BusinessMagazin

Tag: it

  • O abordare nouă în cybersecurity

    Modul în care sunt instalate în prezent soluţiile de securitate cibernetică în majoritatea companiilor rămâne încă unul complicat şi laborios, la fel cum era în trecut. Un start-up local, care a atras în echipă şi unul dintre cele mai cunoscute nume din industria locală de cybersecurity – Alex „Jay“ Bălan, vine cu o abordare nouă, de a automatiza aceste activităţi, cu planuri ambiţioase de a completa oferta în viitor şi cu un marketplace de soluţii împotriva atacurilor cibernetice.

     

    „Vrem ca în viitor să aducem la aceeaşi masă vendorii de soluţii de securitate, acei dezvoltatori de software, cu administratorii IT – cei care instalează soluţiile de securitate în infrastructura lor. Mai concret, cum ar arăta acest lucru? Avem administratorii IT care din varii surse află că au nevoie de securitate în infrastructura lor. De exemplu, apelează la cei de la Pentest Tools şi le fac un audit sau au o platformă de evaluare a vulnerabilităţilor şi acea platformă spune că anumite aspecte nu sunt acoperite aşa cum trebuie. Noi vrem să venim în continuarea acestor platforme şi să le oferim acestora posibilitatea de a-şi instala facil soluţii de securitate IT“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, George-Andrei Iosif, cofondator, MutableSecurity. El a pornit proiectul împreună cu câţiva colegi de la masterul pe care îl urmează în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. „Acolo, în semestrul I am avut o materie de introducere în antreprenoriat şi, fiind la un masterat de securitate, ne-am ales o idee în securitatea IT. La început de tot, am avut mai multe idei, le-am prezentat între noi şi a rămas ideea aceasta de MutableSecurity. În decembrie am participat la Innovation Labs Idea Jam, acesta fiind un eveniment în Bucureşti în care se prezintă idei.“ Acolo au obţinut premiul întâi. „Între timp, am avut câteva restructurări de echipă, iar în martie ne-am înscris în programul Innovations Labs, unde am trecut de hackathon şi lunile următoare, până acum o săptămână chiar, am participat la workshopurile şi cursurile de acolo“. MutableSecurity a urmat programul de preaccelerare al Innovation Labs de anul acesta şi s-a numărat chiar printre start-up-urile finaliste.

    George-Andrei Iosif, cofondator al MutableSecurity: „Eforturile noastre se concentrează în două direcţii. În primul rând, vrem să avem un pilon open source, adică un «engine» pentru automatizare de soluţii de securitate IT care să fie public. În momentul de faţă, acesta este disponibil pe GitHub şi poate fi descărcat de oricine pentru gestionarea unor soluţii de securitate pe care noi le integrăm acum. Iar după ce finalizăm acest «engine», vrem să începem lucrul la un agent, adică la un program software care să stea pe serverele utilizatorilor şi care să comunice cu serverele noastre.”

    Care este însă în prezent stadiul actual al proiectului MutableSecurity? „Eforturile noastre se concentrează în două direcţii. În primul rând, vrem să avem un pilon open source, adică un «engine» pentru automatizarea de soluţii de securitate IT care să fie public. Iar după ce finalizăm acest «engine», vrem să începem lucrul la un agent, adică la un program software care să stea pe serverele utilizatorilor şi care să comunice cu serverele noastre. Iar serverele noastre să primească nişte date pe care agentul le raportează şi noi să le afişăm utilizatorilor în cadrul unei interfeţe grafice – web de preferat, pentru că am învăţat de la ei că este mult mai facil aşa şi, de ce nu, să facem şi o alertare. De exemplu, dacă avem un administrator IT cu multe staţii de lucru pe care este instalată o soluţie de antivirus să putem să-i raportăm dacă un antivirus a fost dezactivat. Poate el a dezactivat-o, poate a vrut să actualizeze ceva, însă dacă un atacator are acces la acea maşină, acesta este primul lucru pe care l-ar face – să dezactiveze anumite măsuri de securitate ca după să aibă o viaţă mai uşoară în a sări şi în alte staţii din acea reţea“, a explicat George-Andrei Iosif. După ce echipa va finaliza cele două module ale platformei, va începe să discute cu IMM-uri din România, dar şi din străinătate, pentru a testa soluţia pe scenarii reale. Principalul obiectiv al echipei MutableSecurity în perioada următoare este dezvoltarea şi validarea soluţiei, iar pentru că dezvoltarea va necesita tehnologii tot mai complexe, start-up-ul va avea nevoie şi de o investiţie financiară. Cum a ajuns însă Alex „Jay” Bălăn, care a lucrat timp de 15 ani în cadrul Bitdefender – producătorul local de soluţii de securitate IT renumit la nivel global, şi care acum ocupă poziţia de Chief Information Security Officer (CISO) al grupului Superbet, cel mai mare operator de pariuri sportive din România, să fie implicat în start-up-ul MutableSecurity? „Am avut un noroc foarte mare. În primul rând ca studenţi, pentru că acest proiect a plecat din facultate şi, fiind la două grupe de studiu cumva foarte înrudite, ambele pe securitate, i-am propus lui Alex să colaborăm la proiectul acesta şi de-a lungul lunilor a contribuit cu sfaturi foarte utile şi ne-a făcut să înţelegem anumite aspecte din securitate la care altfel nu am fi putut avea acces cu experienţa pe care o avem noi în momentul de faţă. Lucrăm de câteva luni în industrie şi nu ne putem compara cu nivelul de expertiză pe care îl are el”, a precizat George-Andrei Iosif.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Julius Fabini, fondator al Agramonia

    Ce face? A dezvoltat un marketplace care face legătura între ghizi de turism, fermieri şi turişti, astfel încât să le fie mai uşor turiştilor să îşi rezerve o vacanţă într-un sat din România.

    „Avem o bază de date generoasă care ne permite să ne extindem destul de agresiv, iar anul viitor vrem să lansăm platforma în toată Transilvania, practic vrem să facem Agramonia disponibilă în 400 de sate din România, iar în 2024 sperăm să putem să ne extindem în toată ţara. Noi avem în spate un sistem de administrare complex şi gândit special pentru mediul rural din România.”

    2. Invitat: Radu Vladimir Răuţă, cofondator, dMonitor

    Ce face? Dezvoltă o platformă care simplifică şi automatizează procesul de asigurare a conformităţii cu reglementările financiare în vigoare. Platforma funcţionează ca un motor de căutare al persoanelor expuse public ce ajută companiile să îşi reducă riscul de pierderi financiare, având la dispoziţie într-un singur loc toate informaţiile necesare pentru evaluarea riscului în cazul unui client nou, expus public sau politic.

    „În prezent, suntem în discuţii cu diferite companii din toate verticalele pe care le ţintim. Am putea spune că dacă într-un an am avea 30% dintre jucătorii din fiecare verticală ca şi clienţi, ar fi un lucru foarte important pentru noi. Vorbim totuşi de verticale cu undeva la 15-20 de companii.”

    3. Invitat: Flavius Holerga, cofondator al Morpheus

    Ce face? Dezvoltă un sistem de autentificare descentralizat pentru verificarea identităţii utilizatorilor pe internet.

    „Ţintim să ajungem la 20 de clienţi în «closed beta», moment în care o să trecem la varianta de «open solution». Deocamdată avem undeva în jur de 6 clienţi cu care discutăm şi vrem ca până la finalul anului să ne extindem la 20. Vrem să oferim soluţia cât mai multor utilizatori şi să ne extindem cât de mult se poate. Nu este o soluţie neapărat locală, problema adresată este generală, deci este o piaţă mult mai mare şi atunci ne-ar ajuta foarte mult să avem feedback nu doar din România, ci şi de la platforme din străinătate.“

     

    4. Invitat: George-Andrei Iosif, cofondator al MutableSecurity – start-up-ul local în care este implicat şi Alex „Jay“ Bălan, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în securitate cibernetică din România

    Ce face? Lucrează la dezvoltarea unei platforme pentru automatizarea managementului şi a instalării soluţiilor de securitate IT, planul fiind ca în viitor aceasta să includă şi un marketplace de soluţii de cybersecurity.

    „Vrem ca în viitor să aducem la aceeaşi masă vendorii de soluţii de securitate, acei dezvoltatori de software, cu administratorii IT – cei care instalează soluţiile de securitate în infrastructura lor. Mai concret cum ar arăta acest lucru? Avem administratorii IT care din varii surse află că au nevoie de securitate în infrastructura lor. “

    Start-up Update

    Invitat: Bogdan Preduşcă, CEO şi cofondator al Hyperhuman – platformă digitală dedicată profesioniştilor în fitness pentru crearea şi monetizarea de conţinut video.

    Ce e nou? Start-up-ul local are ca obiectiv consolidarea activităţii pe pieţele pe care este prezent – America de Nord, Marea Britanie şi Australia – şi să ajungă la un venit lunar de 20.000 de euro până la finalul anului, care să îi permită să deschidă o rundă de finanţare de serie A la începutul anului 2023.

    „Unul dintre obiectivele principale este să înregistrăm un ve­nit recurent lunar de 20.000 de euro până la finalul anului, să ajungem la cifre care să ne permită să deschidem o rundă de finanţare de serie A la începutul anului viitor.“

    Investor Watch

    Invitaţi: Cristian Negruţiu şi Vlad Panait, fondatorii Sparking Capital

    Primul fond de capital de risc din România autorizat de ASF

    Cristian Negruţiu:

    „Noi suntem un fond de investiţii cu capital de risc, autorizat în România în baza noii legislaţii, care investeşte în start-up-uri de tehnologie. De ce sunt importante aceste precizări? Noi nu suntem singurul fond de investiţii din România, însă alte fonduri sunt înregistrate în alte legislaţii. La sfârşitul anului 2019 a apărut legea 243 care practic reglementează această industrie. Existau şi înainte nişte reglementări în baza cărora de exemplu sunt înregistrate SIF-urile (societăţile de investiţii financiare), însă ele nu fac ce facem noi din punctul de vedere al businessului. Sigur că şi ei investesc în active necotate dacă e să privim lucrurile general, dar ei investesc în general în zona nontehnologică. De aceea, suntem primul fond înregistrat în România în baza noii legislaţii care investeşte specific pe această verticală a start-up-urilor de tehnologie.”

