Tag: influentare

  • Cei care consumă multă ciocolată au şanse mai mari de a câştiga un premiu Nobel

    Informaţiile provin dintr-o lucrare publicată în New England Journal of Medicine, numită “Consumul de ciocolată, funcţia cognitivă şi laureaţii Nobel”. Aceasta a fost scrisă de Franz H. Messerli, doctor în ştiinţe, care notează următoarele: “Din moment ce consumul de ciocolată poate, teoretic, îmbunătăţi funcţia congnitivă nu doar în cadrul indivizilor ci în cadrul întregii populaţii, m-am întrebat dacă pot trage anumite concluzii de aici.”

    Messerli a realizat o corelare între numărul de câştigători ai premiului Nobel per capita şi cantitatea de produse de ciocolată consumate per capita. El a măsurat funcţia cognitivă la nivelul populaţiei unei ţări şi a observat că aceasta tinde să fie superioară acolo unde consumul este crescut.

    “Această relaţie nu este neapărat una cauzală, dar arată că o dimensiune o poate influenţa pe cealaltă”, subliniază omul de ştiinţă.

  • Duicu i-a spus şefului IPJ Mehedinţi că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, MAI şi a şefului IGPR

     Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat joi, într-un comunicat de presă, că procurorii Secţiei de combaterea infracţiunilor de corupţie au început urmărirea penală în cazul lui Ioan Adrian Duiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, pentru trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu şi două infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.

    În aceeaşi cauză este urmărit penal şi Constantin Stefan Ponea, inspector şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Mehedinţi, pentru trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Tim Berners-Lee, inventatorul internetului: E necesară o constituţie pentru protejarea utilizatorilor

     La 25 de ani de la lansarea internetului, inventatorul său a declarat pentru The Guardian că este necesară o “Magna Carta” pentru domeniul online, care să asigure independenţa acestui mediu şi să îi protejeze pe utilizatorii world wide web-ului.

    Tim Berners-Lee a spus că internetul este din ce în ce mai afectat de atacurile cibernetice guvernamentale şi de influenţa corporatistă, fapt pentru care sunt necesare noi reguli pentru protejarea sistemului “deschis” şi “neutru”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul A URCAT la 4,5200 lei/euro în prima oră a şedinţei, influenţat marginal de ruperea USL

     La debutul şedinţei euro a fost tranzacţionat la 4,5190 lei, cu 0,45 – 0,7 bani (0,1% – 0,16%) peste cotaţiile de la finalul sesiunii precedente, de 4,5120 – 4,5145 lei/euro.

    Ulterior, rata de schimb a urcat la 4,52 lei/euro, unde au fost realizate majoritatea tranzacţiilor.

    La scurt timp după ora 10:00, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,5180 – 4,5200 lei, cu 0,55 – 0,6 bani (0,12% – 0,13%) peste închiderea de marţi.

    După prima oră a şedinţei de la Bucureşti, zlotul era în stagnare în raport cu euro, iar forintul se deprecia cu 0,1%.

    Dealerii cred că deprecierea uşoară a leului este determinată de un cumul de factori printre care ruperea coaliţiei de guvernare, decisă marţi seară prin ieşirea PNL din USL, dar şi de reintrarea Hidroelectrica în insolvenţă, de decizia Executivului de a plăti din buget o parte datorii la unele companii de stat, dar şi de situaţia incertă în care se află Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Radu Ruşanu a fost REŢINUT. Preşedintele ASF, urmărit penal pentru favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au extins urmărirea penală în cazul lui Dan-Radu Ruşanu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), pentru favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor.

    Săptămâna trecută, procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Dan Radu Ruşanu, în dosarul “Carpatica”, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat “protejarea frauduloasă” a intereselor SC Carpatica.

    “Din ordonanţa de extindere a urmăririi penale a rezultat că există date şi indicii rezonabile conform cărora, pentru perpetuarea situaţiei de favorizare a SC Carpatica Asig SA şi urmărind impunerea în cadrul consiliului ASF a anumitor  persoane, dar şi întărirea propriei puteri decizionale, Ruşanu Radu Dan a efectuat demersuri pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de către Guvernul României, care să dea caracter normativ şi obligatoriu  intereselor sale personale şi de grup”, se arată într-un comunicat de presă de marţi al DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul de afaceri Gruia Stoica rămâne în arest

     Instanţa supremă a dezbătut, marţi, recursul lui Gruia Stoica, proprietarul Grupului Feroviar Român (GFR), împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti de arestare preventivă pentru 29 de zile, în dosarul în care omul de afaceri este acuzat de cumpărare de influenţă. Procurorii anticorupţie susţin că Stoica i-ar fi dat avocatului Doru Boştină trei milioane de euro pentru a afla preţul cerut de CFR Marfă la o licitaţie pentru transportarea cărbunelui, organizată de Complexul Energetic Oltenia (CEO), la care participa şi GFR.

