Tag: liceu

  • Birocraţia românească: timp pierdut şi bani aruncaţi pe fereastră. Ce chirie fabuloasă plăteşte lunar Inspectoratul şcolar judeţean din Timiş

    Anul trecut s-a luat decizia ca Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş să aibă un sediu propriu, în clădirea Liceului Tehnologic Agricol „Petru Botiş”.

    De atunci a trecut mult timp, iar inspectorii şcolari şi angajaţii instituţiei continuă să-şi desfăşoare activitatea în clădirea de pe bd. C.D. Loga, care aparţine Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, reprezentată de Fundaţia „Caritatea”, pentru care se plăteşte o chirie lunară de 13.795 de lei, bani pe care-i asigură Ministerul Educaţiei, scrie Renasterea.ro

    Discuţiile privind găsirea unei clădiri în care să-şi desfăşoare activitatea inspectoratul şcolar s-au purtat de ani buni şi au existat mai multe variante. S-a luat în calcul posibilitatea ca sediul acestei instituţii să fie mutat în clădirea Şcolii generale nr. 9, iar mai apoi în imobilul care, în prezent, găzduieşte căminul Colegiului „Emanuil Ungureanu”. Nici una dintre aceste locaţii nu a fost agreată şi, în final, s-a optat pentru Liceul Tehnologic Agricol „Petru Botiş”.

    De la teorie până la fapte însă drumul e greu. Predarea patrimoniului nu a putut fi realizată, deoarece o mică suprafaţă de teren care se află sub imobilul liceului aparţine unui conglomerat de firme. „Este vorba de un colţişor de teren, câţiva metri pătraţi, iar în prezent, reprezentanţii Primăriei Timişoara sunt în tratative cu proprietarii suprafeţei pentru reglementarea situaţiei în vederea rectificării în cartea funciară”, a precizat Francisc Halasz, inspector şcolar general-adjunct.

    După mai bine de opt luni, s-a realizat dezmenbrarea terenului aparţinând Liceului Tehnologic Agricol „Petre Botiş”, la nivelul Oficiului de Cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului Timiş, urmând ca o dată mutat inspectoratul să deţină o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Liceul din România care nu creează şomeri! Toţi absolvenţii sunt angajaţi, ba chiar mai mult, elevii primesc şi burse

    Elevii Colegiului Tehnic Electrotimiş au ocazia de a învăţa meseria de strungar, de a deveni tehnicieni în automatizări, tehnicieni în instalaţii electrice sau chiar tehnicieni mecatronişti, încă din liceu. Proaspeţii liceeni, din clasele a-IX-a, sunt îndrumaţi atât de cadrele didactice, cât şi de 11 agenţi economici, în ceea ce priveşte meseria aleasă.

    Deoarece sistemul de învăţământ românesc a renunţat la şcolile profesionale sau la şcolile de arte şi meserii, elevii şi dascălii se confruntă cu o situaţie precară. Elevii sunt îndrumaţi, încă de la vârste fragede, să continuie studiile superioare, plecând de la premisa că altfel nu vor reuşi în viaţa. Ei bine, în momentul actual, mulţi au diplome, dar nu şi un loc de muncă. Cei mai mulţi dintre viitorii absolvenţi ai Colegiului Tehnic Electrotimiş nu îşi doresc să continue studiile superioare. Elevii vor să aibă un loc de muncă şi să fie profesionişti în meseria pe care o doresc. Cadrele didactice sprijină şi susţin elevii în tot ceea ce înseamnă dezvoltare profesională.

    Liceul a început parteneriate cu firme private cu aproximativ 6 generaţii de elevi în urmă. În cadrul acestor proiecte, elevii trec prin diferite filtre de evaluare. Începând cu interviul primordial, pregătit de angajator, pentru elevi, aceştia au oportunitatea de deveni chiar angajaţi ai firmei. Firmele care recrutează elevii încă din primul an de liceu, pun la dispoziţia acestora trei ani de pregătire practică. După finalizarea stagiilor de practică, cei mai mulţi dintre elevi rămân ca angajaţi în firmele unde şi-au desfăşurat activitatea.

    ”Avem onoarea de a avea 11 agenţi economici parteneri ai şcolii noastre, care au fost invitaţi la interviul de selecţie al elevilor. Elevii clasei a-IX-a au specializarea de strungari şi electronişti. În urma interviurilor, elevii vor opta spre unul din cei 11 agenţi, urmând ca mai apoi să îşi desfăşoare practica. Mulţi dintre elevii care au absolvit liceul au fost angajaţi în aceste instituţii. Am avut absorbţie de aproape 100%. Suntem una dintre puţinele şcoli din judeţ care, în afara bursei profesionale, acordăm şi o bursă din partea agenţilor. Interviurile pentru practica elevilor au loc la fiecare început de an”, declară Doina Olaru, profesor responsabil de practica elevilor al liceului Electrotimiş.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Liceul din Romnania care nu creează şomeri! Toţi absolvenţii sunt angajaţi, ba chiar mai mult, elevii primesc şi burse

    Elevii Colegiului Tehnic Electrotimiş au ocazia de a învăţa meseria de strungar, de a deveni tehnicieni în automatizări, tehnicieni în instalaţii electrice sau chiar tehnicieni mecatronişti, încă din liceu. Proaspeţii liceeni, din clasele a-IX-a, sunt îndrumaţi atât de cadrele didactice, cât şi de 11 agenţi economici, în ceea ce priveşte meseria aleasă.

    Deoarece sistemul de învăţământ românesc a renunţat la şcolile profesionale sau la şcolile de arte şi meserii, elevii şi dascălii se confruntă cu o situaţie precară. Elevii sunt îndrumaţi, încă de la vârste fragede, să continuie studiile superioare, plecând de la premisa că altfel nu vor reuşi în viaţa. Ei bine, în momentul actual, mulţi au diplome, dar nu şi un loc de muncă. Cei mai mulţi dintre viitorii absolvenţi ai Colegiului Tehnic Electrotimiş nu îşi doresc să continue studiile superioare. Elevii vor să aibă un loc de muncă şi să fie profesionişti în meseria pe care o doresc. Cadrele didactice sprijină şi susţin elevii în tot ceea ce înseamnă dezvoltare profesională.

    Liceul a început parteneriate cu firme private cu aproximativ 6 generaţii de elevi în urmă. În cadrul acestor proiecte, elevii trec prin diferite filtre de evaluare. Începând cu interviul primordial, pregătit de angajator, pentru elevi, aceştia au oportunitatea de deveni chiar angajaţi ai firmei. Firmele care recrutează elevii încă din primul an de liceu, pun la dispoziţia acestora trei ani de pregătire practică. După finalizarea stagiilor de practică, cei mai mulţi dintre elevi rămân ca angajaţi în firmele unde şi-au desfăşurat activitatea.

    ”Avem onoarea de a avea 11 agenţi economici parteneri ai şcolii noastre, care au fost invitaţi la interviul de selecţie al elevilor. Elevii clasei a-IX-a au specializarea de strungari şi electronişti. În urma interviurilor, elevii vor opta spre unul din cei 11 agenţi, urmând ca mai apoi să îşi desfăşoare practica. Mulţi dintre elevii care au absolvit liceul au fost angajaţi în aceste instituţii. Am avut absorbţie de aproape 100%. Suntem una dintre puţinele şcoli din judeţ care, în afara bursei profesionale, acordăm şi o bursă din partea agenţilor. Interviurile pentru practica elevilor au loc la fiecare început de an”, declară Doina Olaru, profesor responsabil de practica elevilor al liceului Electrotimiş.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Copii ţinuţi în frig. Un liceu din Severin a decis să reducă programul după ce, pentru a îndura frigul, elevii au venit la şcoală cu pături

    Potrivit directorului Colegiului Colegiului Naţional “Traian” din Drobeta Turnu Severin, Manuela Prajea, pe tot parcursul săptămânii viitoare, cursurile vor începe de la ora 9 şi vor avea o durată de 40 de minute fiecare. Şi pauzele au fost reduse de la 10 minute, la 5 minute.

    “Avem 36 de clase de elevi. Instalaţia electrică nu suportă consumatori suplimentari. Nu avem avizul pompierilor să punem radiatoare şi depindem de termoficarea oraşului. Este o situaţie irezolvabilă. Se încălzesc clasele de la respiraţia copiilor şi a noastră, a profesorilor. În această dimineaţă am avut clase în care temperature era sub 15 grade. S-a luat decizia, în Consiliul de Administraţie de a scurta orele cu 10 minute şi pauzele cu 5 minute, pe perioadă limitată“, a precizat directoarea liceului.

    Joi, o echipă de inspectori şcolari a mers la unitatea de învăţământ pentru a măsura temperatura după ce elevii unei clase de a XII-a au venit, în ultimele zile, la şcoală cu pături, întrucât, spun ei, este prea frig.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Copii ţinuţi în frig. Un liceu din Severin a decis să reducă programul după ce, pentru a îndura frigul, elevii au venit la şcoală cu pături

    Potrivit directorului Colegiului Colegiului Naţional “Traian” din Drobeta Turnu Severin, Manuela Prajea, pe tot parcursul săptămânii viitoare, cursurile vor începe de la ora 9 şi vor avea o durată de 40 de minute fiecare. Şi pauzele au fost reduse de la 10 minute, la 5 minute.