    Vlad Panait:

    „Ne planificăm să investim aproximativ 3,5 milioane euro într-un an de aici înainte, atât în companii din portofoliu care sunt în etapa de creştere, cât şi în companii noi. Vrem să susţinem companiile din portofoliu în a se dezvolta şi a depăşi graniţele naţionale. O parte din acestea deja fac lucrul acesta.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Freelancerii îşi fac calculele după noile modificări fiscale. Cum este mai bine să fii plătit dacă eşti IT-ist sau livrator: pe PFA sau pe micro?

    Freelancerii care lucrează în IT sau cei care livrează mâncare vor avea venituri mai mici din 2023 dacă au SRL-uri şi din 2024 dacă au PFA-uri.

    Un IT-ist care câştigă astăzi 25.000 de lei net pe lună din activităţi de freelancing va plăti mai mulţi bani la stat abia din 2024, dacă are contract de tip PFA (persoană fizică autori­za­tă), arată calculele realizate de platfor­ma SOLO, aplicaţie digitală de înfiinţare şi administrare a PFA-urilor.

    „Un consultant IT care câştigă, în medie, 25.000 de lei pe lună şi care astăzi îşi încasează banii printr-un PFA va plăti pentru veniturile din 2023 aceleaşi taxe ca şi pentru 2022 (presupunând, desigur, că nu există modificări ale salariului minim sau ale normei de venit). Reducerea normei de la 100.000 de euro la 25.000 de euro îl va afecta abia din 2024, când îi vor creşte taxele de 3,5 ori. Freelancerii care îşi încasează banii printr-un SRL vor scoate mai mulţi bani din buzunar încă din 2023“, a explicat Annemarie Fabian, co-fondator al SOLO, platformă lansată în toamna anului trecut.

    Un freelancer care încasează bani printr-un PFA trebuie să se încadreze într-una dintre cele două forme de organizare a acestei activităţi: PFA cu normă de venit sau PFA în sistem real. Dacă la impozitarea pe bază de normă de venit taxele şi impozitele sunt stabilite de autorităţi pe baza activităţii desfăşurate (indiferent de valoarea veniturilor dintr-un an), în cazul impozitării în sistem real taxele se plătesc la venitul net efectiv al freelancer-ului.

    Conform unei măsuri incluse în pachetul de modificări fiscale adoptat de curând de Guvern, freelancerii vor trece de la impunerea în baza normelor de venit la sistemul real, care se va face atunci când venit brut anual e mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro (un plafon de patru ori mai mic decât cel valabil până în 2022, de 100.000 de euro). Măsura se aplică începând cu veniturile aferente anului 2023, deci statul va încasa mai mulţi bani la buget din 2024 prin adoptarea acestei măsuri.

    În cazul unui livrator cu un venit lunar de 5.000 de lei, nivelul taxării se menţine la fel şi în anii următori în cazul în care acesta are tot contract de tip PFA.

    ”Dacă luăm cazul unul livrator (tazz, glovo) care face în medie 5.000 de lei pe lună şi îşi încasează veniturile printr-un PFA, în 2023 va plăti aceleaşi taxe. În cazul SRL-ului, taxele în 2023 cresc cu peste 900 de lei faţă de 2022”, a mai spus Annemarie Fabian.

    Noile modificări fiscale au adus schimbări şi în ceea ce priveşte regimul microîntreprinderilor, folosite adesea de freelanceri ca o modalitate de a încasa veniturile (şi era o modalitate avantajoasă până în 2022). Una dintre modificări este obligativitatea de a avea minimum un salariat cu normă întreagă pentru ca o firmă să fie încadrată ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

    În România există circa 420.000 de PFA-uri şi 748.000 de microîntreprinderi.

     

  • Care este şcoala pe care dacă o faci în România ai cele mai mari şanse să devii milionar în euro sau să îţi găseşti un loc de muncă unde eşti plătit cu mii de euro

    Politehnica din Bucureşti şi-a consolidat în primele zile ale acestui an reputaţia deja solidă de fabrică de milionari după ce o companie înfiinţată de doi absolvenţi ai săi a fost achiziţionată de gigantul mondial al industriei de advertising Publicis. Este vorba de Tremend Software, un furnizor de soft şi servicii de consultanţă în IT înfiinţat în urmă cu 16 ani de foştii colegi de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Marius Hanganu şi Ioan Cocan. Care a fost drumul de la IT-ist la antreprenor şi manager de companie citiţi în cele ce urmează.

    Drumul de la un start-up până la o companie de 30 milioane de euro nu a fost unul simplu, eforturile din primii cinci ani fiind definitorii pentru parcursul înregistrat până astăzi. „Traiectoria noastră a fost ca o rachetă doar în ultimii ani, dar mai mulţi ani am învăţat la job, adică am fost programatori, consultanţi şi de-abia, să zicem, după cinci ani am început creşterea în sensul că am început să punem structurile, deci am început să lucrăm, cum se zice, on the business, nu in the business“, a povestit Ioan Cocan, cofondator al Tremend Software.

    Un moment important a fost şi cel în care compania a început să apară în topuri internaţionale ale celor mai dinamice firme de tehnologie, a adăugat el. „După 2016 când am apărut prima dată în topul celor mai dinamice companii de tehnologie realizat de Deloitte şi care a fost un moment important pentru noi, a fost un moment de trezire sau de revelaţie: ca o firmă de mare creştere noi făceam ce făceam de obicei.

    După aceea ne-am dat seama că prin clienţii pe care-i aveam, parteneriatele pe care le-am dezvoltat, puteam creşte sustenabil, ceea ce am şi făcut şi într-adevăr au venit după aceea mai multe cereri cărora nu le-am dat curs la momentul respectiv.“ Tremend a reuşit să-şi dezvolte businessul la nivel internaţional şi să înregistreze o creştere a afacerilor de 100 de ori în zece ani.

    Cu o asemenea creştere Tremend a devenit o ţintă de achiziţie pentru gigantul mondial din publicitate Publicis, care a preluat, după nouă luni de negocieri, întregul pachet de acţiuni – tranzacţia fiind anunţată în primele zile ale acestui an. Odată cu vânzarea companiei către grupul Publicis, Tremend devine cea mai recentă poveste de succes a industriei de IT din România, după alte cazuri precum formidabilul caz al UiPath sau Bitdefender – care e la un pas de listarea în SUA, sau FintechOS, care de asemenea e pe cale de a deveni un unicorn după evoluţia puternic ascendentă din ultimii ani.

    În prezent nu mai este nevoie neapărat de absolvirea unei facultăţi de IT pentru a face parte din asemenea poveşti de succes din tehnologie, a spus Ioan Cocan. „Împreună cu Marius (Hanganu – n.red., cofondatorul Tremend) am terminat şi am fost colegi de grupă la Automatică şi Calculatoare. Dar colegii sunt din varii zone, şi cibernetică, matematică, electronică, practic nu există limite. Educaţia în IT acum o poate face oricine. Evident facultatea ajută foarte mult la structurare şi este important să existe, dar în acelaşi timp avem şi colegi care au terminat facultăţi care nu au neapărat legătură cu IT-ul, dar cu interes, dedicare şi poate şi un pic de talent uneori, cu siguranţă se poate face o carieră bună.“

    Dacă UiPath ajută companiile să-şi automatizeze activităţile interne în special, Tremend ajută la digitalizarea proceselor de business şi astfel şi la digitalizarea relaţiilor cu entităţile din exterior. Pentru a face acest lucru de multe ori Tremend lucrează la conectarea sistemelor interne, lucru mai puţin vizibil pentru cei care văd din afară o companie sau o platformă, a explicat Ioan Cocan. „Asta se vede din exterior şi asta este foarte important în toată industria – experienţa pe care o are utilizatorul, de aceea vorbim de aplicaţii web mobile, sisteme de infotainment în automobile. Asta se vede din exterior, dar în spate evident este o muncă intensă în a conecta multe sisteme şi aici cred că este «sosul secret» şi ceea ce facem bine şi ce am făcut în atâţia ani în a ne integra şi a oferi o experienţă bună utilizatorilor, dar integrând zeci de sisteme din spate, care nu se văd.“ Soluţiile dezvoltate de companie au ajuns astfel să aibă zeci de milioane de utilizatori în întreaga lume, a declarat Marius Hanganu, cofondator al Tremend Software. „Tremend este o organizaţie de inginierie care construieşte platforme pentru clienţii săi în peste 20 de ţări. Platformele noastre servesc peste 60 de milioane de utilizatori finali în domenii precum cel financiar – pentru bănci şi alte instituţii, de tehnologie, în zona de maşini, semiconductori şi aşa mai departe, pentru retail şi e-commerce, producţie, şi nu în ultimul rând proiecte în zona sectorului public european, cu Comisia Europeană.“ În acest context, grosul veniturilor companiei vine din exterior. „Segmentul internaţional este extrem de important, peste 60% din veniturile companiei sunt din exterior. 2021 a fost un an foarte bun, cu o creştere de peste 40%, la peste 30 de milioane de euro cifră de afaceri, iar numărul de colegi este undeva la 650 acum“.

    Tremend lucrează cu clienţi din diferite industrii dar două dintre cele mai importante sunt cel financiar şi de retail, a explicat Marius Hanganu.

