BusinessMagazin

Tag: IT&C

  • Ce gol lasă plecarea Nokia din România

    Abia s-au stins ecourile scandalului de la Bochum, localitatea germană unde Nokia a lăsat în urmă cu trei ani 2.300 de şomeri pentru a-şi muta fabrica la Cluj. De săptămâna trecută 2.200 de români, foşti angajaţi ai Nokia, devin victime ale globalizării, ale competiţiei acerbe de pe piaţa telefoanelor şi ale neputinţei finlandezilor de a se adapta la noua ordine telecom. Expansiunea smarphone-urilor declanşată odată cu lansarea iPhone de către Apple şi continuată de Google cu Android a modificat radical planurile finlandezilor de la Nokia în ceea ce priveşte piaţa europeană a telefoanelor mobile. Dacă înainte cei mai mulţi clienţi alegeau un telefon mai simplu, cu funcţii de bază, acum toţi doresc unul cu display capacitiv şi sistem de operare, care măcar să semene cu iPhone.

    Nokia şi-a anunţat joi dimineaţă, la finele săptămânii trecute, cei 2.200 de angajaţi de la Jucu, judeţul Cluj, că nu vor mai avea de lucru de anul viitor. Fabrica a fost deschisă la începutul lui 2008 şi era considerată a fi una dintre marile investiţii de care România a avut parte în ultimul deceniu, alături de Renault la Dacia sau Ford la Craiova. Fabrica se va închide până la sfârşitul anului, iar angajaţii vor fi introduşi, conform politicii corporatiste a Nokia, într-un program de sprijin şi reorientare profesională. Într-un comunicat intern al companiei, Nokia explică retragerea de la Cluj ca fiind determinată de situaţia actuală de pe piaţa europeană, unde se vând mai bine telefoanele inteligente în locul celor clasice.

    Migraţia clienţilor către smartphone-uri putea fi anticipată încă din ultima parte a anului 2007, după succesul răsunător al revoluţionarului iPhone, prin care Apple a reinventat smartphone-ul inventat în 1996 tot de Nokia. În ultimii doi ani Nokia a pierdut, pe rând, titlul de cel mai mare producător de smartphone-uri după volumul vânzărilor, apoi de cel mai mare producător de telefoane mobile în general. După zece ani de dominaţie, cu o cotă de piaţă cândva de peste 40% la nivel mondial, grupul finlandez a rămas în urmă, nu a reuşit să ţină pasul cu inovaţiile din industrie şi cu evoluţia gusturilor şi pretenţiilor clienţilor. Acţiunile companiei s-au prăbuşit în ultimii ani, de la vârful de peste 27 de euro înregistrat în ultima parte a lui 2007 la 4,2 euro în şedinţa de la finele săptămânii trecute, cu 45% sub nivelul de la sfârşitul lui 2010.

    Acum, finlandezii spun că doresc să se concentreze cât mai mult pe fabricile din Salo, Komarom şi Reynosa, care se vor reorienta dinspre partea de asamblare către dezvoltarea de software specific pentru fiecare piaţă şi customizarea pachetului de vânzări. Aceste fabrici sunt aşteptate să joace un rol important în ceea ce priveşte satisfacerea clienţilor de smartphone-uri din Europa, Asia şi America, dar va exista şi în cazul acestora un impact asupra personalului în 2012. Primele date exacte vor fi comunicate în primul trimestru al anului viitor, după consultările cu reprezentanţii angajaţilor.

    Primul semn negativ dinspre Nokia a venit la începutul anului, când a fost închisă divizia de cercetare şi dezvoltare din România; o astfel de mişcare anunţă şi o urmare în ceea ce priveşte producţia, este de părere Doru Lionăchescu, partener la casa de investiţii Capital Partners: “Percepţia Executivului este ruptă de realitate. Fie nu fac nimic, fie fac exact contrariul”. Acesta crede că, având în vedere decizia Nokia, ar fi trebuit convocaţi toţi miniştrii şi traşi la răspundere. “O să fim loviţi peste degete de europeni până ne vom trezi la realitate. Atunci când Nokia s-a retras din Germania şi au investit în România, nemţii au negociat foarte dur şi au obţinut plăţi compensatorii”, adaugă Lionăchescu.