    Avocaţii lui Gruia Stoica au invocat prevederi din noul Cod de procedură penală şi au arătat că faptele de care omul de afaceri este acuzat nu sunt dovedite cu probe şi că o bună parte dintre acestea ar fi obţinute ilegal de către procurorii DNA.

    Aceştia au arătat că procurorii anticorupţie ar fi făcut interceptări nelegale, iar alte interceptări făcute în baza legii siguranţei naţionale nu au fost obţinute legal, pentru că ele nu au fost făcute cu un mandat de la judecător.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INTERCEPTĂRI: Gruia Stoica îl întreba pe Boştină dacă la MT are influenţă Fenechiu sau Găurean

     Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român (GFR), este urmărit penal pentru cumpărare de influenţă, după ce i-ar fi dat avocatului Doru Boştină trei milioane de euro pentru a afla preţul cerut de CFR Marfă la o licitaţie pentru transportarea cărbunelui, organizată de Complexul Energetic Oltenia (CEO).

    Gruia Stoica a fost reţinut, miercuri seară, de procurorii anticorupţie şi va fi prezentat joi Curţii de Apel Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă, iar avocatul Doru Boştină a primit interdicţie de a părăsi ţara, acesta fiind acuzat de trafic de influenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Mită pentru influenţarea unor oficiali din Primăria Sectorului 3 în atribuirea unor lucrări de reabilitare termică

     Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a inculpatului George Navon, persoană fără o calitate anume, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată (două acte materiale).

    În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, la sfârşitul lunii octombrie 2012, inculpatul George Navon a pretins pentru sine şi pentru alţii suma 210.000 de euro, din care 200.000 de euro cu titlu de consultanţă de afaceri (dintr-un avans obţinut pentru lucrări viitoare) şi 10.000 de euro cu titlu de “taxă de încredere”, pentru a-şi folosi influenţa pe lângă reprezentanţi ai Primăriei Sectorului 3, astfel încât să-i obţină unui administrator al unei societăţi comerciale (denunţător în cauză) încredinţarea directă a unor lucrări de reabilitare termică a 10 blocuri. Această din urmă pretenţie de 10.000 de euro a fost diminuată la 20.000 de lei, sumă care a fost primită de inculpat la data de 30 octombrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu televiziunea în viitor

    Există şase tendinţe care vor influenţa viitorul televiziunii, după cum reiese din studiul EY Future of Television – Media & Entertainment realizat de compania de servicii profesionale Ernst&Young.

    Cele şase tendinţe identificate de studiu care vor determina viitorul televiziunii sunt:

    1. Structurile narative (storytelling-ul) vor evolua pentru a valorifica mai bine mediul reprezentat de platformele multiple. Ecranul utilizat cel mai des nu va mai fi cel definit de dimensiune, ci va fi acel ecran care va fi capabil să capteze atenţia. Ecranele multiple care funcţionează perfect împreună vor permite dezvoltarea de noi structuri narative care să ofere producătorilor de conţinut mai multe oportunităţi de a inova împreună cu audienţa. Metadatele care permit sincronizarea între ecrane vor deveni facilitatoare cheie.

    2. Ecranele omniprezente vor solicita o mobilitate mai mare a conţinutului. Pe măsură ce apar tot mai multe ecrane în tot mai multe locuri – de la spaţiile de acasă, până la vehicule sau spaţiile publice – vom asista la o creştere a cererii pentru conţinut care să poată urma telespectatorul oriunde merge acesta. Agenţiile de publicitate vor avea la dispoziţie mai multe ecrane şi un potenţial mai mare de a genera impresii în această nouă paradigmă, multi-ecran.

    3. Dinamica socială şi experienţele sociale colective vor determina o creştere a vizualizărilor asociate evenimentelor. Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. În cazul în care creatorii de conţinut vor reuşi să construiască o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii vor dori să fie incluşi în această experienţă şi se vor întoarce în faţa ecranului.

    4. Inovaţia în materie de descoperiri de noi programe şi de noi tipuri de telecomenzi va duce la definirea unor tehnici care să optimizeze căutarea de programe relevante. În pofida evoluţiei televizoarelor, experienţa consumatorului cu telecomanda şi căutarea pe canalele disponibile nu s-a schimbat prea mult în ultimele câteva decenii. Telespectatorii continuă să fie adesea frustraţi atunci când încearcă să găsească la TV ceva ce îi interesează. Cu ajutorul tabletelor şi a altor dispozitive, căutarea şi descoperirea de programe vor fi mult mai intuitive şi mai adaptate la preferinţele fiecărui individ. Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi, în cele din urmă, să-şi optimizeze conţinutul pentru căutare, la fel ca în cazul motoarelor de căutare, pentru a permite conţinutului relevant şi atrăgător să ajungă să fie văzut de telespectator.

    5. Vizionarea într-o singură sesiune a mai multor episoade dintr-un serial sau alt tip de conţinut va atrage după sine inovaţii în zona de măsurare şi personalizare. Odată cu creşterea numărului de platforme de conţinut video la cerere, a crescut şi accesul consumatorilor la conţinut, precum şi frecvenţa fenomenului de bingeing (vizionarea, timp de mai multe ore, de conţinut într-o singură sesiune). Companiile de media şi divertisment vor fi nevoite să dezvolte metode prin care să măsoare şi să înţeleagă mai bine acest tipar unic de vizionare, astfel încât modul în care împachetează conţinutul pe care-l propun să satisfacă mai bine nevoile telespectatorilor, să creeze fani dedicaţi pe toată durata de viaţă a produsului şi să creeze mai multe oportunităţi pentru publicitari.

    6. Cererile tot mai exigente de conţinut unic venind din partea noilor jucători intraţi în segment vor influenţa inovarea dincolo de sistemul studioului tradiţional. Deoarece realizarea de programe este acum asigurată de un număr mai mare de producători, va exista o mai mare libertate de creaţie şi se vor putea asuma mai multe riscuri. În mod similar, posibilitatea telespectatorilor de a vedea la cerere episoadele pilot şi de a le vota pe cele care le plac cel mai mult va atrage după sine o redistribuire a controlului asupra produsului între telespectatori şi cel care le produce, ceea ce va permite dezvoltarea de conţinut şi în afara formatului tradiţional din televiziunile standard. De asemenea, producătorii de conţinut vor putea aloca mai mult timp dezvoltării personajelor şi liniei narative, deoarece nevoia de a rezuma episoadele anterioare va fi eliminată, datorită posibilităţii audienţei de a le viziona şi re-viziona la cerere, oricând doresc.

    Companiile de media şi divertisment vor trebui să dezvolte o relaţie mult mai apropiată cu telespectatorii pentru a crea o interacţiune mai puternică atât prin experienţa de vizionare a conţinutului cât şi prin publicitate.

    ”Nu este vorba doar despre a facilita vizualizarea de conţinut pe mai multe tipuri de platforme”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România. „Este vorba, mai degrabă, despre a crea experienţe printr-un conţinut puternic personalizat, deoarece relaţia dintre conţinut şi telespectator va fi din ce în ce mai complexă şi are potenţialul de a deveni tot mai profitabilă”.

    Se evidenţiază, de asemenea, necesitatea măsurării mai detaliate de către companiile de media şi divertisment a comportamentului de vizionare, pentru a putea crea experienţe mai interactive, mai multă mobilitate şi o mai bună adaptare a conţinutului la nevoile şi interesele specifice ale telespectatorilor.

    Rezultatele sondajului EY se bazează pe analiza a mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume.

     

  • STUDIU: Factorii care influenţează coşul de cumpărături. În ce condiţii creşte suma cheltuită în mall şi cum putem lăsa mai puţini bani în magazine

     Timpul petrecut într-un centru comercial, numărul de magazine vizitate, vârsta şi frecvenţa sunt cei mai importanţi factori care influenţează coşul de cumpărături al vizitatorului de mall, conform rezultatelor Retail Metrics, produs dezvoltat de DTZ Echinox.

    Folosind metode cantitative complexe, DTZ a urmărit determinarea factorilor care influenţează coşul de cumpărături al unui vizitator într-un centru comercial. S-au luat în considerare 25 de factori precum vârsta, sexul, veniturile, educaţia, timpul petrecut în mall, frecvenţa vizitelor, etc., iar în final au fost validaţi patru: numărul de magazine vizitate, frecvenţa de vizitare, timpul petrecut în centru şi vârsta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro