mânecii, pentru căutarea tinerei dispărute.

  • MAE: Nu deţinem probe privind închisorile CIA în România, dar nu ignorăm ”alegaţiile” pe temă

    “Documentul făcut public de Senatul SUA nu conţine referiri la România. Autorităţile române nu deţin niciun fel de probe din care să rezulte că pe teritoriul României au existat centre de detenţie ale CIA sau că aeroporturile româneşti ar fi fost utilizate de către CIA pentru transportul sau detenţia unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism. De asemenea, nu au fost obţinute până în prezent dovezi legate de cazuri în care persoane sau agenţii străine oficiale au fost implicate, pe teritoriul României, în acţiuni de privare de libertate sau transport ilegal de deţinuţi”, susţine MAE într-un comunicat remis marţi MEDIAFAX.

    Ministerul de Externe reaminteşte că a fost instituită o Comisie de anchetă de către Senatul României în decembrie 2005 şi raportul acesteia, adoptat de Senat în 2008, a stabilit că “nu au fost identificate elemente privind existenţa unor baze secrete americane, centre de detenţie sau zboruri neautorizate ale CIA destinate transportului sau detenţiei unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism”.

    MAE mai precizează că, deşi România nu este menţionată în rezumatul făcut public al Raportului Congresului SUA, autorităţile române “nu pot face abstracţie de perpetuarea, în continuare, în spaţiul public, a unor alegaţii care o incriminează, autorităţile române competente manifestând toată disponibilitatea pentru elucidarea acestora”.

    “În acest sens, este relevant faptul că o anchetă judiciară a fost deja declanşată şi este în derulare. Autorităţile competente întreprind toate demersurile necesare pentru soluţionarea acestei cauze, cu deplina respectare a principiilor statului de drept şi drepturilor omului”, susţine Ministerul Afacerilor Externe.

    Potrivit comunicatului, România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, parte la Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (New York, 1984), “se disociază şi respinge vehement astfel de practici, indiferent de circumstanţe”.

    “Aceasta este politica sa oficială ca stat şi, în acelaşi timp, politica clară, fără echivoc şi compromisuri în materie de drepturile omului a Uniunii Europene, pe care România o susţine şi o practică fără rezerve”, se mai arată în comunicat.

    Pe de altă parte, MAE apreciază “transparenţa fără precedent” de care a dat dovadă Congresul SUA prin publicarea Rezumatului Executiv al Raportului Comitetului pentru Informaţii al Senatului SUA cu privire la programul de interogare şi detenţie al CIA, subliniind că actuala Administraţie de la Washington a pus oficial capăt programului de detenţie şi interogare incriminat în Raport, la instalarea sa în funcţie.

    Totodată, Ministerul de Externe precizează că Parteneriatul Strategic cu SUA “este şi rămâne puternic”.

    “Bazele colaborării cu SUA în cadrul acţiunilor antiteroriste sunt solide, întemeiate pe obiective comune, pe respectarea dreptului internaţional, în vederea unui răspuns prompt şi adecvat la ameninţările emergente”, subliniază sursa citată.

    Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode “brutale”, de multe ori “ineficiente”, pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute, conform raportului elaborat Comisia de Informaţii a Senatului SUA.

  • Bugetul MAE a primit aviz favorabil în comisiile de politică externă, un singur amendament a trecut. Aurescu: Până la prima rectificare, ministerul îşi face datoria

    Bugetul Ministerului de Externe a fost adoptat, marţi, în comisiile reunite de politică externă cu majoritate de voturi.

    Bugetul total al Ministerului Afacerilor Externe pe 2015 este de 681,5 milioane lei, adică 0,096% din PIB, mai mic cu 11,4% faţă de bugetul total din 2014.

    Totodată, bugetul de stat al MAE prevăzut pentru anul 2015 este de 629,4 milioane de lei, mai mic cu 11,5% faţă de bugetul anului 2014.

    ”Bugetul total al MAE se compune, pe lângă suma aferentă bugetului de stat, şi din rambursări din partea UE, pe fonduri externe nerambursabile – 19,2 milioane de lei, la care se adaugă venituri proprii preconizate de 32,9 milioane lei. Influenţa în minus a fost determinată de reducerea limitelor de cheltuieli la toate tipurile de cheltuieli, cu excepţia cofinanţării pentru fonduri externe nerambursabile, unde se înregistrează o creştere de 200,3% ”, a declarat în comisii ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

    Acesta a precizat că MAE a cerut mai mult decât suma primită. ”Totuşi, înţelegând priorităţile bugetare stabilite la nivel guvernamental pentru perioada imediat următoare, am discutat cu colegii din departamentele de specialitate pentru a lua măsurile necesare pentru a funcţiona cel puţin până la prima rectificare bugetară în bugetul stabilit, cu o excepţie, şi anume asigurarea fondurilor necesare pentru organizarea şi participarea României la Expoziţia Mondială de la Milano din 2015, care presupune pentru MAE o serie de acţiuni şi proiecte suplimentare care trebuie realizate în 2015, eforturi bugetare în sumă de 15,6 milioane de lei”, a precizat Aurescu.

    El a explicat că, momentan, s-au identificat pentru Milano 2015 soluţii de finanţare în valoare de 5,6 milioane de lei de la bunuri şi servicii, precizând că mai rămân de acoperit fonduri de aproximativ 10 milioane de lei, care ar putea fi luate din cofinanţarea din fonduri externe nerambursabile.

    În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, ministrul a spus că ”în acest moment acoperă primele 10 luni şi jumătate din anul 2015” şi ar mai fi nevoie de o diferenţă de 36,5 milioane de lei.

    Aurescu a afirmat că această sumă ar acoperi acele sporuri pentru diplomaţii şi personalul din zone de instabilitate şi conflict, precum Ucraina, Libia, Egipt, Israel, Siria sau Afganistan, precum şi creşterea unor cheltuieli cu diurna pentru trimiterea de personal specializat în activităţi de securitate în aceste zone de conflict.

    De asemenea, el a spus că ar mai fi necesari bani pentru cheltuielile cu chiriile şi utilităţile pentru imobilele închiriate de misiunile diplomatice, precum şi pentru cele 580 de autovehicule din ţară şi străinătate, dintre care 392 sunt deja cu norma de durată îndeplinită.

    ”Dacă nu putem achiziţiona noi autoturisme cresc cheltuielile de întreţinere pentru aceste autoturisme cu 23,58%. După cum ştiţi, Ordonanţa nr. 34/2009 nu permite instituţiilor publice să achiziţioneze autoturisme”, a spus Aurescu.

    Totodată, Aurescu a precizat că pe agenda MAE există proiecte legate de deschiderea unor misiuni diplomatice şi consulare noi, precum Consulatul de la Solotvino, rezultat al Acordului de mic trafic cu Ucraina, şi Ambasada din Estonia, pentru care nu sunt bani, deşi s-a decis recent deschiderea ei.

    El a mai spus că i-a rugat pe colegii din MAE ”pe baza propunerilor care vin din partea comunităţii româneşti, pe baza propunerilor care vin din partea misiunilor diplomatice ale României” să facă o situaţie centralizată a tuturor nevoilor de deschidere de noi oficii consulare. Totodată, Aurescu a afirmat că există proiecte de mai multă vreme pentru oficii consulare la Cagliari, Bari, Manchester şi Miami.

    MAE mai are nevoie de bani şi pentru poliţele de asigurare medicale de bază din afara UE.

    ”În acest moment, personalul diplomatic, consular şi în general personalul MAE care se află la post în afara spaţiului UE nu e acoperit de asigurări medicale, ceea ce reprezintă un factor de descurajare pentru plecarea la post în misiuni în afara spaţiului UE. Pentru acest tip de cheltuială estimarea este de aproximativ 4 milioane de lei anual. În acest moment, aceste cheltuieli nu sunt acoperite de bugetul pe care-l avem alocat”, a declarat Bogdan Aurescu.

    Referitor la cheltuielile de capital, Aurescu a spus că acestea ar trebui suplimentate, ”mai ales în ceea ce priveşte realizarea studiului de fezabilitate şi întocmirea proiectului în vederea construirii noului sediu al MAE”, estimarea fiind de 6,8 milioane de lei.

    Din cele 41 de amendamente, a fost aprobat unul singur, în condiţiile în care parlamentarii care depuseseră restul amendamentelor nu au fost prezenţi pentru susţinerea punctului de vedere.

    Amendamentul aprobat se referă la alocarea a 10 milioane lei pentru Expoziţia Mondială Milano 2015, care se va desfăşura în perioada 1 mai-31 octombrie şi care are ca temă “Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”, “Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”.

    Acesta ar urma să fie finanţat din fonduri externe nerambursabile, deşi reprezentanta Ministerului Finanţelor a explicat că acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic.

    Aurescu: Până la prima rectificare MAE îşi face datoria, nu se pune problema unei disfuncţionalităţi

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, marţi, la audierile în comisiile parlamentare pe tema bugetului, că până la prima rectificare bugetară MAE îşi va face datoria şi că nu se pune problema unei disfuncţionalităţi a activităţii ministerului în ceea ce priveşte funcţionarea curentă.

    „Eu nu cred că vă veţi descurca cu acest buget sau vă veţi descurca foarte greu şi veţi aştepta rectificarea bugetară. Mi se pare un buget foarte mic faţă de 2014. Ar trebui sprijinit mai mult acest minister. (…) Să vedem care au fost motivele pentru care s-a redus bugetul MAE”, a declarat, la audierile pentru bugetul Ministerului de Externe, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, Laszlo Borbely.

    La rândul său, fostul ministru de Externe Titus Corlăţean a precizat bugetul alocat MAE a fost „inferior necesităţii”.

    „Cu toţii am fost la putere sau în opoziţie şi ştim că Guvernul îşi face anumite priorităţi. Bugetul alocat MAE a fost inferior necesităţii. (…) Dacă ar fi după mine, eu aş dubla bugetul MAE şi tot nu cred că ar fi suficient. (…) Sunt convins că proiectul de buget va fi adoptat, în linii mari, aşa cum este, dar poate la nivelul comisiilor putem să identificăm care sunt priorităţile MAE la următoarele rectificări, astfel încât ministerul să semnaleze din timp”, a spus Corlăţean.

    Ministrul Bogdan Aurescu a dat asigurări că „până la prima rectificare MAE îşi va face datoria”.

    „Nu se pune problema unei disfuncţionalităţi a activităţii MAE în ceea ce priveşte funcţionarea curentă. Dar bugetele MAE au avut un trend descrescător. Pentru viitor, apreciez că se impune o reconsiderare a acestei priorităţi – politica externă”, a afirmat el.