    „Un exemplu ar fi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare care este atât un client cât şi un partener. Un client cu care construim sau reconstruim de fapt platformele pe care bancherii le folosesc în evaluarea investiţiilor. Banca Europeană este o bancă de investiţii care gestionează un portofoliu de aproximativ 50 de miliarde şi platformele prin care bancherii evaluează investiţiile pe care banca urmează să le facă sunt destul de avansate. Şi aici avem mai multe echipe care lucrează evident agile. Un alt exemplu este Carrefour, unul dintre cei mai mari retaileri din lume şi care este un client vechi pentru care suntem, cel puţin în România, unul dintre partenerii lor principali dacă nu cel mai mare şi cu care am construit şi reconstruit de-a lungul anilor diverse platforme de la comerţ la soluţii de gestionarea comenzilor şi aşa mai departe. În America, de exemplu, lucrăm cu o companie în zona de producţie pentru care am refăcut soluţia lor de producţie. Pe scurt, în fabricile unde este implementată soluţia respectivă sunt diverse maşini, calculatoare, pe care operatorii fabricii care mişcă braţul robotului de colo colo interacţionează cu aplicaţia respectivă care înregistrează o mulţime de evenimente şi ajută per total gestionarea unei fabrici să spunem. Este o soluţie extrem de complexă şi avansată – acolo câteva milisecunde în plus pierdute pe traseu pot să coste şi milioane de dolari compania.“

    Conexiunea cu Publicis a fost realizată de o firmă americană de consultanţă în fuziuni şi achiziţii, angajată iniţial pentru a găsi un partener care să sprijine expansiunea rapidă a companiei. „Povestea este destul de simplă. Tremend a crescut de peste zece ori în ultimii 5 ani şi ne doream să menţinem ritmul acesta de creştere, chiar mai mult, să-l accelerăm pentru a putea fi relevanţi la nivel european şi poate chiar mai mult. Şi ca să facem acest lucru aveam nevoie de acces la pieţe în care, în momentul de faţă, nu suntem, la clienţi şi mai mari la bugete şi mai mari şi aşa mai departe. Acest lucru se putea face cu investiţii semnificative din partea noastră şi ne-ar fi luat probabil destul de mult, poate de două-trei ori mai mult decât în varianta actuală sau evident cu un partener, aşa că ne-am pornit motoarele să căutăm aceşti parteneri. Acest demers, care până la urmă s-a transformat într-o achiziţie, a început de peste nouă luni. Procesul a fost destul de intens şi s-a finalizat cu alegerea companiei cu care am simţit că avem cele mai multe elemente în comun şi anume Publicis Sapient, care este parte a grupului mai mare Publicis.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cum pregătim angajatul de mâine pentru viitorul digital?

    Ultimii doi ani au adus argumente în plus ideii că viitorul este digital, iar tehnologia evoluează constant, în toate domeniile. Însă tranziţia spre o lume digitală depinde de forţa de muncă şi de talentele disponibile pe piaţă, consideră reprezentanţi ai industriei de IT&C. Ce paşi ar trebui urmaţi pentru atingerea potenţialului maxim al viitorului digital?

     

    Transformarea digitală este dependentă de competenţele pe care o să le avem în domeniul tech şi consider că fiecare companie va trebui să investească în dezvoltarea şi creşterea acestor capabilităţi. De asemenea, cred că fiecare companie va trebui să aibă o strategie de creştere a acestor capabilităţi în interior, pentru că nu putem să rămânem ancoraţi în universităţile de profil care scot pe piaţă specialişti în zona de IT. Astfel, toţi trebuie să ne implicăm mai mult în spaţiul educaţional“, a spus pentru Business MAGAZIN György Birtolon, managing director al Accenture Industry X România, companie responsabilă cu dezvoltarea de software industrial în domenii precum căi ferate, auto şi producţie şi parte a companiei globale de servicii IT Accenture. În prezent, pe piaţa din România lucrează peste 220.000 de angajaţi în sectorul IT&C, numărul lor fiind în creştere cu 40% faţă de anul 2015, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. De asemenea, anual, universităţile din România continuă să livreze câte 7.000 – 8.000 de absolvenţi cu diverse specializări IT, care îşi găsesc imediat un loc în companiile de profil ce se luptă pentru resursa umană.

    altă soluţie care ar putea contribui la scăderea deficitului de forţă de muncă din sectorul IT&C ar putea fi migrarea oamenilor din diverse domenii spre diferite ramuri ale industriei tech, migrare accelerată de impactul pe care contextul pandemic l-a avut asupra mai multor sectoare de activitate din economie, a adăugat György Birtolon. „Trebuie să ne orientăm şi spre câmpul muncii, spre persoanele care au ales să părăsească anumite domenii şi să se alăture industriei ITC&C. Sunt deja investiţii în zona aceasta. Noi avem colegi care au venit din diverse domenii – inclusiv barista, jurnalişti, şi care vin din diferite câmpuri educaţionale şi au acea dorinţă de a intra în acest domeniu şi de a dezvolta soluţii care să aibă un impact”, a explicat reprezentantul Accenture Industry X, divizie în cadrul căreia lucrează o echipă de aproape 900 de specialişti IT.

    În prezent, Accenture Industry X funcţionează cu birouri în Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Timişoara şi Iaşi, are deschise 100 de poziţii, iar planurile pentru următorii 3-5 ani vizează creşterea echipei cu 30%, adică la peste 1.200 de angajaţi în toată ţara. „În urma contextului creat de pandemia de COVID-19 din ultimii doi ani, angajăm oameni din toată ţara. Bineînţeles, majoritatea noilor colegi încă sunt din oraşele în care deţinem şi birouri, dar avem colegi de peste tot, spre exemplu, din Galaţi, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Lugoj şi altele”, a spus György Birtolon. La rândul său, Bogdan Dumitrescu, CEO, htss (High-Tech Systems & Software), companie specializată în furnizarea de servicii software de business, cu afaceri de 27,7 milioane de euro la finalul anului 2021, spune că trendul în rândul companiilor mari active la nivel global este de a investi masiv în pregătirea şi creşterea propriilor angajaţi, iar jucătorii din România încep să urmeze acest trend, apelând la diverse cursuri de pregătire şi dezvoltare de noi abilităţi şi competenţe. „România are mult teren de recuperat, însă lucrurile se schimbă şi aici, mai ales prin intermediul culturii organizaţionale a multinaţionalelor care activează pe piaţa noastră. Pe de altă parte, în România, educaţia formală este unul dintre cel mai puţin digitalizate domenii”, a declarat el. Recent, htss, care în prezent numără 400 de specialişti, a dezvoltat o platformă de e-learning pentru companii şi universităţi, în urma unei investiţii în valoare de 200.000 de euro. Potrivit lui Dumitrescu, platforma a fost dezvoltată în urma unui studiu de piaţă care a arătat posibilităţile de creştere ale acestui segment şi interesul crescând al companiilor româneşti pentru investiţii în pregătirea angajaţilor. „Însă piaţa noastră este una tânără, care nu a atins încă maturitatea. Deci, cel puţin pentru încă o perioadă, se estimează că ritmul de creştere se va păstra destul de ridicat, ca de altfel, în întreaga Europă de Est.” Soluţia celor de la htts, mindclass, pune la dispoziţie o suită de cursuri din domenii precum transformare digitală, dezvoltare personală, finanţe şi bănci, resurse umane (HR), project management şi altele. Acestea vin structurate pe module, în funcţie de nivelul dorit, a explicat Bogdan Dumitrescu, care a adăugat că anul acesta vrea ca mindclass să fie utilizat de angajaţii sau studenţii din peste 30 de companii şi instituţii de învăţământ active atât pe piaţa din România, cât şi la nivel european. „În zona academică vizăm atât universităţile de stat, cât şi instituţiile de învăţământ private, fie universităţi, şcoli sau grădiniţe. Dincolo de acestea, target-ul principal îl reprezintă totuşi companiile private, din domeniul bancar, companiile de asigurări şi cele de retail, şi nu în ultimul rând cele din domeniul farma şi medical.” Sectorul IT&C a cunoscut o evoluţie accentuată în ultimii ani, mai ales în ultimii doi ani impactaţi de pandemie – în care tehnologia a avut rolul de a susţine toate sectoarele economiei –, astfel că în prezent ponderea sectorului se apropie de 7% din PIB-ul (Produsul Intern Brut) României. La nivel salarial, datele Institutului Naţional de Statistică arată că un specialist IT&C câştiga, în medie, peste 7.700 de lei net, în luna februarie a acestui an. De asemenea, cel mai bine plătiţi sunt specialiştii care desfăşoară „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei”, care aveau un salariu mediu net de peste 9.000 de lei în februarie 2022. În plus, peste 50% din angajaţii activi în sectorul IT în România, adică aproximativ 104.000 de specialişti, sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit, arată un studiu realizat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software (ANIS).

    În contextul unui deficit crescut de specialişti, George Haber, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români stabiliţi în Silicon Valley, consideră că o soluţie ar fi investiţiile în dezvoltarea mai multor instituţii educaţionale care să pregătească profesionişti în domeniu: „Avem nevoie de investiţii în şcoli pentru a mai stinge din nevoia de specialişti. Avem nevoie de şcoli mai multe”, a spus Haber.

    „România are mult teren de recuperat, însă lucrurile se schimbă şi aici, mai ales prin intermediul culturii organizaţionale a multinaţionalelor care activează pe piaţa noastră. Pe de altă parte, în România, educaţia formală este unul dintre cele mai puţin digitalizate domenii.”

    Bogdan Dumitrescu, CEO, htss (High-Tech Systems & Software)

    „Trebuie să ne orientăm şi spre câmpul muncii, spre persoanele care au ales să părăsească anumite domenii şi să se alăture industriei ITC&C. (…) Noi avem colegi care au venit din diverse domenii – inclusiv barista, jurnalişti, care vin din diferite câmpuri educaţionale şi au acea dorinţă de a intra în acest domeniu şi de a dezvolta soluţii care să aibă un impact.”
    György Birtolon, managing director, Accenture Industry X România

     

     


     

     

  • Ce aşteptări au analiştii cu privire la rezultatele UiPath din primul trimestru. Compania va publica raportul după finalul sesiunii de tranzacţionare de astăzi

    UiPath, primul startup de IT pornit din România care a ajuns pe Wall Street, este aşteptat să raporteze venituri de 226 de milioane de dolari la T1/2022, reprezentând o creştere de 21,4% faţă de trimestrul similar al anului precedent, conform furnizorului de date Zacks Consensus Estimate, citat de Yahoo Finance.

    Compania argumentează că produsele UiPath din gama de vârf ar fi beneficiat de pe urma extinderii bazei de clienţi, efectelor acordurilor multianuale şi rezilienţei diviziilor de abonamente, roboţi software şi cloud. UiPath va raporta rezultatele din primul trimestru al anului fiscal 2023 după închiderea şedinţei de tranzacţionare de astăzi, 1 iunie, adică după 23:00, ora României.

    Zacks Consensus Estimate spune, de asemenea, că nivelul mai mare de cheltuieli şi-ar putea spune cuvântul asupra balanţei UiPath.

    Acţiunile UiPath s-au depreciat anul acesta cu 61%, fiind pe minus cu 77% de la listarea realizată anul trecut în New York. Capitalizarea companiei atinge 9,3 miliarde de dolari.

     

  • Drumul unei românce de pe băncile şcolii până la conducerea unei companii de zeci de milioane de lei în ţara noastră

    Cei şase ani de studii ai Luciei Stoicescu, urmaţi de peste 15 ani de experienţă în diverse sectoare şi ramuri ale industriei de IT, au fost încununaţi de preluarea rolului de CEO al companiei româneşti de software mindit.io, în urmă cu doi ani. Ce lecţii a învăţat în drumul până la vârf?

    Am studiat informatică la Universitatea din Craiova şi am continuat cu studiile de master în baze de date la Universitatea din Bucureşti. Sunt absolventă de MBA, sunt mamă a doi copii şi lucrez în software din 2005, într-o varietate de roluri, echipe şi organizaţii. Experienţa mea profesională acoperă expertiză în operaţiuni, managementul proiectelor IT, telecom şi management al proceselor, risk management şi ceea ce numim process improvement. Cele mai importante realizări se leagă de mindit şi de ceea ce am construit împreună cu echipa noastră”, îşi autodescrie Lucia Stoicescu, CEO al mindit.io, parcursul.

    Compania de servicii software a fost înfiinţată în urmă cu şapte ani de către antreprenoarea Irina Arsene şi a dezvoltat până în prezent parteneriate cu clienţi din industrii precum retail, banking, fintech, e-health, semnături elecronice, switch-uri electromecanice, pharma, foodtech.

    În 2021, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 45 de milioane de lei şi un profit de 10 milioane, având o echipă de 180 de angajaţi.

    Executivul s-a alăturat companiei în urmă cu cinci ani, iar de atunci a schimbat diverse roluri în zona de leadership operaţional, COO, leadership în business development, ajungând, ulterior, la cârma companiei. În cariera pe care şi-a construit-o până acum susţine că ceea ce a contat cel mai mult întotdeauna au fost relaţiile cu oamenii din jurul său. „Fie că vorbim despre evoluţia profesională sau despre povestea pe care o scriu alături de familia şi prietenii mei, a fost întotdeauna despre a face bine şi a mă conecta autentic cu oamenii pe care îi am alături.” A ales IT-ul pentru impactul pe care tehnologia îl are în lume, dar o inspiră totodată creşterea oamenilor şi spune că îşi ia multă energie din interacţiunile pe care le are zilnic şi din oportunitatea de a fi parte din evoluţia oamenilor care o înconjoară. Pe parcursul vieţii sale profesionale, Lucia Stoicescu spune că nevoia de digitalizare a crescut semnificativ şi cu cât a crescut aceasta, cu atât a crescut şi complexitatea proiectelor şi nevoia de adaptare la schimbare. „Eu mi-am dorit întotdeauna un context în care să inovez, în care să generez schimbare, nu doar să mă adaptez. Provocările au fost întotdeauna altele, în funcţie de mărimea proiectelor, de dimensiunea echipelor şi a organizaţiei, de trendurile tehnologice, de ariile de business – toate au fost parte dintr-un proces de învăţare pentru care sunt recunoscătoare că îl pot explora zilnic.”

    A ales să rămână în România deoarece a găsit destul loc de făcut bine şi multe oportunităţi de învăţare pentru oamenii companiei aici, chiar dacă preponderent partenerii de business au fost şi sunt în pieţele externe. „Experienţa de a deschide un prim birou în Elveţia (la începutul acestui an – n. red.) a fost de asemenea cu foarte multă învăţare, dar şi o bucurie sinceră de a duce o parte din noi mai aproape de oamenii cu care lucrăm. Să fim împreună înseamnă pentru noi împreună cu echipa, împreună cu partenerii noştri. Aleg să îmi cresc copiii în România în această etapă a vieţii noastre, dar nu exclud opţiunile de a putea trăi şi învaţa în alte ţări, dacă ne vom dori acest lucru.” Vorbind de provocările aduse de anii de pandemie, Lucia Stoicescu consideră că această perioadă a fost un context continuu de învăţare, un antrenament intensiv de a ne consolida încrederea şi susţinerea reciprocă, parteneriatele şi adaptarea în cel mai clar context VUCA (volatility, uncertainty, complexity and ambiguity). „Pandemia ne-a arătat clar că o bază puternică susţine adaptarea şi implicit şi rezultate foarte bune. Pandemia, şi acum războiul, ne-a pus în contextul în care să ne exersăm empatia faţă de noi înşine şi faţă de colegii noştri şi chiar faţă de oameni pe care nu îi cunoaştem dar ne acceptă ajutorul.” Un aspect important pentru sine spune că este şi faptul că a învăţat să ceară ajutorul echipei sale, să pregătească bine întâlnirile şi discuţiile chiar şi la distanţă „şi să folosim timpul pentru a ne conecta şi a lua mai uşor decizii şi a face planuri”.

    Obiectivele acestui an se leagă de oameni şi de „impactul pe care îl putem avea, despre creşterea echipei şi a businessului într-un mod firesc şi cu multă bucurie”. În cifre, compania a adoptat un sistem de management bazat pe OKRs (obiective şi rezultate cheie) care spune că li se potriveşte şi pe care îl adaptează în funcţie de nevoile echipei. În ultimii ani, Lucia Stoicescu remarcă o evoluţie pozitivă în industria de software, cu o creştere de 17% de la an la an, „ceea ce înseamnă că România avansează de 1,2 ori mai repede în acest sector faţă de media ţărilor din CEE”. În acelaşi timp, spune ea, această industrie se dezvoltă de trei ori mai rapid decât economia naţională, care a înregistrat o creştere de 6% anual. „Vorbind în continuare despre cifre promiţătoare, conform unor estimări recente realizate de ANIS, sectorul IT poate aduce contribuţii de 20,4 miliarde de euro la PIB în 2025. Deşi România are cea mai mică densitate în ceea ce priveşte numărul de companii de software raportat la ţările vecine şi un randament scăzut în ceea ce priveşte gradul de inovaţie, se poate observa o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte acest aspect.” Tot mai multe companii autohtone îşi axează activitatea pe a oferi soluţii inovatoare şi competitive nu doar la nivel naţional, ci şi pe plan european şi internaţional, iar digitalizarea, ce cuprinde adoptarea de noi tehnologii cu scopul transformării proceselor şi serviciilor de business (incluzând aici migrarea datelor către cloud, folosirea device-urilor tehnologice şi diferite tooluri pentru îmbunătăţirea şi automatizarea proceselor de comunicare) a cunoscut o creştere accelerată, de asemenea. „Se observă totodată şi creşterea volumului de investiţii în tehnologie şi în redefinirea strategiilor de business; astfel încât industria locală se aliniază din ce în ce mai mult cu celelalte state europene. De altfel, vechea paradigmă, în care companiile de IT aveau doar rol de execuţie, este pe cale de dispariţie. Acest punct marchează un nou aspect promiţător, întrucât este în linie cu poziţionarea noastră de parteneri strategici de încredere.” Potrivit ei, în industria IT oportunităţile sunt, aşadar, în creştere şi vin prin tot felul de canale, atât în zona de roluri tehnice cât şi în zona de management. „Sunt multe lentile prin care te poţi uita la un business. Într-o companie în creştere, provocările sunt balansate de oportunităţile de accelerare a creşterii personale pentru oameni. Evoluţia salariilor este pe un trend de creştere destul de accelerată şi reflectă cererea din pieţe şi preocuparea companiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor.”

    Despre modul de a gestiona propria echipă, CEO-ul mindit.io spune că, în cadrul companiei, a fost adoptată de ani buni „holacracy”. Asta înseamnă că ei cred în echipe autonome, nu în ierarhii şi că valoarea vine din a-i da fiecărui coleg spaţiul pentru a se dezvolta aşa cum îşi doreşte. „Suntem dezvoltatori software, arhitecţi, BI’s, oameni de integrare, QAs, analişti de business, manageri de proiect, oameni de HR şi recrutare, oameni de financiar – suntem oameni şi ce ne leagă sunt valorile comune – suntem autentici, dorim să creştem o comunitate care să aibă impact, fiecare prin rolul lui. Suntem toţi diferiţi şi ne căutăm oameni complementari nouă. Cred cu tărie în puterea leadershipului de calitate şi sunt mândră de evoluţia echipei noastre care transformă în fiecare zi acest rol.” În prezent businessul recrutează pentru toate nivelurile de senioritate – intern, junior, middle sau senior, în tehnologii precum Java, Angular, React, Azure & AWS, TIBCO, IIB, QA Engineers, SQL. „Pe plan local, mindit are birouri deschise în Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Cluj, dar viitorii noştri colegi sunt liberi să-şi aleagă cea mai potrivită variantă – muncă de la birou sau de acasă – iniţiativă denumită în cadrul companiei minditNomad.” În ceea ce o priveşte, executivul susţine că funcţia este ceva fluid, „rolul nu se dă, se ia, astfel că îmi doresc să continui, să am impact şi să pot ajută cât mai mulţi oameni”. Ca obiective de viitor îşi doreşte, totodată, să poată construi cu mindit şi să ducă modul de a face lucrurile şi bucuria de a crea ceva disruptive, diferit din punct de vedere a culturii organizaţionale în România. Dacă ar fi să schimbe ceva în industria în care activează, ar alege „ceea ce schimbăm deja în outsourcing, şi anume, modul în care ne raportăm la oameni şi cum îi încurajăm să îşi exploreze potenţialul şi să-şi construiască propria carieră, ieşind din tiparele unor roluri „bine îngrădite“. O zi din viaţa Luciei Stoicescu începe întotdeauna cu lista de lucruri pe care şi le propune pentru ziua respectivă. Deşi adaugă multe taskuri, recunoaşte că nu toate sunt la fel de importante. „Îmi păstrez timp în zi pentru analiză şi reflecţie, timp pentru acţiune şi timp pentru oameni. Tot ce reprezintă nivelul strategic are prioritate, tot ce reprezintă tactic şi operaţional este adresat că atare, cu verificări şi întâlniri recurente şi timp blocat în calendar pentru ele.” Încearcă totodată să se concentreze constant pe ce aduce valoare şi acceptă că nu le poate face pe toate într-o zi. „De fapt, când înţelegi asta, accepţi mai uşor.” A reuşit astfel să reducă multitaskingul şi îl păstrează doar pentru lucruri repetitive pe care incearcă să le automatizeze atât cât este posibil. „Lucrăm anul acesta la a deveni o companie data driven – dacă tot vorbim despre proiecte complexe în domeniu – şi asta are impact în time managementul fiecăruia dintre noi.” Următoarea destinaţie în care Lucia Stoicescu îşi doreşte să evadeze este Singapore şi spune că „vacanţa este vacanţă”, aşa că se bucură de timpul liber din plin şi nu îşi verifică e-mailurile frecvent. „Îmi place să cer ajutorul oamenilor din echipa mea şi sunt foarte norocoasă să îl primesc.” În ceea ce priveşte ultima carte pe care a citit-o, aceasta e „Big Data – o revoluţie”, a lui Viktor Meyer Schonberger.