    “Avem 36 de clase de elevi. Instalaţia electrică nu suportă consumatori suplimentari. Nu avem avizul pompierilor să punem radiatoare şi depindem de termoficarea oraşului. Este o situaţie irezolvabilă. Se încălzesc clasele de la respiraţia copiilor şi a noastră, a profesorilor. În această dimineaţă am avut clase în care temperature era sub 15 grade. S-a luat decizia, în Consiliul de Administraţie de a scurta orele cu 10 minute şi pauzele cu 5 minute, pe perioadă limitată“, a precizat directoarea liceului.

    Joi, o echipă de inspectori şcolari a mers la unitatea de învăţământ pentru a măsura temperatura după ce elevii unei clase de a XII-a au venit, în ultimele zile, la şcoală cu pături, întrucât, spun ei, este prea frig.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea fascinantă a unui surfer devenit miliardar. Cum se pot face bani dintr-o pasiune

    Nicholas Woodman, de 38 de ani, este exemplul perfect al unui om împlinit. A dezvoltat o afacere evaluată la 2,6 miliarde de dolari, s-a căsătorit cu iubita sa din liceu şi îşi face timp pentru pasiunile sale. Iată povestea incredibilă a unui surfer devenit miliardar.

    Woodman a avut, dintotdeauna, două pasiuni: surfingul şi fotografiile. Aşa că în 2002 a decis să fondeze Woodman Labs, compania care a creat camerele GoPro. Produsul a devenit extrem de popular pentru că permite filmarea în timpul unor activităţi “extreme”: scufundări, ski sau chiar sărituri cu paraşuta, relatează Business Insider.

    În prezent, compania are peste 500 de angajaţi şi a generat vânzări de 986 milioane de dolari în 2013. S-a listat pe bursă pe 26 iunie şi este evaluată la 2,6 miliarde de dolari.

    Woodman a crescut în Silicon Valley, tatăl său fiind un bancher de investiţii care a lucrat la achiziţia Taco Bell de către Pepsi. În liceu, el a vândut tricou pentru a câştiga bani, iar apoi a urmat cursurile Universităţii San Diego. Acolo, Nicholas Woodman a devenit membrul unei frăţii ce avea casa pe plajă. “Ne trezeam în fiecare dimineaţă şi mergeam la surf”, povesteşte bărbatul. “Apoi mergeam la cursuri, ne întorceam la casă şi mergeam iar la plajă.”

    În 2004, el a fondat o companie web pentru care a strâns finanţări de patru milioane de dolari, însă afacerea a murit odată cu criza dotcom. Woodman avea 26 de ani la acea vreme. Căutând inspiraţie pentru un nou business, el a plecat într-o călătorie de patru luni în Australia şi Indonezia. Pentru a documenta experienţa, Woodman avea nevoie de o cameră. El şi-a legat un aparat de mână cu nişte sfoară şi aşa a apărut GoPro.

    Woodman şi părinţii săi au investit 260.000 de dolari în prima versiune a camerei, iar până să împlinească 30 de ani, antreprenorul avea vânzări de peste 350.000 de dolari pe an.

    GoPro este un accesoriu căutat de tot mai multă lume, iar Woodman spune că vrea să continue perfecţionarea camerelor.

  • Povestea fascinantă a unui surfer devenit miliardar. Cum se pot face bani dintr-o pasiune

    Nicholas Woodman, de 38 de ani, este exemplul perfect al unui om împlinit. A dezvoltat o afacere evaluată la 2,6 miliarde de dolari, s-a căsătorit cu iubita sa din liceu şi îşi face timp pentru pasiunile sale. Iată povestea incredibilă a unui surfer devenit miliardar.

    Woodman a avut, dintotdeauna, două pasiuni: surfingul şi fotografiile. Aşa că în 2002 a decis să fondeze Woodman Labs, compania care a creat camerele GoPro. Produsul a devenit extrem de popular pentru că permite filmarea în timpul unor activităţi “extreme”: scufundări, ski sau chiar sărituri cu paraşuta, relatează Business Insider.

    În prezent, compania are peste 500 de angajaţi şi a generat vânzări de 986 milioane de dolari în 2013. S-a listat pe bursă pe 26 iunie şi este evaluată la 2,6 miliarde de dolari.

    Woodman a crescut în Silicon Valley, tatăl său fiind un bancher de investiţii care a lucrat la achiziţia Taco Bell de către Pepsi. În liceu, el a vândut tricou pentru a câştiga bani, iar apoi a urmat cursurile Universităţii San Diego. Acolo, Nicholas Woodman a devenit membrul unei frăţii ce avea casa pe plajă. “Ne trezeam în fiecare dimineaţă şi mergeam la surf”, povesteşte bărbatul. “Apoi mergeam la cursuri, ne întorceam la casă şi mergeam iar la plajă.”

    În 2004, el a fondat o companie web pentru care a strâns finanţări de patru milioane de dolari, însă afacerea a murit odată cu criza dotcom. Woodman avea 26 de ani la acea vreme. Căutând inspiraţie pentru un nou business, el a plecat într-o călătorie de patru luni în Australia şi Indonezia. Pentru a documenta experienţa, Woodman avea nevoie de o cameră. El şi-a legat un aparat de mână cu nişte sfoară şi aşa a apărut GoPro.

    Woodman şi părinţii săi au investit 260.000 de dolari în prima versiune a camerei, iar până să împlinească 30 de ani, antreprenorul avea vânzări de peste 350.000 de dolari pe an.

    GoPro este un accesoriu căutat de tot mai multă lume, iar Woodman spune că vrea să continue perfecţionarea camerelor.

  • Facultatea din România de unde tinerii se angajează pe salarii de 4.000 de lei pe lună, fără experienţă

    Piaţa forţei de muncă este în continuare în goană după specialiştii, iar sa­lariile peste medie şi locurile de muncă în creş­tere îi trimit pe mulţi absovenţi de liceu către aceste facultăţi.

    „Un student bun în acest domeniu nu are de aşteptat după absolvire pentru a avea pri­mele venituri. Există programe de internship plătite şi sunt firme care îi angajează chiar din timpul studenţiei cu salarii de 700-800 de euro net pe lună. Salariul imediat după absolvire poate fi cu atât mai mare cu cât vorbim despre o persoană care are deja asemenea experienţe profesionale acumulate şi poate trece uşor pragul de 1.000 de euro net lunar“, a spus Cristian Seidler, business unit manager în cadrul firmei de recrutare Gi Group.

    Vedeţi AICI Facultatea din România de unde tinerii se angajează pe salarii de 4.000 de lei pe lună, fără experienţă

  • Absolvenţii de liceu se bat pentru facultăţile de matematică şi informatică

    Concurenţa pentru Facultatea de Informatică la Universitatea de Vest din Timişoara a fost de aproape nouă candidaţi pe un loc bugetat.

    Învăţămâtul public ar trebui să se adapteze crescând finanţarea şi numărul de locuri de muncă în zonele unde cererea de specialişti este ridicată.

    Piaţa forţei de muncă este în continuare în goană după specialiştii din domeniul IT, iar sa­lariile peste medie şi locurile de muncă în creş­tere îi trimit pe mulţi absovenţi de liceu către facultăţile de matematică şi infor­matică.

    „Un student bun în acest domeniu nu are de aşteptat după absolvire pentru a avea pri­mele venituri. Există programe de internship plătite şi sunt firme care îi angajează chiar din timpul studenţiei cu salarii de 700-800 de euro net pe lună. Salariul imediat după absolvire poate fi cu atât mai mare cu cât vorbim despre o persoană care are deja asemenea experienţe profesionale acumulate şi poate trece uşor pragul de 1.000 de euro net lunar“, a spus Cristian Seidler, business unit manager în cadrul firmei de recrutare Gi Group.

    De aceeaşi părere este şi Cristina Postolache, managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Big4HR, care spune că salariul unui tânăr absolvent specializat în domeniul IT este peste media pe economie.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti s-a înnoit cu investiţii de circa un milion de euro

    „O nouă bibliotecă, aliniată realităţilor şi nevoilor zilelor noastre, laboratoare de ştiinţe, clase modernizate, tehnologie avansată şi multe alte noutăţi îi aşteaptă pe elevii noştri în acest an şcolar, mai ales că au fost realizate investiţii de peste un milion de euro pe parcursul verii. De altfel, AISB efectuează în fiecare an şcolar investiţii de minimum 500.000 de euro, pentru confortul elevilor şi modernizarea şcolii”, declară Dr. Robert Brindley, directorul Şcolii Americane Internaţionale din Bucurteşti.

    American International School of Bucharest (AISB) este acreditată de New England Association of Schools and Colleges, Council of International Schools şi International Baccalaureate Organizatio, iar elevii săi provin din 56 de ţări. AISB propune programe de studii pentru copii cu vârstă foarte mică (doi ani), până la elevi de liceu. Fiecare clasă de studiu are maximum 20 de elevi, iar taxele pentru un an şcolar pornesc de la 6.868 euro (învăţământ preşcolar) şi ajung la 20.080 euro (ultimii doi ani de liceu). Anual, Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti oferă şi două-trei burse şcolare pentru elevii români ce intră în clasele a VII- a şi a IX-a.  În anul scolar 2016 – 2017, trei elevi de la şcoli din Bucureşti sunt beneficiarii unor burse totale de studiu.

    American International School of Bucharest (AISB) este  înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite şi se află pe o suprafaţă de 10 hectare în campusul construit în urmă cu 15 ani.