    Premierul Emil Boc a spus de miercurea trecută miniştrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România, deoarece criza economică accentuează competiţia globală, şi că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară. Deja au început negocierile cu mai multe companii străine, dintre care zece sunt în stadiu avansat, în vederea unor investiţii complementare în judeţul Cluj, aşa încât pierderile generate de închiderea fabricii de la Jucu a celui de-al doilea mare exportator al României să fie măcar parţial compensate.

    Nu se ştie însă exact despre cine ar putea fi vorba, cu atât mai mult cu cât din motive de confidenţialitate numele acestor investitori strategici foarte mari, aşa cum i-a numit săptămâna trecută consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass , vor rămâne anonime până la anunţul concret al unei investiţii. “Sunt 21 de potenţiale proiecte, în valoare de peste un miliard de euro, care ar putea crea peste 8.000 locuri de muncă”, a spus Vass. Totodată, la Ministerul Finanţelor sunt în evaluare alte 20 de proiecte de investiţii care au depus cerere pentru acordarea de ajutoare de stat, fiind vorba de investiţii de cel puţin cinci milioane de euro fiecare. Sunt însă toate acestea suficiente?

  • Meg Whitman, fosta şefă a eBay, înscăunată în locul directorului general al HP

    Leo Apotheker, adus anul trecut din Germania, a fost criticat dur de investitori şi este al treilea director general consecutiv concediat de HP. Decizia a fost luată însă fără derularea unei proceduri de căutare a unui director general, ceea ce a atras critici din partea acţionarilor.

    Whitman a transformat eBay dintr-o firmă cu câteva zeci de angajaţi în 1998 într-unul dintre cei mai mari retaileri online la nivel mondial. Totuşi, ultimii ani de mandat la eBay au fost marcaţi de frânarea creşterii companiei, dar şi de o serie de achiziţii neinspirate, inclusiv cea a serviciului de telefonie pe internet Skype.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cele mai ciudate, dar utile gadgeturi din lume (GALERIE FOTO)

    SURSA: www.cnbc.com

  • Generaţia titanilor tehnologiei începe să iasă din scenă

    Steve Jobs n-a fost niciodată un elev model. Dimpotrivă, ca mai toţi miliardarii din lumea tehnologiei, ligă din care face parte şi Bill Gates de la Microsoft, Larry Ellison de la Oracle sau Michael Dell, a plecat de pe băncile facultăţii pentru a deveni unul dintre antreprenorii anilor ’70 – ’80 din Silicon Valley. A început să vândă în 1976, împreună cu Steve Wozniak, Apple-1, un computer fără tastatură sau monitor care costa la acea vreme 700 de dolari din care 20 profit şi care, ca o paranteză, a fost vândut anul trecut ca piesă de colecţie la o licitaţie pentru mai bine de 213.000 de dolari. Ceva mai târziu a apărut şi iMac-ul şi apoi restul produselor al căror nume începe cu litera i, idee care făcea referire la internet, individualitate, instruire, informare şi inspiraţie, după cum a dezvăluit ulterior fondatorul Apple.

    Din acest an Steve Jobs se retrage din funcţia de director executiv pentru a doua oară în istoria companiei, mutare care a zguduit recent industria tehnologiei. Dar dacă în trecut decizia a aparţinut consiliului de administraţie care a realizat însă destul de repede greşeala făcută, de astă dată Jobs a ales să plece pe fondul problemelor de sănătate din ce în ce mai grave cu care s-a confruntat în ultimii ani. Fondatorul Apple a fost diagnosticat în urmă cu opt ani cu cancer pancreatic, boală care şi-a lăsat destul de mult amprenta de-a lungul ultimilor ani, făcându-l acum pe omul de afaceri aproape de nerecunoscut.

    Generaţia titanilor tehnologiei (GALERIE FOTO)

    În tot cazul, Steve Jobs rămâne o emblemă în Silicon Valley, un antreprenor şi executiv responsabil împreună cu alţii din generaţia sa de temeliile tehnologiei şi a cărui plecare marchează sfârşitul unei ere, nu neapărat doar pentru Apple. “Aproape că a devenit un personaj mitic”, crede Jim Kouzes de la Leadership Challenge Forum, care studiază de 30 de ani directori executivi renumiţi din lume. Nimic de zis, personajele industriei IT de dinainte de anul 2000 au avut de partea lor vremurile, conjunctura şi locul gol pentru inovaţie, însă fără ei, lucrurile ar fi arătat probabil cu totul altfel.

