BusinessMagazin

Tag: interes

  • Îţi facem program vineri: Club BM – Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator. Ieşirea din zona albă a finanţărilor

    Te invităm să participi la o discuţie interesantă pe tema: “Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator. Ieşirea din zona alba a finanţărilor”. Toţi cei interesaţi să participe sunt rugaţi să o contacteze pe Camela Botea la camelia.botea@m.ro sau la nr. de telefon 0318.256.337. Nu există taxă de participare.

    Multe dintre companiile antreprenoriale care au ales sa ofere idei sau produse inovatoare, oferind pietei servicii sau produse in premiera pentru Romania vor putea constata ca au ajuns intr-o “zona alba a finantarii”, aflata intre cei 50.000 – 500.000 de euro pe care ii poate oferi un busines angel si cele 20 de milioane de euro care starnesc interesul fondurilor de investitii.

    Cum apetenta bancilor pare si ea destul de redusa pentru astfel de finantari, care sunt optiunile tinerilor antreprenori aflati in aceasta situatie?

    Aceasta este intrebarea pe care Business Magazin o va pune mai multor bancheri, reprezentanti de fonduri de investitii, business angels si antreprenori, intr-un Club BM care va folosi experienta tinerilor antreprenori care dezvolta proiectul Freelo, primul centru de agrement cu tunel de vant aerodinamic si surf indoor, din Romania si din regiune.

    Evenimentul include si un studiu de caz: Proiectul Freelo, centru de agrement, primul de acest fel din Romania si din Europa de Est, dotat cu tunel de vant aerodinamic, piscina cu surf si zona de relaxare. Proiectul este dezvoltat de KEI Development, societate pe actiuni specializata in investitii in inovatie, infiintata in primavara anului 2015 cu scopul de a dezvolta noi piete cu potential economic ridicat din Romania si Europa. Tehnologia de top va plasa FREELO printre cele mai avansate tehnologic centre de agrement de acest gen din l ume, generand oportunitati de dezvoltare la nivel international, in sistem de franciza. Constructia primului proiect FREELO a demarat in iunie 2015 pe un teren cu suprafata de 12.500 mp., situat in comuna Mogosoaia, langa Bucuresti.

    Proiectul a fost anuntat in toamna 2015 si a primit apreciere din partea publicului, mass media si potentiali parteneri la nivel international. Deschiderea va avea loc in toamna anului 2016 (octombrie/noiembrie). Urmatorul pas, dupa lansarea Proiectului FREELO Romania, este listarea companiei KEI Development la Bursa Bucuresti si atragerea de fonduri pentru dezvoltarea francizei la nivel international. In pregatirea acestui demers, KEI Development are ca obiectiv atragerea unui numar de aprox. 150 de investitori, una dintre conditiile de baza pentru listarea la Bursa. In paralel, compania este implicata intr-un demers due diligence pentru pregatirea listarii la Bursa.

    Pentru detalii şi înregistrări: camelia.botea@m.ro sau 0318.256.337

  • Cât de interesaţi sunt românii de parlamentarii pe care i-au ales

    Analiza a fost realizată folosind instrumente capabile să extragă date esenţiale din căutările pe Google şi cuprinde ultimele 24 de luni. Cele mai multe căutări au fost efectuate, în ordine descrescătoare, în Bucureşti, Prahova, Braşov, Neamţ şi Iaşi.

    DWF.ro a observat, în cele mai multe cazuri, o scădere a interesului oamenilor de a afla detalii despre aleşii locali, dar a remarcat şi diferenţe foarte mari în volumul de căutări pe Google între aceste judeţe. Astfel, dacă pentru Capitală au fost înregistrate peste 300.000 de căutări în fiecare an, la polul opus sunt judeţe precum Călăraşi şi Caraş Severin pentru care au fost înregistrate doar câteva sute de căutări. În altele precum Ialomiţa, Maramureş, Vâlcea, Vaslui, Bistriţa-Năsăud sau Botoşani, variaţia este pozitivă, ceea ce arată că cetăţenii din aceste regiuni au fost mai interesaţi să afle informaţii despre cei pe care i-au trimis în Parlament să-i reprezinte.

    Revenind la judeţele „fruntaşe“, pentru Bucureşti, cu o populaţie declarată de peste 1,6 milioane de locuitori, sunt aleşi în Parlamentul României 38 de deputaţi şi 16 senatori şi, conform analizei DWF.ro, interesul bucureştenilor a scăzut cu 1,81%, procent care îi arată pe aceşti cetăţeni interesaţi constant de parlamentari. Pe locul al doilea este Prahova, cu 16 locuri pentru deputaţi şi şapte pentru senatori, dar aici a fost observată o scădere cu 34,10%, pe când în Braşov, care are în Parlamentul României 11 deputaţi şi şapte senatori, procentul scăderii ajunge la 32,72%.

    În judeţul Neamţ, variaţia de la an la an ajunge la 50,98%, în scădere considerabilă, în contextul alegerii a 10 deputaţi şi patru senatori. În final, clasamentul este întregit de Iaşi pentru care sunt disponibile 18 locuri de deputaţi şi şapte de senatori în Parlament, unde a fost înregistrată o scădere de la an la an cu 7,97%. Sunt însă şi judeţe în care nu au fost înregistrate diferenţe de la an la an, cum ar fi Galaţi sau Constanţa.

    Ultimele alegeri pentru Parlament s-au desfăşurat în România în 2012. În acelaşi an, a fost organizat şi un referendum privind reducerea numărului de parlamentari la 300. Actuala analiză pe care DWF.ro am realizat-o prezintă un cadru sumar înainte alegerilor care se vor desfăşura în toamnă, când cetăţenii României din aceste judeţe sunt aşteptaţi la vot pentru a-i alege pe viitorii parlamentari. ”Deşi statisticile care pot fi obţinute prin analiza căutărilor online, nu reprezintă interesul tuturor românilor – mai ales al celor care n-au acces la Internet, din motive evidente, totuşi ilustrează succint implicarea şi informarea oamenilor în domeniul care îi priveşte direct” , a declarat Mihai Vînătoru, Managing Partner DWF.

    Digital Workforce este o agenţie digitală specializată în servicii de optimizare SEO si online reputation management (ORM).

  • Snapchat a atras o finanţare de peste 1,8 miliarde dolari

    Aplicaţia de mesagerie Snapchat a obţinut încă o finanţare de 1,81 miliarde de dolari, ceea ce indică un interes crescut al investitorilor în companie, în ciuda îngrijorărilor că ar putea avea probleme în atragerea de advertiseri, scrie Reuters.

    Snapchat nu şi-a făcut publică valoarea companiei în ultima rundă de finanţare în documentele depuse joi la autorităţi.

    Totuşi, publicaţia TechCrunch a raportat, citând mai multe surse, că Snapchat ar fi evaluată la 20 de miliarde de dolari.

    Joi, TechCrunch a publicat o prezentare Snapchat care cuprindea estimări de venituri pe tot anul undeva între 250 şi 350 de milioane de dolari. Pentru 2017, veniturile se aşteaptă să crească între 500 de mil de dolari şi un miliard de dolari.

  • A lăsat afacerea familiei cu sake şi sos de soia si a creat una dintre cele mai mare companii de electronice din lume

    A urmat cursurile Universităţii Imperiale din Osaka, pe care a absolvit-o cu o diplomă în fizică. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost locotenent în marina japoneză şi l-a cunoscut astfel pe inginerul electrician pe nume Masaru Ibuka, care urma să aibă un rol important în viaţa sa. După război, i s-a oferit un post de profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo, dar, după ce a citit un articol despre Ibuka, care încerca să deschidă un laborator de cercetare, a hotărât să îl viziteze.

