BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis atacă la CCR modificarea Codului de procedură civilă

    „Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea art. 215 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă este neconstituţională în ansamblul său”, cere Klaus Iohannis.

    Legea supusă controlului de neconstituţionalitate are ca obiect de reglementare completarea Codului de procedură civilă cu dispoziţii referitoare la ordinea judecării proceselor în materie civilă.

    „Fără a pune în discuţie necesitatea unei mai bune organizări a administrării actului de justiţie, ca serviciu public oferit justiţiabililor, în deplin respect pentru aceştia şi toţi participanţii la actul de justiţie, în forma transmisă la promulgare, Legea pentru modificarea art. 215 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la calitatea legii, ale art. 61 alin. (2) coroborat cu art. 75 alin. (1) care consacră principiul bicameralismului, ale art. 124 alin. (3) referitor la independenţa judecătorilor şi supunerea acestora numai legii, precum şi ale art. 133 alin. (1) şi 134 alin. (2) şi (4) cu privire la rolul şi atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, prin raportare la art. 75 alin. (1), (4) şi (5), coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. l)”, motivează şeful statului.

    Potrivit legii, pentru fiecare şedinţă de judecată se va întocmi o listă cu procesele ce se dezbat în acea zi, care va fi afişată pe portalul instanţei şi la uşa sălii de şedinţă cu cel puţin o oră înainte de începerea acesteia. Lista va cuprinde şi intervalele orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor, fiind obligatorie stabilirea unor intervale orare diferite pe grupe de cauze, respectiv fixarea cauzelor în care se administrează probaţiune extinsă de regulă în intervalele finale ale şedinţei de judecată. Dispoziţiile art. 220 sunt aplicabile.”

  • Iohannis cheamă în ţară mai mulţi ambasadori şi înaintează în grad ofiţeri SPP

    Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretele privind rechemarea lui Bogdan Badea din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Thailandei şi în Republica Populară Democrată Laos, cu reşedinţa la Bangkok, a Ioanei Bivolaru din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Portugheză, a lui Mihai Ştefan Stuparu din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Arabă Egipt şi a lui Vasilică Constantinescu din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Populară Chineză, Mongolia şi Republica Uniunea Myanmar, cu reşedinţa la Beijing.

    De asemenea, şeful statului a semnat decretului privind trecerea în rezervă a general-locotenentului – cu trei stele Ioniţă Dorin din Ministerul Apărării Naţionale, la data de 31 iulie 2023

    Adjunctul directorului SPP, general-maior– cu două stele Bălaşa Daniel-Ion, a fost înaintat în gradul de general-locotenent – cu trei stele.

    Călin Florian-Alexandru, Călniceanu Bogdan-Radu şi Pena Victor-Sorin, toţi trei cu grad de colonel în Serviciul de Protecţie şi Pază, au primit gradul de general de brigadă – cu o stea.

  • „Vă asigur că nu sunt probleme, iar acest lucru îl va dovedi instanţa”, spune Lucian Bode, întrebat dacă rămâne în Executiv, în condiţiile în care comisia de etică a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj a confirmat că a plagiat în lucrarea sa de doctorat

    „Vă asigur că nu sunt probleme. Acest lucru îl va dovedi instanţa. Toţi ne vom supune votului membrilor BPN. Dacă voi lua o decizia, o voi spune întâi colegilor mei”, spune Lucian Bode, întrebat dacă rămâne în Executiv.

    Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat la kînceputul lunii februarie dacă i-a cerut ministrului de Interne, Lucian Bode, să facă un pas în spate, după ce comisia de etică a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj a confirmat că acesta a plagiat în lucrarea sa de doctorat.

    „Din câte am înţeles din spaţiul public, nu chiar aşa a spus Comisia, dar este adevărat că acolo sunt probleme. Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios şi eu am încredere că în PNL, şi domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni şi impactul politic. Eu personal, sincer, mă aştept ca cel târziu până la rocadă sau rotaţia guvernamentală, să se ia o decizie clară în acest sens”, afirma Klaus Iohannis.

     

  • Iohannis : Dacă vrem să umblăm la salarii şi impozitare, ok, dar hai să o facem pe tot sistemul, să îl reaşezăm şi să căutăm ceea ce se numeşte sustenabilitate şi echitate socială

    Pentru garantarea sustenabilităţii sistemului de impozitare este nevoie de o discuţie aşezată, a spus, marţi, preşedintele României, Klaus Iohannis, întrebat despre supraimpozitarea veniturilor bugetarilor ale căror salarii depăşesc salariul şefului statului.

    Întrebat, marţi, la Buenos Aires, dacă găseşte măsura supraimpozitarea veniturilor bugetarilor cu salarii mari ca fiind una oportună, preşedintele României, Klaus Iohannis, spune că este nevoie de o „discuţie aşezată” şi că oricum sunt mult mai multe categorii cu venituri mai mari decât cele ale preşedintelui.

    „Cred că între timp ar fi un număr considerabil mai mare care au salariul mai mare decât preşedintele, dar asta sigur că este o problemă sistemică şi nu cred că poate fi rezolvată prin măsuri punctuale. Trebuie să avem o discuţie aşezată, aprofundată pentru a garanta sustenabilitatea sistemului de impozitare. Aşa măsuri scoase cu penseta dintr-un pachet posibil pot fi discutate. Evident, toate trebuie să fie discutate, dar eu mă aştept de la coaliţie să vină cu o soluţie integratoare. Dacă vrem să umblăm la salarii şi impozitare, ok, dar hai să o facem pe tot sistemul, să îl reaşezăm şi să căutăm ceea ce se numeşte sustenabilitate şi echitate socială”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus că în coaliţie nu s-a discutat despre îngheţarea salariilor bugetarilor.

    „Nu s-a vorbit despre îngheţarea salariilor bugetarilor. Avem legea 153. Urmează, în cererea de plată nr. 4 să avem o nouă lege a salarizării. În acel moment toate aceste lucruri vor fi discutate. Nu s-a vorbit de tăieri de salarii niciodată, nu s-a vorbit niciodată de vreo îngheţare de venituri în niciun sistem. Cu adevărat, este o abordare corectă şi profesionistă, astfel încât, dacă tot avem jalonul, e normal să avem o abordare corectă şi unitară”, spune Marcel Ciolacu.

    Despre impozitarea progresivă a veniturilor de peste 25.000 de lei, el afirmă că au fost discutate mai multe variante.

    „E o discuţie. Sunt două drepturi prevăzute în Constituţie – la muncă şi la pensie. Legiuitorul nu poate interveni să ia acest drept. Pe această discuţie, sub nicio formă în ordonanţă, nu putem să prinde cumul pensiei cu salariul. Au fost mai multe discuţii privind constituţionalitatea acestui demers. Atunci am discutat mai multe variante. Din punctul meu de vedere, sunt cazuri în care faci cumul, dar ai o pensie de 2.000 de lei şi eşti şi portar la o primărie – eu nu pot lua dreptul acelui om să-şi acopere minimum necesar familie. Vorbim de cumulul de salariul şi pensie specială. Vorbim numai de zona bugetară. În acel moment, dacă prin acel cumul, depăşeşti salariul brut al preşedintelui, care e aproximativ 25.000 de lei, e normal să vii, dacă e constituţional, cu o impozitare suplimentară, pentru că sunt două venituri de la bugetul statului… În lege nu poţi să treci numai pe cei care au şi componentă specială în pensie, nu poţi interzice numai la unii. Eu cred că abordarea corectă pe zona de impozitare, pe praguri”, adaugă social-democratul.

    Ciolacu precizează că în coaliţie nu a fost discutată „zona de privat, ci a fost vorba de veniturile numai de la statul român”.

  • Bursă. Iohannis îi bucură pe investitorii Petrom după ce a trimis la reexaminare legea care taxa compania. Acţiunile urcă

     

    Cu 1,4% se apreciau marţi după-amiază acţiunile OMV Petrom (SNP), într-o şedinţă în care au dominat clasa­mentul celor mai lichide acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti, o continuare a tendinţei pozitive începute săptămâna trecută, când preşedintele Klaus Iohannis a decis să retrimită spre reexaminare legea care ar urma să taxeze compania cu circa 1 mld. euro.

    „Decizia preşedintelui a apărut, ca ştire, în ziua de joi, când piaţa era deschisă. La acel moment, trendul negativ al preţului acţiunii SNP, început cu ziua ante­rioară, s-a schimbat, determinând o închidere uşor pozi­tivă. În şedinţa de marţi, preţul acţiunii SNP şi-a conti­nuat creşterea, înregistrând un plus de peste 1%“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest.

  • Klaus Iohannis atacă la CCR legea care modifică taxa de solidaritate

    Preşedintele Klaus Iohannis a atacat, joi, la CCR legea prin care se instituie contribuţia de solidaritate pentru societăţile care au activitate privind extracţia ţiţeiului, gazelor naturale, huilei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute pentru rafinarea petrolului.

    „Faţă de conţinutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dispoziţii nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranţa de a nu genera probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament. Astfel, este necesar să fie reanalizat şi clarificat mecanismul de calcul privind contribuţia de solidaritate temporară, pentru evitarea unor situaţii în care aplicarea normelor ar fi îngreunată sau ar genera alte efecte decât cele urmărite de legiuitor. (…) Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie”, se arată în sesizarea făcută de şeful statului.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată, la sfârşitul lunii martie, cu amendamente. Astfel, deputaţii au introdus prevederi prin care determinarea ponderii în cifra de afaceri a activităţilor privind extracţia ţiţeiului, gazelor naturale, huilei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute pentru rafinarea petrolului se realizează prin includerea mai multor elemente.

    „Amendamentul la PLX128/2023 (Contribuţia de Solidaritate) propus de mine a fost preluat de Coaliţie si a fost votat in unanimitate în comisia de buget şi adoptat în plenul Camerei Deputaţilor. Amendamentul reglementează justa aşezare a sarcinii fiscale în plata contribuţiei de solidaritate, echitatea şi transparenţa în piaţă. Acesta vizează clarificarea modului de determinare a ponderii activităţilor în cifra de afaceri în viziunea actului normativ intern şi în lumina actului de drept UE. În lipsa introducerii acestor prevederi de natură procedurală prin care să se stabilească modalitatea concretă de stabilire a contribuabililor ce intră sub incidenţa actului normativ, legea ar fi putut fi aplicată într-o manieră discriminatorie faţă de contribuabilii pe acelaşi segment al pieţei, discriminarea fiind generată de structura modului de afacere a fiecărui contribuabil în parte (unii având un model de afacere constituit dintr-o activitatea corespunzătoare unui singur CAEN, alţii având mai multe activităţi pe CAEN-uri multiple), ci nu de faptul că unii au beneficiat sau nu de creşterea conjuncturală a preţurilor. Clarificarea legislativă îşi propune să evite deci, aplicarea neunitară a reglementărilor naţionale şi implicit Unionale şi cu riscul iminent de distorsiune a pieţei concurenţiale la nivel intern şi Unional, având în vedere că economiile naţionale sunt interconectate. Mulţumesc colegilor din PNL şi din toate partidele Coaliţiei pentru sprijin! Dumnezeu să ajute şi să protejeze România”, scria pe Facebook deputatul PNL Alexandru Nazare.

     

  • Klaus Iohannis atacă la CCR legea care modifică taxa de solidaritate

    Preşedintele Klaus Iohannis a atacat, joi, la CCR legea prin care se instituie contribuţia de solidaritate pentru societăţile care au activitate privind extracţia ţiţeiului, gazelor naturale, huilei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute pentru rafinarea petrolului.

    „Faţă de conţinutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dispoziţii nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranţa de a nu genera probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament. Astfel, este necesar să fie reanalizat şi clarificat mecanismul de calcul privind contribuţia de solidaritate temporară, pentru evitarea unor situaţii în care aplicarea normelor ar fi îngreunată sau ar genera alte efecte decât cele urmărite de legiuitor. (…) Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie”, se arată în sesizarea făcută de şeful statului.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată, la sfârşitul lunii martie, cu amendamente. Astfel, deputaţii au introdus prevederi prin care determinarea ponderii în cifra de afaceri a activităţilor privind extracţia ţiţeiului, gazelor naturale, huilei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute pentru rafinarea petrolului se realizează prin includerea mai multor elemente.

    „Amendamentul la PLX128/2023 (Contribuţia de Solidaritate) propus de mine a fost preluat de Coaliţie si a fost votat in unanimitate în comisia de buget şi adoptat în plenul Camerei Deputaţilor. Amendamentul reglementează justa aşezare a sarcinii fiscale în plata contribuţiei de solidaritate, echitatea şi transparenţa în piaţă. Acesta vizează clarificarea modului de determinare a ponderii activităţilor în cifra de afaceri în viziunea actului normativ intern şi în lumina actului de drept UE. În lipsa introducerii acestor prevederi de natură procedurală prin care să se stabilească modalitatea concretă de stabilire a contribuabililor ce intră sub incidenţa actului normativ, legea ar fi putut fi aplicată într-o manieră discriminatorie faţă de contribuabilii pe acelaşi segment al pieţei, discriminarea fiind generată de structura modului de afacere a fiecărui contribuabil în parte (unii având un model de afacere constituit dintr-o activitatea corespunzătoare unui singur CAEN, alţii având mai multe activităţi pe CAEN-uri multiple), ci nu de faptul că unii au beneficiat sau nu de creşterea conjuncturală a preţurilor. Clarificarea legislativă îşi propune să evite deci, aplicarea neunitară a reglementărilor naţionale şi implicit Unionale şi cu riscul iminent de distorsiune a pieţei concurenţiale la nivel intern şi Unional, având în vedere că economiile naţionale sunt interconectate. Mulţumesc colegilor din PNL şi din toate partidele Coaliţiei pentru sprijin! Dumnezeu să ajute şi să protejeze România”, scria pe Facebook deputatul PNL Alexandru Nazare.

     

  • Drulă: Preşedintele nu vede realitatea, avem cel mai scump Paşte din ultimii 20 de ani

    „Iohannis susţine că situaţia economică a României e foarte bună. Realitatea este că avem cel mai scump Paşte din ultimii 20 de ani. Poate dacă preşedintele s-ar mai da jos din avioanele de lux şi ar face piaţa ar înţelege ce trăiesc românii. Iohannis mai susţine că nu este nevoie de tăieri de cheltuieli. În realitate, guvernul lui Iohannis a cheltuit cu 23 de miliarde peste încasări în primele 3 luni. Deficitul a explodat. Preşedintele Iohannis ne-a spus azi că vrea scumpiri în continuare, în locul soluţiilor corecte pentru români”, spune Cătălin Drulă.

    Preşedintele USRafirmă că semnalul dat de Klaus Iohannis înseamnă „iresponsabilitate fiscală şi va duce la devalorizarea leului”.

    „Preşedintele Iohannis a dat astăzi un semn clar de iresponsabilitate fiscală. Un om care nu înţelege economie reală, n-a lucrat în viaţa lui o zi acolo. Pentru orice investitor, semnalul este clar. Vom devaloriza leul oricât e nevoie pentru a alimenta din inflaţie cheltuielile pentru clientela de partid. Trăim zilele acestea apogeul guvernării specialilor, care sfidează oamenii care muncesc şi produc în România, fie că sunt în privat, sau în sectorul public. Lupta din 2024 este crucială pentru recuperarea onestităţii şi a valorii banului şi muncii în România. Trebuie să ne luăm ţara înapoi de la cei care ne fură prezentul şi viitorul”, adaugă Drulă.

    „Cât voi avea un cuvânt de spus, nu vor exista tăieri de salarii”, a spus preşedintele Klaus Iohannis. El afirma că nu există o „gaură bugetară”, însă la construirea bugetului pe 2023 a existat o „oarecare supraevaluare a capacităţii de colectare”.

    „Este o discuţie în spaţiul public care a luat-o într-o directe complet greşuită. Situaţia economică a României e bună. Avem creştere economică. Avem dezvoltare cu toate că suntem în mijlocul mai multor crize”, a declarat Klaus Iohannis.

  • Drulă: Preşedintele nu vede realitatea, avem cel mai scump Paşte din ultimii 20 de ani

    „Iohannis susţine că situaţia economică a României e foarte bună. Realitatea este că avem cel mai scump Paşte din ultimii 20 de ani. Poate dacă preşedintele s-ar mai da jos din avioanele de lux şi ar face piaţa ar înţelege ce trăiesc românii. Iohannis mai susţine că nu este nevoie de tăieri de cheltuieli. În realitate, guvernul lui Iohannis a cheltuit cu 23 de miliarde peste încasări în primele 3 luni. Deficitul a explodat. Preşedintele Iohannis ne-a spus azi că vrea scumpiri în continuare, în locul soluţiilor corecte pentru români”, spune Cătălin Drulă.

    Preşedintele USRafirmă că semnalul dat de Klaus Iohannis înseamnă „iresponsabilitate fiscală şi va duce la devalorizarea leului”.

    „Preşedintele Iohannis a dat astăzi un semn clar de iresponsabilitate fiscală. Un om care nu înţelege economie reală, n-a lucrat în viaţa lui o zi acolo. Pentru orice investitor, semnalul este clar. Vom devaloriza leul oricât e nevoie pentru a alimenta din inflaţie cheltuielile pentru clientela de partid. Trăim zilele acestea apogeul guvernării specialilor, care sfidează oamenii care muncesc şi produc în România, fie că sunt în privat, sau în sectorul public. Lupta din 2024 este crucială pentru recuperarea onestităţii şi a valorii banului şi muncii în România. Trebuie să ne luăm ţara înapoi de la cei care ne fură prezentul şi viitorul”, adaugă Drulă.

    „Cât voi avea un cuvânt de spus, nu vor exista tăieri de salarii”, a spus preşedintele Klaus Iohannis. El afirma că nu există o „gaură bugetară”, însă la construirea bugetului pe 2023 a existat o „oarecare supraevaluare a capacităţii de colectare”.

    „Este o discuţie în spaţiul public care a luat-o într-o directe complet greşuită. Situaţia economică a României e bună. Avem creştere economică. Avem dezvoltare cu toate că suntem în mijlocul mai multor crize”, a declarat Klaus Iohannis.

  • Preşedintele Klaus Iohannis spune, despre reducerile cheltuielilor bugetare, că nu va agreea „tăieri care se fac aşa, din pix, din biroul unui ministru”: „Sunt complet împotriva unor tăieri alandala”.

    „Administraţia Prezidenţială se va încadra în prevederile bugetare care au fost aprobate prin legea bugetului. Sunt complet împotriva unor tăieri alandala. Eu personal sunt de mult în administraţie, am văzut tot felul de măsuri aladala, cu tăieri de salarii, cu tăieri pe cheltuieli curente, toate prost gândite”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că îşi doreşte „un plan judicios, făcut cu cap, adică tăiem de acolo de unde se poate tăia fără a pune ceva în dificultate”.

    „Deci să nu vă aşteptaţi să agreez sau să salut tăieri care se fac aşa, din pix, din biroul unui ministru. Nu aşa trebuie să se lucreze şi nu suntem în situaţia de a face nişte tăieri senzaţionale şi în niciun caz nu suntem în situaţia de a face tăieri din banii românilor”, încheie şeful statului.

    Premierul Nicolae Ciucă a anunţat joi că a cerut reduceri de cheltuieli în ministere.

    Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, spunea, marţi, că „gaura de la buget nu e în niciun caz de 20 de miliarde de lei”. El afirmă că încetinirea încasării veniturilor se cifrează undeva la 4,7 miliarde de lei faţă de programat.