     

    Carte de vizită:

    ►Œ Lucia Stoicescu lucrează în industria de software din 2005, iar experienţa sa profesională acoperă zona de operaţiuni, de project şi programme management, de risk management, de îmbunătăţire de procese (process improvement);

    ► Are experienţă în gestionarea a peste 50 de proiecte şi programe pentru clienţi internaţionali;

    ►Ž S-a alăturat echipei actuale în februarie 2017, în funcţia de COO, iar in iunie 2020 a preluat rolul de Co-CEO;

    ► A urmat cursurile Facultăţii de Informatică (2001-2005) la Universitatea din Craiova, un program de masterat la Universitatea din Bucureşti, în programare (2005-2007), şi programul MBA al UQAM (Université du Québec à Montréal).

  • Portretul cursantului de MBA

    Managerul care studiază pentru o diplomă de MBA sau EMBA are între 35 şi 38 de ani, o experienţă de peste 10-12 ani pe poziţii de decizie şi vine predominant din domenii de activitate precum IT-ul, sectorul bancar şi farma. Ce îl aduce din nou pe „băncile şcolii”?

     

    Profilul unui student la programul de EMBA a fost relativ constant pe parcursul anilor. Astfel, portretul clasic al unui aplicant la Tiffin EMBA era reprezentat de o persoană cu vârsta medie de 38 ani, cu o experienţă profesională de aproximativ 15 ani, dintre care 10 ani în poziţie de management”, a spus pentru Business Magazin Roxana Farrugia, director, Tiffin BBA & Executive MBA programs în cadrul Tiffin University. Reprezentanta Tiffin spune că în ultimul an a remarcat o nouă tendinţă în ceea ce priveşte motivaţia aplicanţilor la programul de EMBA.

    Dacă înainte cei mai mulţi dintre ei erau motivaţi de perspectiva unor poziţii mai bune şi, implicit, a unor venituri mai mari în urma absolvirii programului, în ultima perioadă există o dorinţă pregnantă de a-şi dezvolta cunoştinţele manageriale şi de adaptabilitate în tot felul de situaţii reale, printre care şi cele de criză pe care le-am trăit în ultima vreme, accentuate acum de un război la graniţă. De asemenea, spune ea, o altă tendinţă evidentă este creşterea numărului femeilor care aplică la programele de MBA/EMBA.

    „Dacă la Tiffin University, acum 5-10 ani ponderea femeilor în cohortele de Executive MBA era de maximum 20%, în ultimii ani numărul lor a crescut exponenţial. Mai exact, în cohorta 18, care a absolvit anul trecut, procentul femeilor a ajuns la 57%, în timp ce în cohorta care termină anul acesta femeile reprezintă 42% dintre cursanţi”, explică Roxana Farrugia. Conform statisticilor Tiffin, domeniile predominante din care provin studenţii programelor lor sunt: business services – 18%, IT – 16%, pharma – 15%, FMCG şi retail – 14%, maşini şi echipamente – 4% şi educaţie – 3%. Un program şi o diplomă de Executive MBA reprezintă un câştig atât pentru deţinătorul ei, cât şi pentru compania pentru care el sau ea lucrează, spune Roxana Farrugia. După parcurgerea unui astfel de program, absolventul poate pivota mai uşor între diferite direcţii, în funcţie de aspiraţiile profesionale şi abilităţile dezvoltate în timpul cursurilor şi anterior în viaţa profesională, crede ea. „În urma studiului realizat de Tiffin University, aproximativ 65% din absolvenţii programului din ultimii ani au luat decizii cu un impact major asupra activităţii lor profesionale, sau a companiei în care îşi desfăşoară activitatea. Dintre aceştia, 30% au avansat în carieră, 40% şi-au schimbat locul de muncă în condiţii îmbunătăţite, iar 30% dintre manageri au devenit antreprenori. Este important că 10% din numărul total de absolvenţi s-au îndreptat către o carieră internaţională”, a concluzionat Roxana Farrugia.


    Profilul unui student la programul de EMBA a fost relativ constant pe parcursul anilor. Portretul clasic al unui aplicant la Tiffin EMBA era reprezentat de o persoană cu vârsta medie de 38 ani, cu o experienţă profesională de aproximativ
    15 ani, dintre care 10 ani în poziţie de management.
    Roxana Farrugia, director, Tiffin BBA & Executive MBA Programs, Tiffin University

    Tiffin University are o comunitate de peste 500 absolvenţi în România. Vasile Strat, decan al şcolii de afaceri Bucharest Business School (BBS), facultate din cadrul ASE din Bucureşti care gestionează cele două programe de MBA ale universităţii, un MBA Româno-Canadian şi un MBA Româno-Francez, afirmă că experienţa anterioară a studenţilor variază destul de mult, la fel ca şi domeniul în care activează. „Noi, la Bucharest Business School, avem două programe de Executive MBA, probabil cele mai vechi şi cu cele mai mari comunităţi de alumni din România. Programul EMBA Româno-Canadian, desfăşurat în parteneriat cu UQAM din Canada, este dedicat managerilor cu experienţă şi solicităm un minimum de patru ani experienţă managerială înainte de înscrierea în program. Totuşi, nivelul de senioritate al celor admişi este mult mai ridicat, ei având în medie peste 7 ani de experienţă managerială şi peste 12 ani de vechime în muncă.”

    Aplicanţii programelor BSB au vârste care variază de la 30 până la 50 de ani, cu o medie de 36-37 de ani. Programul Româno-Francez EMBA, organizat în parteneriat cu CNAM din Paris, se adresează profesioniştilor tineri şi managerilor aflaţi la început de drum şi aici este definit criteriul de peste trei ani de experienţă în muncă. „Grupa de cursanţi este mai numeroasă, dar şi variabilitatea este mai mare, atât în cazul vârstei, cât şi al experienţei. În cadrul acestui program avem persoane de la 28 până la 47 de ani, cu o vârstă medie de 34-35 de ani. Din perspectiva experienţei manageriale, avem profesionişti care aspiră la o poziţie managerială şi manageri cu experienţă de peste 10-12 ani pe poziţii de decizie. Ceea ce este clar este că interesul pentru dezvoltare nu ţine cont de vârstă şi nici de senioritatea în industrie sau companie şi de aceea mixul în cadrul grupului este unul foarte provocător şi dinamic”, a spus Vasile Strat pentru Business Magazin. În cazul industriilor, varietatea este foarte mare, afirmă el.

    Este vorba despre profesionistul, managerul care vrea să îşi extindă orizonturile şi care se gândeşte chiar să facă pasul spre antreprenoriat. Reuşim să atragem, deşi puţini, şi manageri din sistemul public şi astfel sperăm să contribuim şi noi la creşterea comunicării între sectorul public şi cel privat.

    Vasile Strat, decan, Bucharest Business School

     

    În programele Bucharest Business School sunt înscrişi cursanţi care activează în sectorul bancar, sectorul IT, sectorul asigurărilor, retail, e-commerce, securitate, industria automotive, sectorul imobiliar, sectorul naval, producţie, agricultură, industria medicală şi de sănătate, industria ospitalităţii, arhitectură, drept etc.  „Nu aş identifica o industrie anume ci, din nou, m-aş opri asupra individului. Este vorba despre profesionistul/managerul care vrea să îşi extindă orizonturile şi care se gândeşte chiar să facă pasul spre antreprenoriat. De asemenea, un lucru important pentru noi este faptul că reuşim să atragem, deşi puţini, şi manageri din sistemul public şi astfel sperăm să contribuim şi noi la creşterea comunicării între sectorul public şi cel privat.” Vasile Strat mai spune şi că, în ultimii ani, a observat o creştere a ponderii cursanţilor care provin din sectorul IT. „Fie sunt manageri care provin din profesionişti, fie sunt ingineri care prin intermediul programului nostru încearcă să îşi crească competenţele de business şi manageriale pentru a prelua poziţii de management în care activităţile tehnice, în care sunt specialişti, se vor diminua ca pondere. De asemenea, pentru noi este important mixul între antreprenori şi manageri din sistemul privat, la care încercăm să alipim şi manageri din sistemul public pentru a contribui şi facilita şi comunicarea, şi colaborarea între aceste lumi”, completează el.

    Studenţii programului EMBA Româno-Canadian ocupă poziţii de middle management până la top management (country manager) în momentul înscrierii în program. În cazul programului Româno-Francez poziţiile variază de la profesionişti, fără experienţă managerială până la director de vânzări. Împreună, cele două programe ale Bucharest Business School au peste 2.500 de absolvenţi. Programele au fost deschise la începutul anilor ’90 prin intermediul parteneriatelor interguvernamentale prin care ASE împreună cu UQAM şi ASE împreună cu CNAM au încercat să ofere o alternativă locală managerilor care doreau să îşi susţină evoluţia parcursului profesional prin formare suplimentară. Cei peste 1.000 de absolvenţi ai programului EMBA Româno-Canadian sunt integraţi într-o reţea de peste 12.500 de absolvenţi la nivel global, pe cinci continente, ai unui program de Executive MBA desfăşurat de partneri locali cu UQAM din Canada, spune decanul Bucharest Business School.„Perspectivele internaţionale ale cursanţilor şi absolvenţilor noştri sunt remarcabile şi le oferă acestora multe opţiuni, în funcţie de aşteptările lor individuale”, a concluzionat el. Alina Toader, Country Manager al CITY College în România, spune că media de vârstă a cursanţilor programelor sale de MBA este de 35 de ani, ei vin de pe poziţii de middle si top management şi au un minim de zece ani de experienţă profesională anterioară. „Industriile care trimit cei mai mulţi manageri să urmeze un program de MBA sunt IT, telekom, servicii financiare, agricultură, farma şi retail. În ultimii ani, companiile trimit din ce în ce mai puţini studenţi la MBA şi atunci aceştia îşi plătesc personal investiţia. Cei mai mulţi dintre studenţii din cadrul programului de MBA sunt în poziţii de middle management”, a spus ea. Programele CITY College sunt pe piaţa din România din 2006 şi au aproximativ 500 de absolvenţi.

    Industriile variază, avem de la IT, telecomunicaţii, care este de departe unul dintre cele mai importante sectoare, apoi avem oameni din industria bancară, apoi industriile variază, avem construcţii, avem retail, avem firme de avocatură independente, antreprenori de toate felurile. Aceste industrii se schimbă puţin de la generaţie la generaţie, singura constantă fiind ponderea aceasta mare de IT şi telecomunicaţii.

    Phillip Nell, director academic, WU Executive MBA Bucharest

    În cadrul programelor organizate de WU Executive Academy, pe primul loc este industria de IT, cu o pondere de 28% în anul 2021, în creştere de la 17% în anul 2014. Pe locul al doilea este industria financiară şi de asigurări, cu o pondere de 14%. De altfel, în 2014, această industrie era cea din care veneau cei mai mulţi studenţi ai programului de EMBA, cu o pondere de 27%. Astfel, în opt ani, ponderea studenţilor din industria financiară şi de asigurări a scăzut cu patru puncte procentuale. „Industriile variază, avem de la IT, telecomunicaţii, care este de departe unul dintre cele mai importante sectoare, apoi avem oameni din industria bancară, oameni care vin de BCR, Raiffeisen şi altele, apoi industriile variază, avem construcţii, avem retail, avem firme de avocatură independente, antreprenori de toate felurile. Aceste industrii se schimbă puţin de la generaţie la generaţie, singura constantă fiind ponderea aceasta mare de IT şi telecomunicaţii”, a declarat Phillip Nell, directorul academic al programului WU Executive MBA Bucharest.

    În medie, studenţii din ultimele trei promoţii ale Executive MBA Bucharest aveau 14 ani de experienţă de muncă şi şapte ani de experienţă în poziţii de leadership. De asemenea, 60% dintre studenţii din ultimele trei promoţii ale programului de EMBA sunt bărbaţi şi 40% sunt femei. „Nu suntem încă în situaţia ideală a prezenţei femeilor în programele noastre, proporţia ideală ar fi de 50% femei cu 50% bărbaţi, dar acest lucru se întâmplă la nivel global, nu numai la noi. Nu stăm rău, trebuie să vedem şi ultimele date. Oricum, România stă bine la diferenţa dintre salariile femeilor şi cele ale bărbaţilor faţă de alte ţări. Oricum, ar fi mai bine să ne îndreptăm spre un procent de 50% de femei înscrise în programele noastre”, a explicat Phillip Nell. În total, 48% dintre studenţii din perioada menţionată ocupau poziţii de top management, 38% dintre ei erau în poziţii de middle management, 12% erau în funcţii de entry-level management, 4% nu erau responsabili de angajaţi, iar 2% erau antreprenori. În ceea ce priveşte funcţiile ocupate, 20% ocupau funcţii în departamente de marketing şi vânzări, 16% dintre ei ocupau funcţii în management general, 16% în IT şi tot 16% erau în domeniul financiar şi în contabilitate. Programul Executive MBA Bucharest este organizat de WU Executive Academy, parte a Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena, cu sediul în Viena, Austria. Programul a fost lansat în anul 2006, iar până în prezent are 405 absolvenţi. Pentru a fi admişi în cadrul programului de EMBA, candidaţii trebuie să aibă minimum cinci ani de experienţă într-o poziţie de management şi să aibă o diplomă de licenţă. Programul de EMBA este alcătuit din 14 module care au o durată totală de 16 luni. Taxa pe care o plătesc studenţii acestui program este de 39.000 de euro.


    În ultimii ani, companiile trimit din ce în ce mai puţini studenţi la MBA şi atunci ei îşi plătesc personal investiţia. Cei mai mulţi dintre studenţii din cadrul programului de MBA sunt în poziţii de middle management.

    Alina Toader, Country Manager, România, CITY College

  • Dezvăluire din rapoarte: Daniel Dines, IT-istul din Oneşti care a scris istorie prin listarea UiPath pe Wall Street, şi-a dat un salariu de doar 500 de dolari pe lună în 2021 şi nu a vrut să ia bonus. El are totuşi un pachet de beneficii de 660.000 de dolari, din care 60% se duce pe bodyguarzi

    Daniel Dines, 50 ani, IT-istul din Oneşti care a pus bazele primului unicorn românesc, respectiv compania UiPath la care are şi poziţia de director general (CEO), a publicat în raportul de remunerare consultat de ZF un salariu de bază de doar 6.017 de dolari în anul fiscal 2022 (dar care reflectă rezultatele financiare din 2021 şi care pe legislaţie americană s-a încheiat la ianuarie 2022), respectiv 500 de dolari pe lună.

    Dines a decis să-şi reducă la minimum salariul în anul în care UiPath a scris istorie prin listarea pe Wall Street – cea mai mare şi mai puternică piaţa de capital din lume, arată raportul de remunerare al companiei publicat recent. “Prin urmare, salariul de bază anual al domnului Dines a fost redus ulterior la 6.017 dolari”.

    Spre comparaţie în anul fiscal 2021 (care reflectă rezultatele din 2020) Dines a avut un salariu de 106.044 de dolari, adică 8.800 de dolari pe lună, fiind probabil printre cele mai mici salarii ale unui CEO de o companie IT din România.

    Pentru anul fiscal 2022 Dines a publicat compensaţii de 663.000 de dolari. “În ceea ce îl priveşte doar pe domnul Dines, suma indicată pentru anul fiscal 2022 include servicii de securitate personală în valoare de 395.673 de dolari, costuri de asigurare de sănătate în valoare de 40.253 de dolari, 223.281 de dolari reprezentând jumătate din taxa de depunere Hart Scott Rodino a domnului Dines, cheltuieli legate de servicii de pregătire a impozitelor în valoare de 4.171 de dolari şi contribuţia noastră de potrivire 401(k) pentru domnul Dines”.

    Pentru anul fiscal 2021 Dines a avut compensaţii de 110.100 de dolari. “Suma indicată pentru anul fiscal 2021 include servicii de securitate personală în valoare de 66.500 de dolari, costuri de asigurare de sănătate, taxe de membru al sălii de sport, cheltuieli legate de mese şi evenimente personale, cheltuieli legate de servicii de pregătire fiscală şi contribuţia noastră la 401(k) pentru dl Dines”.

    (Sursa:raport UiPath)

    UiPath menţionează că în cursul anului fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, fiecare dintre directorii executivi a fost eligibil să primească un bonus anual pe baza atingerii anumitor obiective de performanţă, constând în obiective de performanţă individuală şi în indicatorii corporativi pentru veniturile anuale recurente (ARR) şi fluxul de numerar liber (FCF).

    “Planul de bonusuri pentru anul fiscal 2022 a fost finanţat la 96% din ţintă, pe baza îndeplinirii obiectivelor. În consecinţă, i-am plătit dlui Gupta un bonus în numerar de 232.480 de dolari şi dlui Kummert un bonus în numerar de 216.000 de dolari. După cum s-a menţionat mai sus la rubrica Salarii de bază, dl Dines nu a luat un bonus în numerar pentru anul fiscal 2022”.

    Dines, cu o avere de 2,2 miliarde de dolari prin investiţia la UiPath, este pe locul 1.053 în topul celor mai bogaţi oameni ai lumii în 2022, potrivit revistei americane Forbes. UiPath s-a listat în aprilie 2021 la preţul de 70 de dolari pe acţiune. Pe 5 mai 2022 în pre-market acţiunile sunt la 19 de dolari, echivalentul unei valori de piaţă de 10,4 mld. dolari, adică circa minus 75% într-un an.

    ♦ Alte afirmaţii din raport şi cât au câştigat ceilalţi directori ♦

    Ashim Gupta, CFO, a publicat un salariu de bază de 401.000 de dolari pentru anul fiscal 2021, la care se adaugă “stock awards”, adică pachet prin remunerare de acţiuni, de 22 mil. dolari.

    Ted Kummert, vicepreşedinte executiv, a publicat un salariu de bază de 450.000 de dolari pentru anul fiscal 2021, la care se adaugă “stock awards”, adică pachet prin remunerare de acţiuni, de 14 mil. dolari.

    “Pentru anul încheiat la 31 ianuarie 2022, salariile de bază anuale pentru fiecare dintre domnii Dines, Gupta şi Kummert au fost de 6.017 dolari, 401.000 dolari şi, respectiv, 450.000 dolari. Pentru anul care s-a încheiat la 31 ianuarie 2021, salariile de bază anuale pentru fiecare dintre domnii Dines, Kummert şi Hansen au fost de 106.044 de dolari, 404.384 de dolari şi, respectiv, 305.753 de dolari. Salariul domnului Gupta pentru anul 2021 nu este furnizat, deoarece acesta nu a fost un director executiv numit în anul fiscal 2021. Dl Hansen, fostul nostru director de venituri, a fost un director executiv numit pentru anul fiscal 2021. În urma ofertei noastre publice iniţiale din aprilie 2021, dl Dines a solicitat ca remuneraţia sa să fie redusă la o sumă de minimus. Prin urmare, salariul de bază anual al dlui Dines a fost redus ulterior la 6.017 USD”.

    În martie 2021, Aharon Dines, fratele lui Daniel Dines, directorul nostru executiv, co-fondator şi preşedinte, a fost angajat de UiPath Srl pentru a lucra ca specialist în securitate în calitate neexecutivă.

    În conformitate cu angajarea sa, Aharon Dines a primit 434.459 RON drept compensaţie pentru anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, o compensaţie suplimentară în numerar de 124.652 RON şi opţiuni pe acţiuni şi RSU cu o valoare justă agregată la data acordării de 449.532 de dolari.

    Începând cu al treilea trimestru al anului fiscal 2022, am folosit o aeronavă deţinută de directorul nostru executiv. Aeronava este operată pentru uzul societăţii de către o companie comercială de charter. Societatea plăteşte tarife negociate în condiţii de concurenţă loială. Pentru anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, am suportat cheltuieli de navlosire a aeronavei în valoare de 1,1 milioane de dolari legate de utilizarea comercială a aeronavei.

     

     ​

     

  • Orange România a avut venituri totale de 384 de milioane de euro în primul trimestru din 2022, perioadă în care grupul a oferit servicii mobile către 10,5 milioane de clienţi. „Primul trimestru din 2022 a fost marcat de o creştere a veniturilor totale din servicii pentru companii”

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a înregistrat în primul trimestru din acest an o cifră de afaceri consolidată (care cuprinde Orange România, Orange Romania Communications şi Orange Money) în valoare de 384 de milioane de euro, arată un comunicat transmis de reprezentanţii companiei. În primul trimestru din 2022, grupul Orange România a oferit servicii mobile către 10,5 milioane de clienţi, servicii fixe în bandă largă către 1,32 milioane de clienţi, iar servicii de televiziune prin cablu şi satelit către 1,5 milioane de clienţi.

    „În pofida provocărilor, rezultatele sunt pozitive (…). Cele două mari milestones pentru noi, schimbarea numelui operatorului Telekom Romania Communications în Orange Romania Communications şi finalizarea tranziţiei sale către brandul Orange, încununate de prima ofertă comună de servicii fix-mobil pentru toţi clienţii Orange, au fost dublate de alte realizări importante. Printre acestea se află furnizarea accesului la conectivitate către noi clienţi, fructificarea de către Orange Business Services a dinamismului zonei de IT&C, cât şi interactivitatea şi accesibilitatea serviciilor digitale, segment mult apreciat de utilizatori”, a spus Liudmila Climoc, CEO al Orange România.

    De asemenea, primul trimestru al anului 2022 a fost marcat de o creştere a veniturilor totale din servicii pentru companii faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, continuând tendinţa ultimilor ani, au mai transmis reprezentanţii grupului Orange. Segmentul IT&C rămâne cel mai dinamic, cu creşteri în zona de securitate cibernetică şi Cloud. De asemenea, la nivelul ultimelor trei luni, veniturile din servicii mobile au fost în creştere.

    „Intens poate fi cuvântul care descrie cel mai bine aceste prime trei luni ale lui 2022, un trimestru în care eforturile noastre au fost îndreptate şi mai puternic către clienţi, într-o tornadă operaţională provocată de contextul socio-economic dificil şi de criza politico-militară şi umanitară dată de războiul din Ucraina. (…) În cel mai scurt timp, ne-am mobilizat şi am venit în sprijinul tuturor celor afectaţi de criza din Ucraina cu soluţii urgente pentru a-i ajuta să comunice uşor cu cei apropiaţi şi să aibă acces rapid la informaţie, demonstrând, astfel, solidaritatea noastră faţă de poporul ucrainean”, a adăugat Liudmila Climoc.

    Pe parcursul primului trimestru al anului 2022, peste 11.000 de locuitori din 50 de localităţi din mediul rural au primit acces la conectivitate 4G, procentul de acoperire fiind de 98,38% din populaţie, în timp ce 89 de noi localităţi din mediul urban şi rural s-au bucurat de avantajele reţelei 4G+, procentul de acoperire atingând 72,48% din populaţie.

    În ceea ce priveşte reţeaua 5G, aceasta este disponibilă în prezent clienţilor din 17 oraşe. Tot în primul trimestru al anului în curs, capacităţile 5G au fost testate în premieră în laboratorul 5G Orange din România, unde a fost realizat primul apel de date ce foloseşte nativ doar infrastructura 5G, respectiv reţeaua de tip StandAlone (5G SA), ceea ce permite uRLLC (Ultra-Reliable Low Latency Communications), oferind latenţă de sub 5ms şi capacitate mare de transfer a datelor în partiţii dedicate ale reţelei 5G, potrivit reprezentanţilor Orange.

    În ceea ce priveşte abonamentul 100% digital YOXO, în primul trimestru al acestui an, baza de clienţi a crescut de aproape trei ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

     

  • Facturile la curent, un subiect sensibil pentru toată lumea, dar care a devenit idee de afaceri pentru alţii. Cum ajută o companie oamenii să plătească preţul corect la energie

    Facturile la energie au devenit un subiect extrem de sensibil în contextul actual, iar în cazul companiilor, posibilitatea de a compara tarifele şi de a negocia contractele cu furnizorii le poate aduce economii semnificative. Un start-up local, numit NRGI.ai, a simţit potenţialul de dezvoltare pe această nişă şi lucrează la realizarea unei platforme paneuropene bazate pe inteligenţă artificială care să le facă recomandări personalizate companiilor, ajutându-le atât în cadrul procesului de negociere a contractelor, cât şi în procesul de tranziţie către energia verde.

    Prin NRGI.ai ajutăm clienţii industriali să obţină preţuri corecte la energie din partea furnizorilor, cu focus pe partea de electricitate şi într-un viitor apropiat cu focus şi pe gazele naturale”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Andrei Ilaş, cofondator şi CEO al NRGI.ai. Potrivit acestuia, NRGI.ai este o platformă B2B, un marketplace, în care practic este automatizată estimarea preţurilor corecte şi încheierea contractelor între clienţii industriali şi furnizorii de electricitate.

    „Am pornit prin realizarea de algoritmi de forecasting pe care îi vindeam traderilor de electricitate, dar ne-am dat seama că problema cea mare într-o piaţă foarte complexă ca electricitatea este faptul că, în principal, cumpărătorii mari şi cumpărătorii medii nu au o înţelegere foarte bună asupra pieţei şi asupra trendurilor, dar nici asupra valorii cererii lor şi practic ei sunt partea care este mai puţin deservită în România şi în Europa, iar noi construim această platformă paneuropeană“,

    Practic, pe baza motorului său proprietar de predicţii bazat pe inteligenţă artificială, NRGI.ai îi ajută pe consumatorii industriali de energie să aleagă şi să negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii.

    În prezent, start-up-ul se află în plin proces de finalizare a rundei de finanţare de tip pre-seed la care participă ca investitori Fortech Investments – braţul investiţional al companiei clujene de IT cu acelaşi nume – şi Techstars – program de accelerare şi investitor în start-up-uri tech din SUA cu filiale în mai multe ţări, atât din Europa, cât şi din Africa şi Asia. În primă fază, platforma NRGI.ai va fi lansată în România anul acesta, dar deja start-up-ul a identificat şi alte pieţe europene cu potenţial ridicat. Totodată, echipa NRGI.ai şi-a propus ca în toamna acestui an să atragă o rundă de finanţare de tip seed în valoare de 2 milioane euro care să ajute echipa să lanseze soluţia şi pe pieţele externe.

    „Ţinta pe care noi o avem pentru runda seed este în jur de două milioane de euro, sumă necesară pentru a susţine practic experimentarea pe pieţele pe care le vizăm şi anume Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie, pentru a vedea exact unde punem următoarele eforturi pentru a furniza soluţia noastră. Acum însă suntem la runda pre-seed în care avem doi investitori – Fortech şi Techstars. Parteneriatul cu Fortech Investments cuprinde o parte cash şi o parte de dezvoltare – practic, o echipă de dezvoltatori a Fortech lucrează cu noi la prototipul produsului şi la validarea produsului pe care noi sperăm să îl lansăm în luna iulie şi să avem primele tranzacţii până la începutul lunii septembrie. Iar apoi, când mergem la runda seed să putem merge şi în celelalte ţări pe care le vizăm“, a declarat Andrei Ilaş.

    Cu o vastă experienţă ca analist în energie, el a demarat proiectul NRGI.ai alături de Florin Grosu – antreprenor în serie, şi Vlad Iliescu – expert în inteligenţă artificială. Platforma NRGI.ai se află încă în faza de dezvoltare, iar o echipă dedicată din cadrul Fortech se va alătura start-up-ului pentru a accelera dezvoltarea astfel încât soluţia să fie gata de lansare în iulie anul acesta. De altfel, la baza parteneriatului dintre Fortech Investments şi NRGI.ai stă chiar interviul acordat anul trecut de Valentin Filip, managing director Fortech Investments, în cadrul ZF IT Generation cu privire la strategia investiţională a companiei, care spre deosebire de clasicele fonduri de investiţii, pe lângă aportul de capital poate veni şi cu susţinerea pe partea de dezvoltare software care ajută start-up-urile să economisească sume substanţiale. „Discuţia cu NRGI.ai a început chiar după ultimul interviu pe care l-am avut aici la ZF IT Generation.

    Florin Grosu a luat legătura cu noi chiar după ce a văzut care ne sunt planurile şi cum vrem noi să ajutăm start-up-urile şi să ne implicăm mai mult decât cu zona de capital în dezvoltarea start-up-urilor. Aşa am pornit o discuţie care ne-a dus în punctul în care să creăm un parteneriat, să investim în NRGI.ai mai mult decât sub formă de capital şi să fim implicaţi la propriu în dezvoltarea start-up-ului. Lucrul acesta a început undeva spre finalul anului trecut ca şi moment în timp, iar acum ne aflăm în punctul în care ne apucăm propriu-zis de treabă împreună şi dezvoltăm platforma în aşa fel încât să o putem pune în piaţă şi să conturăm până la urmă toate rezultatele pe care le-au avut a noii noştri colegi până în momentul în care au început să colaboreze şi cu noi“, a spus Valentin Filip, managing director Fortech Investments, în cadrul emisiunii.

    NRGI.ai este prima investiţie a Fortech Investments de anul acesta, realizată sub formă de parteneriat, însă pentru anul acesta echipa şi-a propus să realizeze în total investiţii în zece noi start-up-uri tech, fie doar prin aport de capital, fie şi prin parteneriate care să ajute antreprenorii aflaţi la început de drum să dezvolte soluţiile lor din punct de vedere software. Anul trecut, care a fost de altfel şi primul an de funcţionare, Fortech Investments a decis să investească în circa 10 start-up-uri şi a făcut şi o investiţie de tip follow-on, în total suma investită depăşind 1 milion euro.

    „Începem anul cu NRGI.ai, dar ne concentrăm foarte mult pe a găsi noi parteneriate şi start-up-uri pe care să le susţinem chiar şi cu zona de capital în mod exclusiv. Ce ţintim în acelaşi timp este să ne asigurăm că alocăm o cotă din sumele pe care le avem disponibile către zona de susţinere ulterioară a start-up-urilor în care ne-am implicat, aşa că anul acesta noi vizăm să avem trei sau patru, cel puţin, investiţii în start-up-urile pe care le-am finanţat anul trecut. În acelaşi timp, vizăm să avem cel puţin şase investiţii de tip capital şi cel puţin patru investiţii în zona de parteneriat. Deci sperăm să putem să finalizăm anul într-o zonă de 10 colaborări noi, dar totul va depinde bineînţeles şi de start-up-urile pe care le vom putea identifica şi de oportunitatea de a investi în ele”, a declarat Valentin Filip. El a adăugat că în prezent echipa Fortech Investments se află în discuţii cu circa cinci start-up-uri, fiind foarte aproape de a finaliza procesul şi a decide dacă realizează sau nu investiţiile.

    „Nu ştim încă dacă răspunsul nostru va fi 100% pozitiv, dar anul acesta a început foarte bine şi avem cu precădere start-up-uri în care vrem să devenim parteneri, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru noi, deoarece ne place foarte mult pe de-o parte să ne diferenţiem faţă de celelalte fonduri existente pe piaţă, dar în acelaşi timp, şi poate mult mai mult, să ne implicăm în mod activ. Încercăm să oferim cât mai multe avantaje faţă de o investiţie normală de capital, şi în acelaşi timp să le dăm şansa antreprenorilor, care sunt într-adevăr la început de drum şi care mai au foarte mult efort de depus până a ajunge în punctul în care alte fonduri, care sunt exclusiv în zona de capital, să poată să-i susţină, să aibă acces la resurse, implicându-ne şi în partea de validare şi de creare a primelor iteraţii ale produselor lor.”

    Compania locală Fortech, specializată în dezvoltarea de soluţii software în regim outsourcing, a înfiinţat anul trecut Fortech Investments ca o divizie nouă, dedicată zonei de investiţii, strategia sa vizând finanţarea de start-up-uri tech, implicarea în proiecte de tip joint venture, sprijinirea unor proiecte pornite intern şi achiziţii de produse tech. Printre start-up-urile de tehnologie finanţate anul trecut de braţul investiţional al Fortech se numără proiectele locale KFactory, Telios Care şi Licenseware, dar şi proiectul RacketPal din Marea Britanie. „Noi, anul trecut, am avut mai multe start-up-uri pe care le-am identificat şi asu­pra cărora am decis că vrem să investim. Într-adevăr, întotdeauna diferite etape du­rează mai mult sau mai puţin şi pot să spun că sunt start-up-uri pe care noi le-am apro­bat anul trecut şi care şi-au extins ter­menul în anul acesta cu partea de implementare a investiţiei, dar la finalul anului am terminat cu circa
    11 investiţii aprobate.“

    „Pot să spun că dintre aceste investiţii am avut chiar şi o investiţie de follow-on, adică o a doua investiţie într-un start-up ‒ a fost vorba de Licenseware şi ne-am bucurat foarte mult de faptul că deşi fondul în sine este unul tânăr, chiar din primul an am avut ocazia să avem o investiţie ulterioară într-un start-up. Toate start-up-urile în care am investit până acum au o performanţă pozitivă spre foarte pozitivă uitându-ne în urmă şi făcând un sumar al evoluţiei lor anul trecut. Bineînţeles, sper ca această traiectorie să se menţină şi să putem să vedem materializarea ei în exituri pe termen mediu”, a precizat Valentin Filip.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

     

    1. Invitat: Alice Ionescu, fondator al Doctorbusiness.ro

    Ce face? A creat o platformă prin intermediul căreia orice antreprenor poate afla în ce stare de sănătate se află businessul său, aceasta făcând o analiză pe baza datelor contabile ale unei companii.

    „Până în prezent, platforma a fost testată de aproximativ 120 de companii. Ţinta este de a ajunge la 10.000 de antreprenori până la sfârşitul anului 2022, dar depinde cât de repede se va întâmpla lucrul acesta pentru că sunt antreprenori care folosesc platforma lună de lună, sunt antreprenori care utilizează aplicaţia o dată la trei luni sau chiar mai rar.”

    2. Invitat:  Ionuţ Ţurlea, fondator al Momsi

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă dedicată strict mamelor, care funcţionează în acelaşi timp atât ca o reţea socială, cât şi ca un marketplace pentru acestea.

    „Am investit până acum 22.000 de euro din fonduri proprii şi am mai primit o investiţie de la un grup de business angels în valoare totală de 85.000 de euro. Cea mai mare sumă am primit-o anul trecut în aprilie şi cu ea am făcut kickoff la product development. Iar anul trecut în decembrie am mai făcut încă un sindicat ca să ne asigurăm runaway-ul pentru a termina produsul şi pentru go-to-market. Sperăm că o să fie suficient ca să ne ducă până la runda de pre-seed pentru care suntem deja în discuţii cu trei fonduri din UE – unul din Polonia, unul din Luxemburg şi încă unul din Marea Britanie.“

    Start-up Update

     

    Invitat: Adrian Daniel, cofondator şi CEO al Expert24.ro – marketplace pentru prestatorii de servicii

    Ce e nou? Start-up-ul din Oradea
    a fost evaluat la
    1,5 mil. euro după ce a obţinut o primă finanţare în valoare de 50.000 euro în cadrul programului Make IT in Oradea. Până acum, start-up-ul s-a dezvoltat în regim bootstrapping, reuşind să îşi dubleze veniturile an de an.

    „Anul 2021 din perspectiva veniturilor a fost unul foarte bun pentru că am reuşit să dublăm cifra de afaceri comparativ cu anul 2020. Mai concret, am ajuns la o cifră de afaceri de 92.000 de euro şi pe lângă asta am reuşit şi să încheiem o înţelegere cu Make IT in Oradea pentru o investiţie de 50 000 de euro care tocmai s-a încheiat cu succes“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Investor Watch

     

    Invitaţi: Andrei Ilaş, cofondator şi CEO al NRGI.ai, şi Valentin Filip, managing director Fortech Investments

    Start-up-ul NRGI.ai, care dezvoltă un marketplace B2B pentru energie ce îi ajută pe consumatorii industriali să aleagă şi să negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii, se află în plin proces de finalizare a rundei de finanţare de tip pre-seed la care participă ca investitori Fortech Investments – braţul investiţional al companiei clujene de IT cu acelaşi nume – şi Techstars – program de accelerare şi investitor în start-up-uri tech din SUA cu filiale în mai multe ţări, atât din Europa, cât şi din Africa şi Asia.

    Andrei Ilaş: „Acum suntem la runda pre-seed în care avem doi investitori – Fortech şi Techstars. Parteneriatul cu Fortech Investments cuprinde o parte cash şi o parte de dezvoltare – practic, o echipă de dezvoltatori a Fortech lucrează cu noi la prototipul produsului şi la validarea produsului pe care noi sperăm să îl lansăm în luna iulie şi să avem primele tranzacţii până la începutul lunii septembrie. Iar apoi, când mergem la runda seed să putem merge şi în celelalte ţări pe care le vizăm.”

    Valentin Filip: „Discuţia cu NRGI.ai a început chiar după ultimul interviu pe care l-am avut aici la ZF IT Generation. Florin Grosu (unul dintre cofondatori – n.red.) a luat legătura cu noi chiar după ce a văzut care ne sunt planurile şi cum vrem noi să ajutăm start-up-urile şi să ne implicăm mai mult decât cu zona de capital în dezvoltarea start-up-urilor. Aşa am pornit o discuţie care ne-a dus în punctul în care să creăm un parteneriat, să investim în NRGI.ai mai mult decât sub formă de capital şi să fim implicaţi la propriu în dezvoltarea start-up-ului.“

    Andrei Ilaş, cofondator şi CEO al NRGI.ai

    „Începem anul cu NRGI.ai, dar ne concentrăm foarte mult pe a găsi noi parteneriate şi start-up-uri pe care să le susţinem chiar şi cu zona de capital în mod exclusiv. Ce ţintim în acelaşi timp este să ne asigurăm că alocăm o cotă din sumele pe care le avem disponibile către zona de susţinere ulterioară a start-up-urilor în care ne-am implicat, aşa că anul acesta noi vizăm să avem cel puţin trei sau patru, investiţii în start-up-urile pe care le-am finanţat anul trecut. În acelaşi timp, vizăm să avem cel puţin şase investiţii de tip capital şi cel puţin patru investiţii în zona de parteneriat.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.