    Vizita s-a încheiat cu un parteneriat, iar în 1946 cei doi au pus bazele afacerii Tokyo Telecommunications Engineering în ruinele postbelice ale unui magazin din Tokyo. Ibuka s-a concentrat pe inginerie şi pe designul produselor, în timp ce Morita s-a ocupat de marketing, angajaţi şi finanţare. Primul lor produs a fost un aparat automatic de gătit orez, dar acesta nu a avut foarte mult succes, cei doi reuşind să vândă doar 100 de astfel de aparate. Ulterior, şi-au propus să lanseze un casetofon, iar ideea lor s-a concretizat în 1950. Au avut parte de un succes modest, datorat marketingului agresiv al lui Morita. Până în 1955, Morita a încercat să conceapă designul pentru un radio portabil destinat pieţei americane, dar cel mai mic radio pe care au reuşit să îl facă era în continuare prea mare. Antreprenorul japonez a rezolvat această problemă îmbrăcându-şi oamenii de vânzări în haine cu buzunare foarte mari, astfel încât să strecoare radioul cu uşurinţă în acestea în timpul demonstraţiilor.

    Morita a început să conştientizeze faptul că numele brandului este la fel de important precum produsele realizate pentru succesul companiei. Tokyo Telecommunications Engineering era destul de greu de pronunţat, iar Morita voia un nume uşor de pronunţat şi memorabil. Toată lumea a crezut că este nebun că voia să schimbe numele unei companii care avea deja un oarecare succes, dar în 1958 şi-a atins obiectivul şi a schimbat numele companiei. Era inspirat atât de cuvântul latin ”sonus„, care însemna ”sunet„, cât şi de optimismul dat de asemănarea cu ”sunny„ (însorit). 

    În 1963, Morita a pus bazele subsidiarei americane Sony Corporation of America, iar în 1961 compania sa a devenit prima companie japoneză listată la Bursa din New York. Morita s-a mutat împreună cu familia în New York City în 1963. Voia să înveţe tot ce putea despre americani şi despre cultura lor, astfel încât Sony să creeze produsele ideale pentru piaţa americană. Petrecea totodată foarte mult timp în compania elitelor sociale americane, formate din oameni puternici şi bogaţi, atât politicieni, cât şi oameni de afaceri. În anii ’70, casetofoanele portabile au devenit populare în America, dar erau totuşi mari şi grele. Morita a avut ideea unui mic casetofon alimentat cu baterii şi dotat cu căşti care să permită o libertate mare de mişcare. A creat astfel walkmanul, unul dintre cele mai de succes produse electronice lansate vreodată, cu 250 de milioane de unităţi vândute de la debutul său din 1979.

    Sony a devenit şi prima companie japoneză care şi-a creat o unitate de producţie în Statele Unite ale Americii, iar de-a lungul timpului Morita a creat mai multe facilităţi de producţie, cercetare şi dezvoltare şi centre de design în America de Nord, Europa şi Asia.

    Mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Morita au spus despre el că era foarte carismatic şi atrăgea atenţia tuturor celor cu care interacţiona. Abilităţile lui excelente de comunicare şi farmecul său i-au permis să treacă peste diferenţele culturale dintre Japonia şi Statele Unite ale Americii. Era un workaholic, dar practica şi sporturi precum schi, scuba diving şi wind surfing, chiar şi după ce a împlinit 60 de ani. Pasiunea lui Morita era însă inovaţia. Sony a dezvoltat primul televizor portabil cu baterie, tubul de imagine Trinitron, care a stabilit un nou standard pentru televizoarele color, cât şi VCR-ul.

    Morita era interesat şi de diversificarea portofoliului companiei, astfel că a creat CBS/Sony Group, axată pe producţia de muzică, iar în 1979 a intrat şi în zona serviciilor financiare prin compania Sony Prudential Life Insurance. A cumpărat şi companiile CBS Records şi Columbia Pictures Entertainment. A renunţat la fotoliul de preşedinte al companiei în 1994 şi a murit cinci ani mai târziu.

  • Uber România: Lansăm un serviciu dedicat mediului de business în a doua parte a anului

    ompania americană Uber, care le oferă posesorilor de smartphone-uri un serviciu de transport alternativ celor de taxi prin intermediul unei aplicaţii mobile, a înregistrat în primele trei luni ale acestui an cu 30% mai multe curse pe plan local faţă de sfârşitul lui 2015 pentru serviciul premium UberSelect, utilizatorii acestuia fiind în principal expaţi şi oameni de business.

    Astfel, Uber România are în plan să lanseze în a doua jumătate a anului un ser­viciu dedicat companiilor (B2B – business to business) numit Uber for Business.

    „Vedem un interes foarte mare din par­tea mediului de afaceri, atât pentru UberSelect cât şi pentru uberX – primim constant solicitări din partea unor companii mari din mediul bancar, IT&C sau servicii. Cre­dem că va fi un produs foarte căutat de­oa­rece ar permite companiilor să folo­sească Uber pentru deplasările angajaţilor într-un mod foarte eficient şi uşor de urmărit. Lucrăm la implementarea pe partea de back-end (tehnologie) şi ne propunem să îl lan­săm în a doua jumătate a anului 2016“, au de­clarat pentru ZF reprezentanţii Uber Ro­mânia.

    Serviciul Uber dedicat mediului de afaceri le-ar oferi utilizatorilor posibilitatea de a-şi crea un profil separat de business în cadrul aplicaţiei mobile astfel încât să poată gestiona individual călătoriile în interes personal şi cele în interes de serviciu, având înregistrate două carduri bancare în cadrul aceluiaşi cont.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • 5 organizaţii secrete ai căror membri fac practici oculte – FOTO

    Una dintre aceste societăţi a fost formată după ce fondatorul ei a primit instrucţiuni din partea lui Lucifer.

    Fenomenele pe care nu le putem explica ne fascinează încă de mici copii şi continuă să ne stârnească interesul chiar şi la vârsta maturităţii.

    Ceea ce puţini ştiu este faptul că, în momentul de faţă, există asociaţii organizate special în acest sens. Ele sunt cât se poate de serioase, funcţionează după reguli bine definite şi au un statut pe care multe grupuri secrete şi l-ar dori. 

    Vedeţi aici 5 organizaţii secrete mari ai căror membri fac practici oculte – FOTO

  • Ţi-a fost afectată reputaţia? Ce instrumente există pentru a-ţi îndrepta imaginea pe internet

    Vă propun un mic experiment: deschideţi un browser şi tastaţi, în bara de sus, numele dumneavoastră. Apăsaţi „enter“. Ştiţi în mare măsură, ce urmează să afişeze motorul de căutare; nu vă e totuşi puţin teamă?

    Un celebru citat al lui Warren Buffett este în continuare corect: „Ai nevoie de 20 de ani ca să-ţi construieşti o reputaţie bună şi doar de 5 minute să o strici“, dar singurul lucru care s-a schimbat acum este durata. Nu mai e vorba de 5 minute, e vorba de cele câteva secunde de care are nevoie cineva pentru a-ţi strica imaginea. Câteva secunde pe Facebook, Twitter, LinkedIn sau vreun blog personal – iar informaţia, fie ea corectă sau nu, a intrat în patrimoniul universal al internetului.

    Iar aici intervin ei: cei care ştiu cum să reacţioneze, cum să ascundă informaţiile false şi cum să le contracareze pe cele corecte. Ei sunt cei care te ajută să-ţi pierzi urma online. „Urma“ de care am amintit în titlu nu se referă la identitatea unei persoane, ci la informaţii care se pot deovedi dăunătoare. Ce instrumente există pentru a-ţi îndrepta imaginea într-un mediu care se schimbă de la o secundă la alta şi în care informaţia circulă cu cea mai mare viteză?

    Un studiu al Microsoft a descoperit că 14% dintre adulţi s-au confruntat cu consecinţe negative ca urmare a activităţii online. Dintre aceştia,  21% şi-au pierdut locul de muncă, 16% au ratat angajarea pe un post dorit, 16% şi-au pierdut asigurarea medicală, 14% nu au putut intra la universitatea dorită, iar 15% nu au mai putut accesa un credit. Datele sunt valabile pentru Statele Unite, dar comportamentul utilizatorilor de internet nu suferă modificări majore în funcţie de zonă. Iar în cazul companiilor, după cum veţi putea citi în paginile următoare, consecinţele pot fi mult mai grave.

    REVOLUŢIA UNUI SPANIOL CARE VOIA SĂ FIE UITAT

    În 1998, ziarul spaniol La Vanguardia publica două anunţuri legate de executarea silită a unor proprietăţi; anunţurile veneau de la Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale din Spania, având ca scop atragerea unui număr cât mai mare de participanţi la licitaţie.

    În noiembrie 2009, un bărbat pe nume Mario Costeja Gonzales, care deţinuse una dintre proprietăţi, a contactat ziarul pentru a le cere să elimine numele său din anunţurile care ajunseseră, între timp, pe pagina de internet a publicaţiei. Motivaţia sa a fost simplă: la o căutare a numelui, primele rezultate duceau exact la acele anunţuri, dar informaţiile în cauză deveniseră irelevante din moment ce executarea silită se încheiase cu mulţi ani în urmă. Publicaţia a refuzat, aşa că bărbatul s-a adresat celor de la Google Spania, cerând eliminarea legăturilor către anunţurile celor de la Vanguardia.
    Povestirea de mai sus a marcat începutul unuia dintre cele mai controversate procese din scurta istorie a internetului. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene dat un verdict; atunci când a fost dat, el a surprins pe toată lumea. Curtea a decis că „O companie ce operează un motor de căutare de pe internet este responsabilă pentru procesarea datelor pe care le afişează, chiar dacă acestea sunt publicate de o terţă parte. Un individ poate cere ştergerea unor hiperlinkuri din indexul motorului de căutare.“

    Cu alte cuvinte, decizia Curţii înseamnă că o persoană poate cere ca anumite informaţii să nu mai apară la căutare. La prima vedere, având în vedere că decizia nu făcea referire la paginile ce găzduiau informaţia, ci doar la motorul de căutare, care este până la urmă un soi de intermediar, lucrurile nu păreau să aibă o atât de mare importanţă; analizând ceva mai în profunzime, decizia din cazul Gonzales vs. Google reprezintă de fapt reglementarea legală a „dreptului de a fi uitat“. Argumentul în această direcţie este unul cât se poate de simplu: marea majoritate a utilizatorilor de internet verifică informaţii pe motoarele de căutare.

    „Dreptul de a fi uitat“ nu a fost însă inventat în 2014: prima variantă a acestui act a fost redactată în 1995, intrând în vigoare trei ani mai târziu. „Directiva de protecţie a datelor“, aşa cum era numit documentul, reprezenta mai mult un set de reglementări cu privire la modul în care o entitate poate folosi datele personale ale unei persoane, cum ar fi adresa sau numărul cardului de credit. În 2012, actul a fost modificat pentru a se aplica şi companiilor din afara spaţiului european ce procesează date ale cetăţenilor europeni; următorul amendament şi cel mai recent datează din 2014, ca urmare a deciziei din procesul Gonzales vs. Google.

    Totuşi, Curtea a făcut diferenţa între informaţii care-i privesc pe simplii cetăţeni şi datele referitoare la persoane publice, considerate de interes public. „Eliminarea unor linkuri de pe lista de rezultate ar putea avea, în funcţie de informaţia în cauză, repercusiuni asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potenţial interesaţi de a avea acces la această informaţie“, se menţiona într-un comunicat al instanţei. Curtea arată că, deşi drepturile persoanei vizate prevalează, trebuie avut în vedere şi interesul publicului de a dispune de informaţia respectivă, „care poate varia în special în funcţie de rolul jucat de persoana menţionată în viaţa publică“.

    Concluzia este că Gonzales vs. Google a scos în evidenţă lupta din mediul virtual dintre susţinătorii liberei exprimări şi cei care invocă dreptul la intimitate. Aceştia din urmă susţin că oamenii au nevoie „să fie uitaţi“, ceea ce înseamnă că au dreptul să li se înlăture urmele digitale de pe internet. Aşadar, dreptul la uitare este una dintre opţiunile pe care o persoană le are atunci când vrea ca anumite informaţii să „dispară“ de pe internet. Cât de eficientă este însă această variantă?