    Toţi au pornit de jos. Bill Gates, Michael Dell sau Larry Page şi Sergey Brin au devenit antreprenori în camerele de cămin de la facultate ori într-un garaj, cu bani puţini şi fără prea mari aşteptări. Alţii, cum a fost şi cazul lui Larry Ellison, au petrecut ani buni ca angajaţi de rând în alte companii până când au decis să pornească pe cont propriu. Au fost însă dispuşi să rişte, au învăţat din greşeli şi au mers înainte chiar dacă fără nicio garanţie că ideile lor de afaceri vor avea succes. Şi totuşi, companiile pe care le-au clădit au devenit de-a lungul timpului coloşii tehnologiei, iar ei, antreprenorii, se numără printre cei mai bogaţi oameni din lume, cu averi estimate la cel puţin câteva, dacă nu chiar zeci de miliarde de dolari.

    Implicarea lor zilnică în afacere a fost esenţială în toată această ecuaţie. Imperiile pe care le-au ridicat s-au învârtit în cea mai mare parte a cazurilor chiar în jurul fondatorilor şi a viziunii lor, pentru că, practic, carisma, strategiile şi tacticile lor de marketing au fost cele care au propulsat produsele pe lista de cumpărături a consumatorilor – ar fi fost oare iPhone la fel de popular dacă lansarea era făcută de altcineva decât Steve Jobs? E drept, au existat şi câteva excepţii, însă prea puţine; Pierre Omidyar, de pildă, n-a fost niciodată implicat în afacerea eBay. A lăsat-o pe mâinile altora şi şi-a dedicat timpul pasiunilor sale şi proiectelor filantropice ale Omidyar Network, organizaţia înfiinţată împreună cu soţia sa, Pam.

  • Cisco anunţă achiziţia companiei Versly

    Colaborarea este una din cele cinci priorităţi Cisco şi reprezintă ceea ce Cisco consideră a fi o piaţă totală de 45 de miliarde de dolari. Achiziţia va oferi mai multe oportunităţi pentru partenerii Cisco de a furniza soluţii imbunatăţite de colaborare clienţilor. Software-ul produs de Versly va face parte din mai multe oferte Cisco de colaborare inclusiv Cisco Quad, Cisco Jabber şi Cisco WebEx.

    Cisco este una dintre cele mai mari mari companii cu activitate în domeniul reţelelor.

  • Cât de bogat este…? Astăzi: Tim Cook, noul CEO al Apple

    Cook îşi va putea vinde însă cu profit acţiunile numai dacă rămâne să lucreze la Apple în următorul deceniu, precizează CNN Money: compania a precizat că noul director executiv va avea acces la jumătate din acţiuni abia în 24 august 2016, iar la restul în 24 august 2021.

    Conform legii, înainte de data fixată de companie, beneficiarii unor astfel de pachete de acţiuni oferite de companie nu le pot vinde cu profit: dacă până atunci angajatul (executivul) pleacă din companie, atunci aceasta are automat dreptul de răscumpărare a pachetului de acţiuni la acelaşi preţ din momentul când pachetul i-a fost oferit angajatului. Intrarea în posesia acţiunilor, în schimb, înseamnă că beneficiarul le poate vinde cu profit.

    Potrivit revistei Fortune, Tim Cook a vândut, de pildă, 300.000 de acţiuni la 26 martie 2010, la o zi după ce a expirat perioada de restricţie fixată de companie pentru pachetul respectiv, realizând un câştig brut de 68,8 milioane de dolari. Pachetul valora 72,01 dolari pe acţiune când i-a fost acordat lui Cook, care l-a vândut la un preţ de 230 de dolari pe acţiune.

    Anul trecut, în calitate de COO al companiei, Cook a avut un salariu anual de 800.000 de dolari, plus un bonus de 900.000 de dolari. La acestea s-a adăugat un premiu special din partea consiliului de administraţie pentru “performanţa remarcabilă” în perioada din 2009 în care l-a înlocuit în funcţia de CEO pe Steve Jobs, plecat în concediu medical: un bonus în numerar de 5 milioane de dolari şi un pachet de 75.000 de acţiuni. Forbes a evaluat la 52,3 milioane de dolari valoarea totală a bonusurilor în acţiuni deţinute de Cook. Toate acestea înseamnă că remuneraţia totală a lui Cook în 2010 s-a ridicat la 59 de milioane de dolari, ceea ce îl situează printre cei mai bine plătiţi directori din industria de IT.

