BusinessMagazin

Tag: informatica

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Afacerile din servicii cresc încet, dar constant

    După primele cinci luni ale acestui an, avansul vânzărilor din sectorul de servicii a fost de 5,4%.

    În termeni anuali, cele mai mari avansuri au fost consemnate de cifra de afaceri în servicii informatice şi tehnologia informaţiei (24,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (13,9%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (9,8%), comunicaţii (4,3%) şi la transporturi (2,6%).

    Pe de altă parte, afacerile firmelor de transport au scăzut cu 2,7%.

  • Un nou centru de cercetare IT la Bucureşti

    Potrivit acordului semnat între cele două ministere, centrul din Bucureşti va identifica proiecte pilot din sectorul IT, pe care le va şi dezvolta ulterior, “încurajând colaborarea între Agenţia Naţională a Societăţii Informaţionale (NIA) din Coreea şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică (ICI) din România”.

    România şi Coreea de Sud au convenit să asigure fiecare câte 1 milion de dolari pentru finanţarea de astfel de proiecte.

    Principalele domenii de interes vor fi extinderea reţelelor de internet în bandă largă, precum şi îmbunătăţirea infrastructurii publice cheie (Public Key Infrastructure – PKI) şi a securităţii informatice.

  • Elevii români au obţinut patru medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică

     Medalia de aur la olimpiadă a fost câştigată de bistriţeanul Rareş Darius Buhai, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu”, care este multiplu medaliat internaţional, fiind câştigătorul medaliilor de aur şi la precedentele două ediţii.

    Medaliile de argint au fost obţinute de Andrei Heidelbacher, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional “C. D. Loga” din Timişoara (laureat cu argint şi anul trecut) şi de Alexandru Velea, elev în clasa a XI-a la Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alergând împreună 
cu maşinile

    Cum nu sunt un fan al abordărilor de acest gen, iniţial am mârâit la teoriile lui Brynjolfsson; i-am dat dreptate doar într-o privinţă, cum că PIB-ul nu include uriaşa cantitate de efort reprezentată de gratuităţile de pe internet – Wikipedia, Google, Skype, materialele video si audio, muzica. 300 de miliarde de dolari, spune el, doar în cazul PIB american.

    „Ce putem face pentru a crea prosperitate generalizată? Răspunsul nu e să încercăm să încetinim tehnologia. În loc să ne luăm la întrecere cu maşinile, trebuie să învăţăm să alergăm alături de ele. Asta e marea noastră provocare“, spune Brynjolfsson. Luddit-ul din mine nu simte nevoia să se întreacă cu maşinile – sunt convins, de exemplu, că nicio maşină nu o să poată înjura la nervi mai plastic decât mine – şi nici alergatul acela, chiar metaforic, nu-mi spune nimic.

    Simt, în schimb, nevoia să stăpânesc tehnologia şi nu să mş simt ca ucenicul vrăjitor printre meniuri, aplicaţii şi programe. M-am gândit la toate acestea la un moment dat, iar pe urmă l-am pus pe Brynjolfsson pe un raft al minţii şi l-am lăsat acolo.
    …asta până când am aflat de existenţa lui Eugene Goostman. În vârstă de 13 ani. Are trei părinţi, toţi bărbaţi, ruşi, şi spune că este din Odessa. Nu este o fiinţă reală, ci primul program de calculator care, se zice, a izbutit să treacă testele Turing.

    Alan Turing este părintele informaticii moderne, iar testele care îi poartă numele încearcă să definească o maşină inteligentă, care gândeşte (practic, o maşină şi un om poartă o conversaţie cu un om, acesta din urmă încercând să determine care dintre interlocutorii săi este maşina şi care omul). Turing a prorocit că în undeva în jurul anului 2000 un computer va ajunge să păcălească omul în mai mult de o treime din cazuri, iar Eugene Goostman tocmai asta a făcut. Cea mai mare parte a presei internaţionale a relatat povestea, stabilind că o piatră de hotar tocmai a fost depăşită.

