BusinessMagazin

Tag: instanta

  • Apare o nouă poliţie în România! Mai sunt câteva zile

    La finele acestei luni, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituţia creată în 2015 cu scopul de a recupera prejudiciile produse prin infracţiuni, va deveni operaţională. Astfel, va putea prelua în administrare bunurile mobile confiscate de la persoanele condamnate cărora justiţia le impută un prejudiciu. Până acum, această misiune a fost îndeplinită de ANAF care a obţinut din valorificarea bunurilor confiscate aproximativ 21 de milioane de lei.
     
    Din 27 martie, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituţia creată în 2015 cu scopul de a recupera prejudiciile produse prin infracţiuni, va deveni operaţională şi va putea prelua în administrare bunurile mobile confiscate cu valoare individuală de peste 15.000 euro.
     
    Aceasta după ce instituţia a identificat 199 clădiri în 38 de judeţe şi municipiul Bucureşti şi 192 terenuri în 40 de judeţe şi municipiul Bucureşti unde va stoca bunurile indisponibilizate. De asemenea, 16 unităţi militare dezafectate ar putea fi reabilitate şi utilizate de către ANABI pentru depozitarea bunurilor indisponibilizate. Aceasta era una dintre condiţiile pe care instituţia trebuia să le respecte, potrivit legii, pentru a putea efectiv să preia în custodie bunurile confiscate la solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată.
     
    „La solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată, Agenţia depozitează temporar şi administrează bunurile mobile indisponibilizate a căror valoare individuală depăşeşte, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei al sumei de 15.000 euro; în acest scop, Agenţia este numită custode”, au explicat pentru ECONOMICA.NET oficialii instituţiei.

  • ANAF: Daniel Constantin are calitatea de „terţ poprit”, dar conturile lui nu sunt încă blocate

    „Daniel Constantin are calitatea de terţ poprit, însă nu are şi conturile blocate. Operaţiunile de poprire sunt deocamdată suspendate, în aşteptarea unei decizii a Tribunalului Ilfov. La un moment dat, conturile vor fi, totuşi, poprite”, au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii ANAF.

    Demersul ANAF a fost făcut pentru a recupera o parte din prejudiciul din dosarul în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru prejudicierea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Co-preşedintele ALDE, Daniel Constantin, vicepremier şi ministru al Mediului, trebuie să ramburseze banii împrumutaţi de la Dan Voiculescu. În perioada 2007-2008, Daniel Constantin a luat de la Dan Voiculescu 295.000 de euro. Mai exact, în 2007, a împrumutat suma de 100.000 de euro, cu scadenţă în 2016, iar în 2008 – suma de 195.000 de euro, cu scadenţă în 2017.

    În declaraţia de avere, Daniel Constantin a precizat că a luat cu împrumut, de la Dan Voiculescu, 295.000 de euro în două tranşe, sume care urmau să fie rambursate etapizat.

  • O primărie din România plăteşte despăgubiri şoferilor care şi-au stricat maşinile în gropi. Vezi caţi bani trebuie să plătească

    O societate de asigurare din Cluj-Napoca a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2008 şi a solicitat plata a 55.000 de lei, ca o măsură de recuperare a banilor, după ce a plătit această sumă către 19 şoferi care au reclamat că şi-au stricat maşinile în gropile de pe străzile municipiului.

    Instanţele de la Judecătoria Sectorului I Bucureşti, Judecătoria Cluj-Napoca şi Tribunalul Cluj au dat câştig de cauză societăţii respective, motivând că vina pentru starea străzilor aparţine Primăriei.

    Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că din suma totală de 55.000 de lei au fost efectuate plăţi în ultima perioadă, în funcţie de sentinţele rămase definitive emise de magistraţi.

    „Pe rolul instanţelor clujene mai sunt procese în diverse faze pe tema despăgubirilor privind avarierea unor maşini din cauza gropilor de pe străzi”, au spus sursele citate.

    Societatea de asigurare a solicitat, în 2010, în instanţă, Judecătoriei Sectorului I Bucureşti obligarea Consiliului Local Cluj-Napoca la plata sumei totale de 54.929,49 lei reprezentând despăgubiri achitate într-un număr de 19 dosare de daună, sumă la care s-a solicitat adăugarea dobânzii legale calculate, în unele cazuri, începând cu noiembrie 2008.

    În 7 martie 2016 Tribunalul Cluj a obligat Consiliul Local să achite pentru un singur dosar de daună 5.691 lei ca despăgubiri, 3.585 lei dobândă legală şi 4.862 lei reprezentând cheltuieli de judecată, sumele fiind aprobate, marţi, în şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca.

    Instanţa a reţinut, în acest caz, faptul că un şofer a condus maşina în 25 februarie 2008 pe strada Oaşului din Cluj-Napoca şi a intrat într-o groapă, avariind partea din faţă a autovehicolului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O primărie din România plăteşte despăgubiri şoferilor care şi-au stricat maşinile în gropi. Vezi caţi bani trebuie să plătească

    O societate de asigurare din Cluj-Napoca a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2008 şi a solicitat plata a 55.000 de lei, ca o măsură de recuperare a banilor, după ce a plătit această sumă către 19 şoferi care au reclamat că şi-au stricat maşinile în gropile de pe străzile municipiului.

    Instanţele de la Judecătoria Sectorului I Bucureşti, Judecătoria Cluj-Napoca şi Tribunalul Cluj au dat câştig de cauză societăţii respective, motivând că vina pentru starea străzilor aparţine Primăriei.

    Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că din suma totală de 55.000 de lei au fost efectuate plăţi în ultima perioadă, în funcţie de sentinţele rămase definitive emise de magistraţi.

    „Pe rolul instanţelor clujene mai sunt procese în diverse faze pe tema despăgubirilor privind avarierea unor maşini din cauza gropilor de pe străzi”, au spus sursele citate.

    Societatea de asigurare a solicitat, în 2010, în instanţă, Judecătoriei Sectorului I Bucureşti obligarea Consiliului Local Cluj-Napoca la plata sumei totale de 54.929,49 lei reprezentând despăgubiri achitate într-un număr de 19 dosare de daună, sumă la care s-a solicitat adăugarea dobânzii legale calculate, în unele cazuri, începând cu noiembrie 2008.

    În 7 martie 2016 Tribunalul Cluj a obligat Consiliul Local să achite pentru un singur dosar de daună 5.691 lei ca despăgubiri, 3.585 lei dobândă legală şi 4.862 lei reprezentând cheltuieli de judecată, sumele fiind aprobate, marţi, în şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca.

    Instanţa a reţinut, în acest caz, faptul că un şofer a condus maşina în 25 februarie 2008 pe strada Oaşului din Cluj-Napoca şi a intrat într-o groapă, avariind partea din faţă a autovehicolului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ştirea despre România care a apărut în TOATE ZIARELE din lume. Au fost condamnati PE VIAŢĂ. „E dincolo de puterea de înţelegere a oricui”

    Un caz absolut şocant care are în centru o familie de români stabilită în Canada a făcut înconjurul presei mondiale. Românii Emil şi Rodica Rădiţă au fost condamnaţi pe viaţă de un tribunal din Canda după ce au luat o decizie de neînţeles care a dus în final la moartea fiului lor în vârstă de 15 ani. 

    „Acţiunile dumneavoastră sunt dincolo de puterea de înţelegere a oricui. Aţi persistat în această atitudine de nepăsare până când copilul a murit”, a argumentat judecătorul decizia. Înainte de a fi condamnaţi, cei doi soţi au primit ocazia de a se adresa instanţei, însă au refuzat. 

    Află aici ştirea despre România care a apărut în TOATE ZIARELE din lume. Au fost condamnati PE VIAŢĂ. „E dincolo de puterea de înţelegere a oricui”

  • Gheorghe Piperea: Două instanţe din ţară au dat 100% câştig de cauză consumatorilor pe Legea Dării în Plată

    “Există două instanţe care au dat 100% câştig de cauză consumatorilor. În rest, deciziile instanţelor sunt echilibrate, aş spune sensibil în favoarea consumatorilor”, a declarat joi avocatul Gheorghe Piperea, la conferinţa „Darea în plată şi echilibrarea contractelor de credit. Aplicarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 623/2016”.

    Conform statisticii prezentate de organizatorii conferinţei, care au consultat informaţiile postate în sistemul ECRIS (aplicaţie folosită la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru managementul electronic al dosarelor), instanţele de la Huşi şi Vaslui au dat soluţii 100% favorabile consumatorilor.

    În ceea ce priveşte judecătoriile din Bucureşti, statistica arată astfel: la sectorul 1 – 70% dintre decizii au fost favorabile consumatorilor, la sectorul 2 nu există hotărâri pe Legea Dării în Plată, la sectorul 3 – 70% dintre hotărâri sunt în favoarea clienţilor băncii, în vreme ce la sectorul 4 situaţia este de 50%. Iar la judecătoria sectorului 4 procentul este de 40% în ceea ce priveşte solicitările consumatorilor, băncile având câştig de cauză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un tânăr din Cluj, condamnat la 4 luni cu executare fără a fi citat sau anunţat de pedeapsă

    În anul 2013, tânărul din Cluj care atunci avea 24 de ani, a primit o amendă penală după ce a fost implicat într-o altercaţie. A achitat o parte din amendă, apoi a plecat la muncă în Italia. Nu a mai plătit restul amenzii, în valoare de 450 de lei, astfel că autorităţile au sesizat judecătoria Gherla şi au cerut înlocuirea sancţiunii cu o pedeapsă privativă de libertate. Procesul s-a desfăşurat în lipsa tânărului, iar instanţa a decis condamnarea acestuia la patru luni de închisoare cu executare.
     
    “Instanţa din Gherla nu a respectat drepturile elementare ale acestui tânăr. Nu l-a citat la proces, nu i s-a asigurat nici măcar un avocat din oficiu, iar după pronunţarea deciziei prin care a transformat amenda de 450 de lei în şase luni de închisoare cu executare, nu l-au notificat. Culmea e că pe citaţiile trimise de instanţă, care au fost ataşate la dosar, datele de contact şi de identificare ale destinatarului erau inventate, au fost comunicate către o persoană care nu există, însă cineva semnase de primire”, a declarat pentru MEDIAFAX avocatul Iulian Stoia, cel care l-a reprezentat pe tânăr după ce a fost încarcerat.
     
    Bărbatul, care obţinuse între timp un contract de muncă pe perioadă nedeterminată în Italia, nu a ştiut de condamnare, iar în 2016, în preajma Crăciunului, a revenit în ţară pentru a-şi petrece sărbătorile alături de familie. La Vama Borş, fiindcă fusese dat în consemn, a fost reţinut şi dus direct la penitenciarul Oradea unde a rămas încarcerat.
     

  • Ordonanţa de Urgenţă 14/2017 a fost atacată în instanţă. Abrogarea OUG 13, în pericol

    La Curtea de Apel Bucureşti a fost înregistrată pe 10 februarie o cerere de suspendare a ordonanţei de urgenţă nr. 14, la Secţia contencios administrativ şi fiscal, acţiunea fiind introdusă de o persoană fizică. Până în prezent instanţa nu a stabilit un termen în acest caz.

    Specialiştii susţin că ordonanţa de urgenţă nu este un act administrativ ci unul normativ cu putere de lege, neputând fi suspendat de la aplicare de către instanţele din România.

    Într-o altă cauză aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în care mai multe persoane sunt cercetate pentru despăgubiri ilegale, un inculpat a cerut sesizarea Curţii Constituţionale în privinţa ordonanţei de urgenţă prin care a fost abrogată ordonanţa 13, care prevedea modificarea codurilor penale, printre prevederi fiind abuzul în serviciu pentru care se stabilise pragul de 200. 000 de lei, sumă de la care puteau fi făcute cercetări pentru această infracţiune.

    O altă cauză în care a fost atacată OUG 14 este pe rolul unei instanţe din Timişoara.