  • Brokerii de asigurări estimează creşterea medie a tarifelor RCA la 22-24%

    „Piaţa e strâns legată de creşterea economică şi acest lucru se vede în ultimul an şi jumătate şi la persoane fizice şi la firme. Multe firme alegeau varianta cea mai ieftină înainte, acum se orientează spre companii mai bine poziţionate. Şi se uită şi la alte tipuri de asigurări, linii de care nu discutam acum 3-4 ani din cauza lipsei de resurse“, a spus el.

    Statistic, impactul creşterii economice începe să se reflecte în asigurări cu un decalaj de 6 luni, la pieţele mature, dar în cazul României decalajul creşte la 12-18 luni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce mai poţi cumpăra online: un călugăr!

    Pe site-ul Amazon Japonia o companie oferă un serviciu prin care clienţii pot închiria un călugăr pentru a oficia înmormântări, scrie Quartz

    În serviciu este inclus călugărul, transportul şi o donaţie, totul pentru suma de 300 de dolari. Pe de altă parte, un templu budist care oferă aceleaşi servicii cere 830 de dolari sau poate mai mult.

    Deşi 60% dintre japonezi susţin că nu sunt religioşi sau că sunt ateişti, budismul zen şi ceremoniile budiste sunt încă folosite pentru înmormântări.

    Seriviciul oferit de compania Minervi nu este nou, însă de când a apărut pe Amazon numărul de comenzi a crescut foarte mult. În plus, mai mulţi călugări şi-au declarat interesul de a se afilia la serviciul Minervi.

  • Dragobete vs Valentine’s Day, interes scăzut al brandurilor pentru sărbătoarea autohtonă


    Dacă în perioada 1 – 14 februarie 2016 au fost înregistrate 1.468 de reclame difuzate/tipărite, ce au avut ca subiect  Valentine’s  Day, în perioada 11 – 24 februarie 2016 s-au înregistrat doar 408 reclame ce au avut ca subiect Dragobetele, se arată într-un comunicat mediaTrust.

    Top 3 reclame Dragobete

    Lidl este brandul cu reclama cel mai des difuzată pentru Dragobete: „De Dragobete, în această noapte…(praline belgiene Pallace, 9,99 lei, buchet de 7 lalele, 9,99lei)”, care a înregistrat 52 de difuzări cu un rate card estimat la 16.916 euro.
    Super Bingo Metropolis este pe locul doi cu reclama „De Dragobete sărbătoreşte româneşte cu super premii…”, care a înregistrat 46 de difuzări şi un rate card estimat la 123.000 euro.
    TVR2 este pe locul trei cu reclama “Dragostea se împarte la 2 (Dragobete)…” – cu 43 de difuzări şi un rate card estimat la 119.000 euro.

    Top 3 reclame Valentine’s Day

    Vodafone este brandul cu cele mai multe reclame înregistrate pentru această sărbătoare. Vodafone este pe primul loc cu reclama “De Valentine’s Day, trebuie să spun (Antonia, supernet 4G, net nelimitat în weekendul îndrăgostiţilor)” care a înregistrat 428 de difuzări şi un rate card de aproximativ 1.699.592 euro.
    Locul doi este ocupat de Lidl cu reclama: „Orice zi e mai frumoasă (de Valentine’s Day, pijama damă, 39,99lei, set neglijeu cu string, 39,99lei)” cu 121 difuzări şi un rate card estimat la 361.850 euro.
    Kiss FM este pe locul trei cu reclama: Ştim că vă iubiţi ca-n filme (…până de Valentine’s, cuplul vostru e în teste, 6 tricouri XX Love/oră, 14 tricouri cu 2 locuri..)”,  care a înregistrat 92 difuzări în perioada analizată, cu un rate card de 40.792 euro.

    Distribuţia reclamelor pe categorii de produse Dragobete vs Valentine’s Day

    Dragobete: în perioada 11 – 24 februarie 2016, categoria TV a înregistrat cel mai mare volum de publicitate (116 de reclame), urmată de Divertisment (81 reclame), Radio (56 reclame), Supermarket-uri (52 reclame), Evenimente (34 reclame) etc.