    Frecvent a fost făcută comparaţia, din acest punct de vedere, între Cook şi şeful său, Steve Jobs, care din 2007 încoace a încasat un salariu anual de fix 1 dolar, deşi politica de cadouri şi bonusuri a Apple a făcut de-a lungul anilor din nivelul salariului un simplu detaliu nu numai pentru Jobs, ci şi pentru echipa de management în general (vezi faimoasa poveste din 1999, când compania i-a cumpărat lui Jobs un avion Gulfstream V în valoare de 90 de milioane de dolari).

    În 2008, de pildă, un raport din septembrie al companiei către Comisia Federală pentru Operaţiuni Bursiere releva că nouă membri ai echipei de management au primit pachete de acţiuni în valoare de peste 122 de milioane de dolari la cursul de atunci al acţiunilor (105,26 dolari/acţiune). Tim Cook a primit atunci partea leului – 200.000 de acţiuni în valoare de peste 21 de milioane de dolari. Şi atunci, acţiunile oferite aveau ca scop fidelizarea directorilor, întrucât erau prevăzute să intre în posesia deplină a beneficiarilor în martie 2012.

    Capitalizarea bursieră a Apple se ridică în prezent la 355,6 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu cea mai valoroasă companie de tehnologie din lume, iar analiştii citaţi de MacObserver.com estimează că preţul acţiunii are şanse să urce inclusiv la 500 de dolari, de la preţul actual de 383,58.

    La câştigul din activitatea la Apple a lui Cook se adaugă, după Forbes, şi remuneraţia pentru prezenţa începând din 2005 în consiliul directorilor companiei Nike. Tim Cook a primit de la Nike anul trecut 182.520 de dolari, 158.567 de dolari în 2009, 124.893 de dolari în 2008 şi 153.874 de dolari în 2007.

    Cook, în vârstă de 50 de ani, cu un MBA la Duke University, lucrează la Apple din 1998, iar ca director de operaţiuni (COO) începând din 2005, se ocupă de vânzări, producţie şi distribuţie. Înainte de Apple a avut diverse funcţii executive la Compaq, Intelligent Electronics şi IBM. Cook a exercitat funcţia de CEO de trei ori până acum – cu ocazia concediilor medicale ale lui Steve Jobs din 2004 şi 2009 şi din ianuarie 2011 până la demisia acestuia, survenită la 17 august.

  • Cititorii tabloidului TMZ, înfuriaţi de publicarea unei fotografii cu Steve Jobs slăbit de boală

    Jobs, aflat în prezent în concediu medical, arată foarte slab, tras la faţă şi extrem de fragil, stând în picioare susţinut de o altă persoană care se uită la cameră. Fotografia este semnată de agenţia Pacific Coast News, specializată în poze de vedete.

    Din fericire, TMZ nu a făcut comentarii despre aspectul fizic al lui Jobs, abţinându-se de la remarcele răutăcioase sau de prost-gust pe care le face de obicei despre celebrităţile de care e vorba în articolele publicate. Cititorii TMZ s-au indignat însă din cauza publicării pozei, considerând că ea încalcă intimitatea unui om demn de respectul americanilor pentru geniul lui tehnologic.

    Reacţii ca “S-au terminat cumva ştirile cu grasa de Kardashian?”, “Limitaţi-vă la aventurile lui Lindsay Lohan” sau “Ruşine, retrageţi imediat poza de pe site!” abundă pe site, alături de urări de sănătate pentru Steve Jobs şi reflecţii ca “El a fost, ESTE şi întotdeauna va fi UN GENIU” ori “Steve Jobs, eşti un Thomas Edison al lumii moderne”. În fine, alţii au refuzat să creadă că poza e autentică şi i-au acuzat pe autorii ei că s-au folosit de Photoshop ca să denatureze imaginea lui Jobs.

    Steve Jobs a demisionat miercuri, după 14 ani petrecuţi la conducerea companiei. “Am spus mereu că dacă va veni o zi când nu voi mai putea să fac faţă sarcinilor şi aşteptărilor ca CEO al Apple, voi fi primul care vă va anunţa”, a scris Jobs într-o declaraţie preluată de Bloomberg şi în care îl recomandă pe Tim Cook, fostul director de operaţiuni, drept cel mai potrivit pentru funcţia de CEO. “Din nefericire, acea zi a venit.”

    Jobs, în vârstă de 56 de ani, se afla în concediu medical din 17 ianuarie. Starea sa de sănătate a constituit obiectul unor speculaţii îndelungate, după operaţia de cancer pancreatic din 2004 şi mai ales după cea de transplant de ficat din 2009. Anul acesta, Steve Jobs a revenit pentru scurtă vreme din concediu în martie, pentru a prezenta ultima versiune de iPad, apoi pentru un dineu pentru liderii din Silicon Valley oferit de preşedintele Barack Obama.

  • Sfârşitul unei epoci: Steve Jobs nu mai este şeful Apple

    “Am spus mereu că dacă va veni o zi când nu voi mai putea să fac faţă sarcinilor şi aşteptărilor ca CEO al Apple, voi fi primul care vă va anunţa”, a arătat Jobs într-o scrisoare către conducerea şi “comunitatea Apple”, în care îl recomandă pe Tim Cook ca succesor. “Din nefericire, acea zi a venit”, scrie Jobs, citat de Bloomberg.

    Jobs, în vârstă de 56 de ani, se afla în concediu medical din 17 ianuarie. Starea sa de sănătate a constituit obiectul unor speculaţii îndelungate, după operaţia de cancer pancreatic din 2004 şi mai ales după cea de transplant de ficat din 2009. Anul acesta, Steve Jobs a revenit pentru scurtă vreme din concediu în martie, pentru a prezenta ultima versiune de iPad, apoi pentru un dineu pentru liderii din Silicon Valley oferit de preşedintele Barack Obama.

    Anunţul, făcut miercuri după-amiază, a determinat scăderea cu până la 7% a acţiunilor Apple, cea mai valoroasă companie de tehnologie din lume la ora actuală, în tranzacţiile de după închiderea unei şedinţe bursiere de-a lungul căreia preţul lor crescuse cu 0,7%, transmite Reuters.

    Opiniile analiştilor despre demisia lui Jobs sunt împărţite. Pe de o parte, faptul că el va rămâne pe mai departe preşedinte al companiei cu care s-a identificat timp de atâţia ani – Jobs a fondat Apple în 1976 împreună cu Steve Wozniak – şi faptul că l-a numit pe Tim Cook ca succesor sunt garanţii de continuitate pentru planurile Apple. Pe de altă parte, există analişti care consideră că nu e un semn bun faptul că Jobs îşi dă demisia tocmai înainte de lansarea iPhone 5. Cine are dreptate se va vedea însă în următoarea perioadă în cursul acţiunilor, ţinând cont că deprecierea lor de miercuri seară se poate dovedi doar o reacţie emoţională de scurtă durată a pieţei.

    “Eu le-aş spune investitorilor: nu intraţi în panică, rămâneţi calmi, a fost decizia cea mai corectă care se putea lua. Steve va rămâne preşedinte, iar Cook este CEO”, a spus Colin Gillis, analist al BGC Financial.

    Tim Cook, în vârstă de 50 de ani, cu un MBA la Duke University, lucrează la Apple din 1998, iar ca director de operaţiuni (COO) începând din 2005, se ocupă de vânzări, producţie şi distribuţie. Înainte de Apple a avut diverse funcţii executive la Compaq, Intelligent Electronics şi IBM. E descris ca un om ferm, dar calm şi concentrat mai ales pe detalii, în totală opoziţie cu Jobs, cunoscut drept un temperamental şi un vizionar. Cook i-a ţinut locul lui Jobs de trei ori până acum – cu ocazia operaţiilor din 2004 şi 2009 şi din ianuarie până acum.

    “Deşi Jobs a fost motorul inovaţiei în companie, Tim are încrederea investitorilor şi a arătat că Apple poate evolua foarte bine, în timpul cât a condus de facto compania”, a adăugat Shannon Cross, analist la Cross Research, referindu-se la perioadele de concediu medical al lui Jobs, când Cook i-a preluat temporar funcţia. “Nu ştiu dacă e o problemă medicală în spatele demisiei. Cel mai probabil urma să se întâmple la un moment dat. De ce azi şi nu în altă zi? Nu ştiu.”

    “Poţi să argumentezi că Steve a injectat aşa de mult din ADN-ul lui în Apple, încât Apple va continua şi fără el”, comentează Guy Kawasaki, fost executiv al Apple în anii ’80, citat de New York Times. “Sau, dimpotrivă, că fără Steve, Apple va avea probleme. Dar nu poţi susţine că la Apple va fi mai bine fără Steve Jobs. E greu de gândit aşa ceva.”

  • Revoluţie în industria computerelor: “cipurile cognitive”, care imită creierul uman (VIDEO)

    Ţelul celor de la IBM a fost acela de a crea un sistem care să funcţioneze ca un creier uman, imitând felul în care acesta face faţă problemelor senzoriale din lumea reală. Eventualele aplicaţii ar putea avea un impact major în sfera afacerilor şi a ştiinţei.

    Sofisticatul sistem va cuprinde “neuroni” sau procesoare digitale, “sinapse” care vor ajuta la învăţare şi memorare, dar şi “axoni” sau canale de transmitere a datelor, care conectează componentele între ele. Cipul va cuprinde 256 de neuroni, 262 sinapse şi 256 axoni, adică baza sa va fi formată din procesor, memorie şi comunicaţii. Computerele cognitive vor învăţa din experienţă, găsind corelaţii şi formând ipoteze, acţiuni ce vor ajuta la economisirea energiei.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Gadgetul lunii iulie: Evolio Neura

    “Moda tabletei a trecut, acum vorbim de nevoia de tableta”, afirma Liviu Nistoran, presedintele Televoice, in momentul lansarii tabletei Evolio Neura. “Am luat decizia de a intra si pe aceasta piata deoarece am intuit o oportunitate. Nu puteam intra pe piata televizoarelor, unde lucrurile sunt foarte clare. In acest caz insa, fiind o piata la inceput, putem atrage si noi cota de piata”, completeaza Nistoran.

    Tableta Evolio Neura are o greutate de 760 de grame, un procesor Nvidia Tegra 2, 1 GHz Dual Core cu accelerare grafica Full HD si un ecran multitouch de 9,7 inci. Creata pe o platforma 100% deschisa, tableta dispune de toata paleta de conectivitate: wireless, direct PC, internet, retea LAN, avand integrate 3G, Wi-Fi, Bluetooth, USB, SD, iar prin adaptor sau docking HDMI si Ethernet. In plus, Neura este prima tableta care are preinstalate aplicatii romanesti pentru Android ce ofera acces la continut in limba romana.

    De asemenea, este singura tableta disponibila in Romania care beneficiaza de servicii business precum videoconferintele, telefonie IP sau Cloud Computing. Tot prin intermediul tabletei, utilizatorii pot accesa si libraria virtuala EvoBook, unde pot gasi carti electronice in limba romana ce pot fi descarcate pe dispozitiv in orice moment, oriunde s-ar afla.

    “Utilizatorii pot folosi tableta Neura pentru a citi si edita aproape orice tip de document (Word, Excel, Powerpoint etc.), pe care apoi il poate printa, sau eventual semna si retrimite”, afirma Nistoran. “De asemenea, acestia pot face videoconferinte cu alti colaboratori care se afla oriunde in lume”, explica seful Televoice, companie care anul trecut a avut o cifra de afaceri de trei milioane de euro.

    Incepand de luna viitoare Evolio va oferi si o aplicatie care ofera acces la continut video: posturi TV romanesti si filme, in regim Video on Demand. “Spre deosebire de iPad, suporta full HD. Putem spune ca este <ucigasul iPad-ului>”, sustine mandru Nistoran, acceptand insa ca minusul tabletei este sistemul de operare. Momentan Neura ruleaza pe Android 2.2 deoarece 3.0 este un sistem de operare instabil si nu ofera foarte multe aplicatii. “In momentul in care acestui sistem i se vor aduce imbunatatiri il vom pune si noi pe tableta”, a mai adaugat Nistoran.

    Procesul de creare a tabletei a durat sase luni, iar investitia a fost putin peste 100.000 de euro. “Pentru inceput, am creat un stoc de 3.000 de unitati pe care estimam ca le vom vinde intr-un trimestru. Daca reusim sa vindem aceste 3.000 de bucati, am ajuns la break-even”, completeaza Liviu Nistoran.
    Conform estimarilor Televoice, in prima jumatate a acestui an s-au vandut in jur de 25.000-30.000 de tablete in Romania, iar pana la finalul anului piata va ajunge la 60.000-70.000 de unitati.