    Ştiu şi eu?! Am „stat de vorbă“ şi eu cu o versiune a lui Eugene Goostman (o căutare simplă cu Google vă ajută) şi nu m-a convins, sub nicio formă, că este băiatul evreu din Odessa drept care se dă; este lipsit de spontaneitatea şi de gradele acela de incoerenţă şi ilogic caracteristice fiinţei umane. Sigur că era o versiune de început a programului, echivalentul unei vârste chiar mai fragede decât cei 13 ani de acum; dar era chiar mai rău decât bot-ul acela de call center care de curând se dădea, tot prin presă, drept femeie (Google, din nou!). Mă gândesc, cu toată sinceritatea, că problema nu o fi la Eugene Goostman, ci la interlocutorii săi, poa e mai uşor de dus de nas, de manipulat, din cauza multiplelor presiuni ale vieţii moderne (aici sunt grozav de eufemistic, v-aţi dat seama).

    Nu poţi fi om sau maşină cu inteligenţă umană dacă nu ai emoţii, instabilitate, creativitate. Îmi dă dreptate Ray Kurzweil de la Google, o eminenţă a inteligenţei artificiale, care crede că abia peste 15 ani un computer va putea căpăta caracteristici umane – emoţii, capacitatea de a face glume, de a fi romantic sau sexy.

    Şi aici ating clou-ul acestui text: cum va reacţiona oare lumea la crearea unui fiinţe din siliciu, metal şi electricitate? Cum va reacţiona aceasta în lumea noastră? Cum o includem în PIB-ul acela neacoperit al lui Brynjolfsson?

    „Visul“, de Vameşul Rousseau, ceva ce o maşină nu va picta niciodată.

  • România va avea un centru de inovare în domeniul securităţii informatice în 2016

     Studiul va fi finanţat dintr-un împrumut nerambursabil acordat de Agenţia pentru Comerţ şi Dezvoltare din Statelor Unite ale Americii (USTDA) Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT – RO).

    “Anul trecut, Guvernul României a aprobat strategia naţionala privind strategia natională. Următoarea etapă a fost proiectul de lege care a fost transmis Parlamentului după ce a fost aprobat de Guvern. Urmează nivelul operativ. Acest centru de invovare vine şi defineşte care ar fi principalele domenii în care România trebuie să-şi pregăteasca capabilităţile pentru a nu avea o situaţie în care anumite infrastructuri critice sunt preluate de potenţiali atacatori”, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, într-o conferinţă de presă dedicată semnării acordului de împrumut.

    La eveniment a fost prezent şi directorul general al USTDA pentru Europa şi Eurasia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a urcat în topul celor mai expuse ţări la atacuri informatice

    Romania se situeaza pe locul 25 la nivel mondial in clasamentul celor mai expuse tari din punct de vedere al atacurilor informatice, cu o pozitie mai sus in clasament comparativ cu 2012, cand a ocupat pozitia 26. In lume, clasamentul este condus de SUA, urmata de China, India, Olanda, Germania, Rusia, Marea Britanie, Brazilia, Taiwan si Italia.

    La nivelul EMEA Romania este clasata pe locul 11 in randul tarilor catre care sunt directionate cele mai multe atacuri informatice, dupa Olanda – tara care inregistreaza cel mai mare numar de atacuri informatice din regiune -, Germania, Rusia, Marea Britanie, Italia, Spania, Franta, Polonia, Turcia si Ungaria.

    Din punctul de vedere al atacurilor initiate, Romania se situeaza pe locul 14 in lume dupa atacurile de tip spam, cu 2,3% din volumul total al atacurilor de acest tip fiind initiate din Romania. De asemenea, conform raportului Internet Security Threat Report realizat de Symantec, Romania ocupa locul 21 la nivel mondial din punctul de vedere al atacurilor de tip phishing pe care le genereaza, cu un procent de 1% din totalul atacurilor pornind din Romania.

    Numarul atacurilor de securitate de mare amploare este in crestere la nivel mondial, de la unul singur in anul 2012 la opt anul trecut. Peste 552 de milioane de date personale confidentiale au fost expuse in 2013 la nivel mondial, potrivit raportului Internet Security Threat Report. In 2013, numarul breselor de securitate a crescut la nivel mondial cu 62% fata de anul anterior. Raportul releva o schimbare de paradigma in comportamentul infractorilor cibernetici: acestia isi planuiesc actiunile cu multe luni inaintea marilor atacuri, spre deosebire de trecut, cand executau lovituri mai rapide, cu recompense mai mici.

  • Profilul robot al celui care fură din companii: angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară, care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată

    Mai mult de o treime (37%) dintre respondenţii ediţiei 2014 a sondajului PwC “Global Economic Crime Survey”, în creştere cu 3% faţă de 2011, spun că au fost victime ale criminalităţii economice, iar 25% declară că au fost vizaţi de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul  pentru comiterea infracţiunilor. “Infracţionalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizaţie, indiferent de mărime, în orice colţ al lumii, nu este imună la impactul fraudei şi al altor infracţiuni economice”, spune Cornelia Bumbăcea, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracţionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievaţi. Este urmat de frauda în procedurile de achiziţii (29%), corupţie (27%), criminalitate informatică (24%) şi frauda contabilă (22%). Alte infracţiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară şi cea  fiscală. Pierderile asociate infracţiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalităţii economice asupra organizaţiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizaţii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.

    Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară şi frauda în procedurile de achiziţii, raportată de aproape 30% dintre respondenţi. Aceştia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracţionalităţii economice: scăderea moralului angajaţilor (31%), prejudicii aduse reputaţiei companiei şi efecte negative aduse relaţiilor de afaceri (17%). în ciuda consecinţelor financiare ale infracţiunilor, doar 3% dintre respondenţi au spus că frauda a afectat preţul acţiunilor. “Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalităţii economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.

    Cine comite fraudă?

    Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanţi: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infracţiune şi justificări personale pentru a comite o infracţiune. La nivel global, 24% din infracţionalitatea economică este comisă de angajaţii din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără funcţii de conducere. Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajaţii cu 6 sau mai mulţi ani de experienţă, iar o treime de către angajaţii cu experienţă între 3-5 ani.

  • A devenit antreprenoare după 16 ani petrecuţi în corporaţii: acum identifică abilităţile copiiilor încă de mici şi face bani din asta

    Mihaela Feodorof este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman în Power” .(19 martie 2014)

    “A venit la noi un tânăr, olimpic internaţional la informatică, însoţit de mama sa, medic. M-a surprins tristeţea lui şi, deşi de evaluările tinerilor se ocupă colegele mele, cu calificare de psiholog, l-am întrebat de ce e atât de trist. Am aflat că informatica, în care făcea de fapt performanţă, nu îi aducea satisfacţii şi nici nu ştia ce altceva ar putea face”, povesteşte Mihaela Feodorof.

    După ce tânărul a fost evaluat, s-a dovedit că are înclinaţii antreprenoriale; deşi era invitat să se înscrie la universităţi cu profil de informatică fără examen, el a ales să urmeze cursurile unei facultăţi de afaceri. Cu exemple de acest fel îşi descrie Mihaela Feodorof firma sa, numită iniţial Yourway, în care a investit în primă fază, pentru instrumente şi certificări, în jur de 10.000 de euro.

    Au urmat apoi sumele investite în formarea sa şi a celor trei angajaţi, în sediu şi în alte instrumente adăugate portofoliului, suma depăşind astfel 100.000 de euro. Iar Mihaela Feodorof a ales să separe cele două activităţi distincte, în platforme diferite: Performance way (destinată companiilor) şi Yourway (pentru tineri, adolescenţi şi copii). Firma are acum patru angajaţi, doi colaboratori, o cifră de afaceri de 100.000 de euro, iar antreprenoarea spune că „nu mi-am propus să duc acasă mai mulţi bani decât pe vremea când eram angajată, pentru că nu mâncăm cu mai multe guri”.

    În 2009, când împlinea 40 de ani, Mihaela Feodorof a ales să părăsească mediul corporatist, un fotoliu de director în domeniul resurselor umane şi siguranţa unei slujbe la BRD. „Plecarea a fost un exerciţiu care mi-a luat mai bine de un an, pentru a-mi fi limpede ce şi cum vreau să fac”, povesteşte ea. În cadrul BRD a lucrat 16 ani şi „din afară arăta ca un traseu profesional stagnat„, însă în realitate, spune ea, au fost două companii şi două trasee distincte. Pentru că în primii ani, până în 2000, BRD a fost prima bancă privată din România crescută sub cultură americană şi canadiană, iar la întoarcerea sa din concediul de maternitate instituţia financiară fusese deja preluată de francezii de la Société Générale.

    După încă şapte ani în cadrul băncii, ajunsese în punctul în care simţea nevoia unei schimbări. „A fost incredibil de greu să înţeleg că trebuie să ies din spaţiul de confort pentru a fi mulţumită”, povesteşte ea. A urmat un an de întrebări şi căutări. Îşi propusese să-şi dea demisia la finalul anului 2008, când deja se declanşase criza, dar efectele acesteia nu se făceau încă simţite în România. Cei foarte apropiaţi o îndemnau să se mai gândească, iar un nou termen impus a fost primăvara lui 2009; în primele luni din an s-a hotărât că nu-şi mai doreşte statutul de angajată şi că vrea, în continuare, să lucreze cu oamenii.

    În BRD, povesteşte ea, avea instrumentele necesare, bugete, libertate de acţiune, spre deosebire de multe alte companii din alte industrii, pentru că n-ar fi schimbat banca franceză pe o altă instituţie financiară. Şi apoi i-a devenit clar că nu vrea să mai fie niciodată angajată. „Privind în urmă, îmi dau seama că n-a fost deloc uşor. Dar îmi recăpătasem energia şi bucuria de a lucra„, povesteşte ea.
     

  • Director din CNAS, urmărit penal pentru abuz în serviciu în cazul unor achiziţii

     Istvan Lucian Medvaş este urmărit penal pentru tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată (două acte materiale) şi abuz în serviciu, arată miercuri Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), într-un comunicat de presă.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada ianuarie-aprilie 2010, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a organizat procedura de achiziţie pentru “servicii de mentenanţă şi suport tehnic pentru sistem ERP”, o aplicaţie informatică de management al resurselor. Licenţele de exploatare a sistemului ERP fuseseră achiziţionate de la SC SIVECO România SA în perioada 2003-2007.

    “Procedura de achiziţie a serviciilor de mentenanţă din anul 2010 a fost iniţiată în trei rânduri, întrucât în primele două cazuri actele efectuate au fost anulate pe motiv de ofertă neconformă, fapt constatat de comisia de negociere în primul caz, respectiv opinia defavorabilă exprimată de reprezentantul Ministerului Finanţelor în cel de-al doilea”, a precizat DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director din CNAS, urmărit penal pentru abuz în serviciu în cazul unor achiziţii

     Istvan Lucian Medvaş este urmărit penal pentru tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată (două acte materiale) şi abuz în serviciu, arată miercuri Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), într-un comunicat de presă.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada ianuarie-aprilie 2010, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a organizat procedura de achiziţie pentru “servicii de mentenanţă şi suport tehnic pentru sistem ERP”, o aplicaţie informatică de management al resurselor. Licenţele de exploatare a sistemului ERP fuseseră achiziţionate de la SC SIVECO România SA în perioada 2003-2007.

    “Procedura de achiziţie a serviciilor de mentenanţă din anul 2010 a fost iniţiată în trei rânduri, întrucât în primele două cazuri actele efectuate au fost anulate pe motiv de ofertă neconformă, fapt constatat de comisia de negociere în primul caz, respectiv opinia defavorabilă exprimată de reprezentantul Ministerului Finanţelor în cel de-al doilea”, a precizat DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro