BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Ce spune agenţia de rating Moody’s despre Banca Transilvania: Performanţele financiare vor rămâne rezistente în pofida turbulenţelor macroeconomice. Indicatori de rentabilitate solidă, susţinuţi de poziţia de lider de piaţă

    ♦ Expunerea băncii este însă semnificativă pe creditele în valută, precum şi pe creditele de consum, vulnerabile la impactul unor rate mai mari ale dobânzilor şi al inflaţiei.

    Agenţia de evaluare financiară Moody’s, care a iniţiat în premieră acoperirea Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) prin clasarea băncii în categoria recomandată investiţiilor cu perspectivă stabilă, spune că rentabilitatea şi capitalul băncii vor rămâne solide în pofida turbulenţelor macroeconomice.

    „Perspectiva stabilă a ratingurilor depozitelor bancare pe termen lung şi a ratingurilor emitentului pe termen lung ale Băncii Transilvania reflectă aşteptările Moody’s conform cărora performanţa financiară a băncii, în special capitalul şi profitabilitatea, vor rămâne rezistente în pofida turbulenţelor macroeconomice, precum şi ipoteza agenţiei că structura pasivelor sale nu se va schimba în mod semnificativ în timp ce se adaptează la respectarea MREL“, scrie Moody’s în raportul de evaluare.

    Banca Transilvania are şi rating BB+ de la agenţia de evaluare financiară Fitch.

    Moody’s Investors Service a atribuit pe 27 noiembrie 2023 pentru prima dată calificativele Baa2/P-2 pentru depozite pe termen lung şi pe termen scurt şi Baa3/P-3 pentru emisiuni pe termen lung şi pe termen scurt ale Băncii Transilvania. Agenţia consideră că banca are un nivel al capitalului robust (CET1) de 18,6% la sfârşitul lunii iunie 2023, cu indicatori de rentabilitate solidă, susţinuţi de poziţia de lider de piaţă şi de potenţialul de creştere puternică a afacerii. „Având în vedere că depozitele clienţilor reprezentau 83% din totalul pasivelor (inclusiv capitalurile proprii) în iunie 2023, Banca Transilvania se bazează într-o măsură redusă pe finanţare sensibilă la sentimentul de piaţă, de aproximativ 5% din activele bancare tangibile, care va creşte modest pe măsură ce banca va emite datorii pentru a se conforma cerinţei minime de finanţare nerambursabilă şi pasive eligibile (MREL)“, notează Moody’s.

    Pe de altă parte agenţia consideră că ratingul ba1 surprinde riscuri crescute generate de o pondere semnificativă a împrumuturilor în valută (aproximativ o treime), care expune banca la risc valutar, precum şi expunerea la creditele de consum, care sunt vulnerabile la impactul unor rate mai mari ale dobânzilor şi al inflaţiei.

    „Condiţiile macroeconomice rămân, de asemenea, fragile, având în vedere riscurile geopolitice ridicate şi potenţiala încetinire a creşterii economice în Europa“. Banca a înregistrat o creştere puternică, atât pe cale organică, cât şi prin achiziţii, şi este cea mai mare bancă din România după activele totale, cu o cotă de piaţă de aproximativ 20% la sfârşitul anului 2022. Liviu Popescu

    Banca Transilvania a raportat un profit net consolidat de 2,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2023, în creştere de la 1,68 miliarde de lei din aceeaşi perioadă a lui 2022, deci mai mare cu 37%.

    Pe de altă parte veniturile operaţionale au fost de 5,6 mld. lei, în creştere de la 4,4 mld. lei. Cheltuielile operaţionale în primele nouă luni au fost de 2,75 mld. lei faţă de 2,49 mld. lei. Activele consolidate ale băncii au ajuns la 157,6 mld. lei, faţă de 140,5 mld. lei la finalul lui 2022.

  • Când salariile se subţiază

    Să ne imaginăm la linia de start a unei curse salariul, bonusul, beneficiile, inflaţia, dobânzile la credite, paritatea leu /euro. Care iepure fuge mai repede?

    Graficele cu evoluţia salariilor variază mult în funcţie de profesie şi de domeniu. Cele mai spectaculoase modificări – mai cu seamă prin numărul mare de oameni implicaţi – se leagă de raportul lefurilor din mediul de stat faţă de cel privat. Crizele care au marcat economia – locală şi mondială –, războaiele, vremea (anii mai secetoşi îşi pun amprenta asupra PIB-ului şi nu numai), deciziile guvernanţilor de diverse culori sunt, de-a valma, factori care îşi pun amprenta asupra puterii de cumpărare. Implicit, pe nivelul de trai. Impactul variază însă, în funcţie de profesie, domeniu, performanţa firmei şi, desigur, inflaţie – care sapă tot mai adânc în bugetele de cheltuieli, alături de dobânzi.

    Inflaţia din 2023 a variat de la 14,5% în primul trimestru la 10,3% în cel de-al doilea şi 8,8% în T3. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, semnala recent că la nivel european doar în Ungaria se înregistrează o inflaţie mai mare decât la noi în prezent. „Eram pe locul 7-8 în lunile de vară, acum am ajuns pe locul doi, singura ţară care are o variaţie anuală mai mare decât noi e Ungaria.” Rata anuală a inflaţiei a coborât în septembrie 2023 la 8,83%, în linie cu previziunile, de la 9,43% în luna august, pe fondul decelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate şi al accentuării declinului în termeni anuali al preţurilor energiei, menţionează raportul BNR.

    Mă bucur mult că frenezia creşterii preţurilor s-a mai temperat. Dar n-am speranţe la ieftiniri. Aţi constatat, desigur, că orice creştere de preţ se păstrează, chiar dacă dispare motivul. De pildă preţul de închiriere a terenului de tenis creşte odată cu venirea frigului în fiecare sezon rece, pe motiv că sunt costuri suplimentare pentru instalarea balonului, pentru energia necesară la încălzire şi iluminat etc. Dar când balonul dispare, preţul nu scade. Sau de câte ori n-am auzit că vor creşte preţurile din pricina – să spunem – avansului la preţul combustibilor sau energiei? Vă amintiţi să se fi ieftinit cumva vreodată la raft ciocolata, pâinea sau carnea, chiar dacă preţurile carburanţilor s-au micşorat? Desigur, majoritatea companiilor au politici salariale clare pentru creşteri în funcţie de inflaţie, performanţe şi ochi frumoşi sau grade de rudenie. Conform INS, în septembrie 2023, câştigul salarial mediu brut a fost de 7.350 lei, cu 92 lei (Ă1,3%) mai mare decât în luna august, iar câştigul salarial mediu net a fost de 4.593 lei, în creştere cu 62 lei (Ă1,4%) faţă de luna august 2023. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (11.450 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.524 lei).

    Privită pe parcursul mai multor ani, cea mai spectaculoasă este pesemne evoluţia chenzinelor IT-iştilor. Între 2005 şi 2015, salariile angajaţilor din IT au crescut de patru ori; doar în 2008 creşterea medie a veniturilor pentru specialiştii din domeniu a fost de 32% faţă de anul anterior. De la 4.378 de lei net, cât era câştigul salarial în 2015, veniturile specialiştilor din IT au mai înregistrat un alt salt spectaculos, ajungând anul trecut la 9.178 de lei. Spre comparaţie, venitul mediu net în 2022 a fost de puţin peste 3.900 de lei (faţă de 1.800 de lei în 2015). Dar în timp ce orice firmă privată are motive şi dreptul de a creşte salariile fără a da socoteală, nu pot spune că privesc la fel de obiectiv un salariu net de 8.000 de lei pentru un şofer angajat la vreo instituţie de stat. Salariile din aparatul de stat atârnă atât de greu în balanţa bugetului, încât statul contractează credite după credite pentru care plătim cu toţii. Noi şi probabil şi urmaşii noştri.

    O altă perspectivă de a (ne) privi salariile / veniturile este cursul valutar. 5.000 de lei – o cifră rotundă, ca să vizăm mia de euro – erau echivalentul a 1.500 de euro în urmă cu 15 ani.

    Pe parcursul anilor, în funcţie de alegeri, inspiraţie şi poate noroc, veniturile au fost influenţate pozitiv sau negativ. 54% dintre românii Paretto (1,9 milioane de oameni, care câştigă de peste două ori mai mult decât restul populaţiei) apreciază că veniturile medii au fost influenţate pozitiv de aderarea la UE. 26% din acest public crede că veniturile medii sunt la fel, iar 20% sunt de părere că sunt la un nivel mai rău (faţă de perioada de dinainte de aderarea României la UE), arată cea mai recentă ediţie a studiului Paretto Report, realizat de firma de consultanţă de marketing Brandelier şi firma de cercetare de marketing AHA Moments. Una peste alta, devreme ce salariile medii au crescut de aproape două ori şi jumătate în zece ani, în mod clar sunt mai mulţi cei fericiţi, cărora nivelul de trai le-a crescut. Poate nu cât şi-ar fi dorit sau sperat. Dar e mai mult soare pe strada lor. Aşa cum spun şi celebrele versuri ale ABBA, „Money, money, money / Always sunny / In the rich man’s world”, fredonate de nu mai puţin celebrii actori din „Mamma Mia”.  

    Ioana Mihai-Andrei este editor Business Magazin

  • Italia are probleme cu absorţia fondurilor europene din cauza birocraţiei. PNRR-ul italian s-ar putea „bloca” la 52%

    Guvernul condus de Giorgia Meloni va întâmpina probleme în accesarea a jumătate din fondurile europene puse la dispoziţie prin PNRR-ul italian, din cauza birocraţiei, a inflaţiei şi a dificultăţilor tehnice întâlnite în implementarea proiectelor, scrie Bloomberg.

    Cu toate acestea, Roma va obţine a patra tranşă în valoare de 16,5 miliarde de euro, în ciuda unor mici întârzieri.

    Dincolo de acest punct lucrurile vor deveni complicate întrucât obiectele asumate sunt tot mai greu de îndeplinit, iar multe din reformele necesare nu au fost făcute. Astfel, Italia ar fi în pericol să nu primească toţi banii oferiţi de Uniunea Europeană până în 2026, anul în care ultimele plăţi vor fi făcute. Până în acest moment, Italia mai poate beneficia de 92 de miliarde de euro.

    A patra tranşă va ridica suma totală încasată la 101,9 miliarde de euro, aproximativ 52% din valoarea proiectului, conform informaţiilor disponibile pe site-ul guvernului italian.

     Fondurile sunt extrem de necesare pentru investiţii în diverse domenii, inclusiv infrastructură, digitalizare, educaţie şi energie verde.

    Cu toate acestea, costurile ridicate ale împrumuturilor şi creşterea economică redusă fac dificil pentru guvern susţinerea investiţiilor de mare amploare.

  • Studiu: Creşterile salariilor pentru angajaţii la stat se extind în Marea Britanie

    Institutul Chartered Institute of Personnel and Development (CIPD) a publicat un studiu în care arată că angajatorii din sectorul public şi privat au planificat creşteri salariale de 5%, ceea ce înseamnă că angajaţii din sectorul public sunt pe cale să obţină cea mai mare creştere salarială de când institutul a început să realizeze sondajele în 2012.

    Sondajul pentru studiu din 18 septembrie – 8 octombrie, realizat pe un eşantion de 2.000 de angajatori, a avut loc după ce, în iulie, premierul Rishi Sunak a oferit o creştere salarială de peste 6% profesorilor, medicilor şi altor lucrători din sectorul public.

    Intenţiile generale de concediere au scăzut pentru prima dată în aproape doi ani, 17% dintre angajatori aşteptându-se să facă unele concedieri la sfârşitul anului 2023.

    „Economia post-pandemică a fost caracterizată de un număr mare de locuri de muncă vacante şi de o ofertă de candidaţi în scădere, iar această dinamică continuă”, a declarat Jon Boys, economist.

    „Există în continuare o cerere puternică de oameni, în special în sectorul public. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că angajatorii se aşteaptă ca majorările salariale să fie egale cu cele din sectorul privat pentru a rămâne competitivi”.

    Sondajul a arătat, de asemenea, că un sfert dintre instituţiile cu posturi vacante greu de ocupat plănuiesc să introducă sau să sporească automatizarea, aproape dublu faţă de nivelul de la jumătatea anului 2022.

  • Pe ce bazează bugetul statului în 2024: inflaţie de 4,6% la final de an, PIB de 360 mld. euro şi creştere economică de 3,4%. Salariul mediul net ar urma să ajună la 4.700 de lei. Premieră: cursul leu-euro ar urma să sară de 5 lei pentru un euro

    PIB-ul României va fi de 360 mld. euro în 2024, iar creşterea economică reală, deci după ce a fost scăzută inflaţia, va fi de 3,4% în 2024, conform celei mai noi prognoze ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP).

    Inflaţia la final de an ar urma să ajungă la 4,6%, iar salariul mediu net ar creşte cu 9,3%, peste inflaţie. Acestea sunt coordonatele pe care guvernul îşi construieşte bugetul din 2024.

    Conform prognozei, industria ar urma să reintre pe plus, după cinci ani de scădere, iar agricultură ar performa. Toate sectoarele economice ar urma să aducă creştere economică în 2024. Spre comparaţie, în 2023, pe plus sunt construcţiile IT-ul şi agricultura, iar industria, care face aproape un sfert din PIB, este în al cincilea an de recesiune. Comerţul, care înseamnă de asemenea 20% din PIB este în scădere.

     

  • Mugur Isărescu, guvernator BNR: Singura ţară europeană care are o variaţie anuală a preturilor, un indice IAPC mai mare decât noi, este Ungaria

    Rata anuală a inflaţiei, măsurată pe baza indicelui intern al preţurilor de consum, şi-a menţinut traiectoria descrescătoare în trimestrul trei 2023 şi această tendinţă a fost sprijinită în special de evoluţia preţurilor produselor alimentare, a declarat vineri Mugur Isărescu, guvernator BNR la prezentarea Raportului asupra Inflatiei.

    În schimb, în clasamentul european privind inflaţia (IAPC), România a pierdut din poziţia relativ mai bună din perioada anterioară. ”Eram pe locul 7-8 în lunile de vară şi acum am ajuns pe locul 2 ca inflaţie.  Singura ţară care are o variaţe anuală, un indice IAPC mai mare decât noi este Ungaria. De ce această deteriorare Principalul factor este ceea ce caracterizează România faţă de alte ţări: un deficit fiscal mai mare, o poziţie fiscal-bugetară mult mai vulnerabilă . Impactul nu a apărut încă privind măsurile de a reduce acest deficit bugetar”, a spus Mugur Isărescu.

    Ce a mai declarat guvernatorul BNR:

    ►Se vede foarte clar că evoluţia preţurilor agroalimentare în trimestrul trei a fost forţa care a dus inflaţia în jos. La grâu, în cazul României, a fost o recoltă relativ bogată şi acest lucru a permis menţinerea unei evoluţii favorabile pe pieţele materiilor prime agricole. Măsura plafonării adaosului comercial a potenţat aceste ajustări descedente ale preţurilor alimentare. În luna august scăderile de preţuri au fost chiar semnificative. Avem produse de morărit şi panificaţie, lapte şi produse lactate, legume fructi, ouă, uleiuri şi grăsimi.

    ► Începând cu luna iulie însă, în mod neaşteptat, care ne-a surprins, a fost o creştere a combustibililor şi acest lucru a temperat scăderea indicelui preţurilor de consum. Dinamica anuală a preţurilor producţiei industrial, cea care în urmă cu un an, doi chiar ne-a speriat, şi-a continuat traiectoria descedentă în principal datorită faptului că au scăzut costurile cu produsele energetice, costurile cu energia şi pe cale de consecinţă şi alte costuri. Apar însă semne de nervozitate. Pe pieţele de energie şi pe cele corelate direct de acestea, aici să spunem că bătălia nu este încheiată. Războiul din Orientul Apropiat  va influenţa evoluţia preţurilor la energie.

    ► Avem şi o scădere a ratei inflaţiei de bază, adică inflaţia Core2 ajustat, similar cu scăderea inflaţiei generale calculate pe baza indicelui de consum. Dacă la bunuri nealimentare, categoria serviciilor dezinflaţia aproape că nu se observe, avem la bunuri alimentare o scădere importantă a preţurilor.

    ► Continuarea corecţiei aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt în toate sectoarele economice este o tendinţă pozitivă. Avem o revizuire uşor descedentă a anticipaţiilor pe termen mediu şi lung. Tendinţa este evident în jos, ceea ce încurajează ideea că dezinflaţia va continua.

    ► Înainte de criza energetică mai toate creşterile de preţ erau concentrate undeva între 2% şi 3%, adică limita ţintei noastre. Au apărut şi creşteri mai mari de 2-3%, electricitate, gaze naturale, combustibil, iar acestea uşor, uşor s-au transpus în 2022 în costuri şi propagare către preţuri finale care au persistat şi în anul 2023. Cu alte cuvinte, o inflaţie de tip cost push, care este determinată mai ales de preţurile energiei, care intră în componentţa mai tuturor costurile, nu este uşor de stabilit pe termens curt. Chiar când preţurile la energie scad, este posibil ca preţurile să nu scadă din N motive.

    ► Avem semne timide de relaxare a pieţei muncii în trimestrul trei, s-a diminuat numărul angajărilor, iar ritmul anual de creştere a costurilor cu forţa de muncă a avansat mai lent. Nu putem să spunem însă  nici aici că bătălia s-a încheiat. Personal cred că trebuie să fim foarte atenţi la acest tip de inflaţie determinat de majorarea costurilor salariale în perioada următoare.

    ► Am dat inflaţia în jos fără să intrăm în recesiune, dar avem o temperare evidentă a creşterii economice în trimestrul doi, probabil că va continua şi în trimestrul trei. Deocamdată nu vedem semnele unei recesiuni, dar această temperare a creşterii este evidentă. Ceea ce am încercat nu numai noi, ci şi în Europa şi America să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune este o treabă foarte grea, unii spun că imposibilă. Până acum a ieşit, dar avem această slăbire a creşterii economice. Cu alte cuvinte, trebuie să fim foarte atenţi la mixul de politic economice care să continue dezinflaţia fără a crea recesiune.

    ► Asteptările privind evoluţia economiei nu arată nici ele fabulous de bine.

    ► Încetinirea ritmului anual al consumului populaţiei în T2 a fost principalul elemente care a dus la scăderea creşterii economice. Avem o prelungire a tendinţei pe termen scurt, inclusiv în asociere cu creşterea economisirii bancare.  Credite mai puţine, economisire mai mică, consum mai mic. Pentru banca centrală sună bine. Acesta este semnalul că politica monetară funcţionează. Scade cererea de credite, creşte economisirea, scade cererea în general. Pentru creşterea economică nu este atât de bine. Ceea ce contribuie la continuarea creşterii economice şi este motorul care preia funcţia creşterii consumului este creşterea investiţiilor.

    ► Parcursul solid al investiţiilor este condiţionat în bună măsură de valorificarea resurselor financiare europene. Asigură şi un minim de creştere economică, sănătoasă, echilibrată, fără deficite excesive, iar o bună parte din bani sunt donaţii, nu crează nici datorie şi permite continuarea dezinflaţiei fără recesiune. Temperarea consumului şi creşterea investiţiilor în special pe bază de bani europene duce la restrângerea deficitului de cont curent. Aici observăm ceva ce era de aşteptat că o bună parte din această restrângere a deficitului de cont curent apare în balanţa bunurilor.

    ► Cursul de schimb ne-a ajutat, am evitat pe de o parte şi o inflaţie mai mare în primii doi ani după declanşarea crizei energetice, 2021-2022 şi în jumătatea acestui an. Prima de risc a României este în continuare cea mai mare. Care este factorul principal al acestei prime de risc? Chiar dacă ultimele ieşiri pe piaţa de capital sunt sub costurile Ungariei, principalul factor al primei de risc încă mare este situaţia deficitelor gemene, fiscal şi de cont curent, care rămân încă mari şi o problemă greu de dat în jos.

    ► Sunt incertitudini extrem de ridicate în ceea ce priveşte preţul petrolului în condiţiile acutizării tensiunilor din plan geopolitic. Avem o reconfirmare a prognozei pentru finalul anului de 7,5% a inflaţiei, însă o revizuire aşcendentă a traiectoriei pe parcursul anului 2024 în contextul majorărilor legiferat ale unor taxe şi impozite. Ulterior se intră pe aceeaşi traiectorie de dezinflaţiei şi ajungem în intervalul ţintei la orizontul trimestrului trei din 2025, ceea ce nu este rău în contextul a două războaie şi a incertitudinilor. Deocamdată prognoza arată bine.

    ► Principala contribuţie la scăderea inflaţiei este reducerea inflaţiei Core2 ajustat, ceea ce arată întărirea politicii monetare şi ţinerea la nivel relativ înalt a dobânzilor o perioadă mai lungă, deci am fost şi noi precursorii higher for longer, şi-a spus efectul şi îşi va spune cuvântul.

    ► Ce este relativ nou în această prognoză este că avem o cerere excedentară într-un declin mult mai rapid decât am văzut în lunile de vară. Este previzionată a fi eliminată în totalitate până la finele anului viitor, asta în contextul anticipării unui ritm susţinut al corecţiei fiscale pe parcursul anului 2024 şi a continuării transmisiei efectelor induse de normalizarea politicii monetare la noi şi în lume.


     

     

  • Veşti bune pentru consumatorii britanici: Inflaţia la produsele alimentare din Regatul Unit scade la o singură cifră pentru prima dată în ultimele 16 luni

    Inflaţia la produsele alimentare din Marea Britanie a scăzut la o singură cifră pentru prima dată din iulie 2022, potrivit companiei de cercetare Kantar, raportează Financial Times.

    Ritmul anual de creştere a preţurilor în supermarketuri s-a redus la 9,7% în ultima luna octombrie, în scădere de la 11% în luna precedentă şi mult sub nivelul maxim de 17,5% înregistrat în martie.

    Fraser McKevitt, şeful departamentului de retail şi cunoaştere a consumatorilor de la Kantar, a declarat: „Inflaţia preţurilor la produsele alimentare a scăzut în sfârşit la o singură cifră după 16 luni de creştere care a depăşit nivelul de 10%, marcând o mare piatră de hotar pentru publicul britanic şi pentru retaileri”.

    Cu toate acestea, potrivit lui McKevitt, consumatorii încă „simt asprimea inflaţiei”, deoarece există scăderi de preţ de la an la an doar în rândul unui număr limitat de produse alimentare, cum ar fi untul, pastele şi laptele.

  • Erste Group: Inflaţia din România ar putea atinge un nou vârf în ianuarie-februarie 2024, de 8%

    Noile prognoze au la bază modificarea anunţată a accizelor pentru produsele din tutun şi eliminarea plafonării adaosului comercial la produsele de bază.

    Inflaţia pentru finalul lui 2023 a fost menţinută la 7,5%, dar estimările pentru sfârşitul anului 2024 au urcat la 5,3%, faţă de 5% în prognoza anterioară. De asemenea, pentru finalul lui 2025 grupul austriac se aşteaptă la o inflaţie de 4,2%, peste intervalul ţintit de BNR, de 2,5% ±1pp.

    Prognoza pe termen scurt a inflaţiei va fi probabil puţin afectată de noile accize la băuturi non-alcoolice care conţin zahăr şi de creşterea cotei TVA de la 5% la 9% pentru alimentele ecologice. Un transfer complet şi imediat în preţurile finale, ar duce la un impact de 0,1 puncte procentuale asupra inflaţiei anuale.

    În ceea ce priveşte nivelul dobânzii de politică monetară de către BNR, analiştii Erste sunt de părere că la şedinta din 8 noiembrie Banca Naţională nu va modifica rata actuală, de 7%.

    „Ne aşteptăm ca dobânda cheie să rămână neschimbată cel puţin până în mai 2024, având în vedere presiunile de pe piaţa muncii şi creşterea puternică a salariilor prognozată în următorii doi ani. Dobânda cheie a BNR ar putea coborî la 5,75% până la sfârşitul anului 2024, faţă de 7% în prezent”, se arată în raport.

    În cazul cursului, analiştii estimează un nivel de 5 lei/euro pentru finalul lui 2023, 5,10lei/euro pentru 2024 şi de 5,20 lei/euro pentru 2025.

    „Ne aşteptăm ca deprecierea să fie treptată (aproximativ 1-2% în medie), similar cu evoluţia din anii anteriori pandemiei, în condiţiile în care moneda naţională ar trebui să înceapă să slăbească odată ce intrările de fonduri din offshore în datoria suverană în lei se estompează. Estimările noastre arată că dinamica EURRON au un efect asimetric asupra preţurilor de consum şi că o depreciere de 1% a leului în raport cu euro ar trebui să împingă preţurile de consum mai sus cu aproximativ 0,25-0,3% în următoarele doisprezece luni”.

  • Europenii strâng din dinţi: Lupta cu inflaţia nu s-a terminat, iar de vocile de la vârful Băncii Centrale Europene spun că ratele ar putea creşte din nou

    Lupta Băncii Centrale Europene împotriva inflaţiei ar putea necesita o nouă majorare a ratelor dobânzilor, potrivit lui Isabel Schnabel, membru al Comitetului Executiv al BCE, scrie Bloomberg.

    „După o perioadă lungă de inflaţie ridicată, aşteptările inflaţioniste sunt fragile, iar noi şocuri pe partea ofertei le pot destabiliza, ameninţând stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Asta înseamnă, de asemenea, că nu putem abandona majorarea ratelor”, a spus Schnabel.

    Ea a mai spus că, deşi a fost nevoie de un an pentru ca inflaţia să ajungă la acest nivel, de la 10,6%, şi se aşteaptă să dureze aproximativ de două ori mai mult timp pentru a atinge pragul de 2%.

  • Banca Angliei menţine ratele constante însă avertizează că lupta cu inflaţia nu este încă câştigată. Andrew Bailey, guvernatorul BoE: „Vom menţine ratele ridicate atât timp cât este nevoie pentru ca inflaţia să revină în ţinta de 2%”

    Banca Angliei a decis să menţină dobânda la nivelul actual, explicând totodată că politica monetară restrictivă va fi necesară pentru o „perioadă lungă de timp”, scrie CNBC.

    Comitetul de politică monetară a votat cu 6-3 în favoarea menţinerii dobânzii la 5,25%, trei membri preferând o creştere de 25 de puncte de bază la 5,5%.

    „Cele mai noi prognoze ale Comitetului de politică monetară arată că cel mai probabil este nevoie ca politica monetară să rămână restrictivă pentru o perioadă îndelungată de timp. Noi majorări ale dobânzilor vor fi necesare dacă presiunile inflaţioniste persistă”, a transmis instituţia într-un comunicat.

    De la ultimele prognoze realizate în octombrie inflaţia a continuat să scadă ajungând la 6,7%, rămânând însă mult peste ţinta asumată de 2%.

    Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a declarat joi că în ciuda scăderii inflaţiei aceasta rămâne prea mare şi că nu este loc de „bucurie”.

    „Vom menţine ratele ridicate atât timp cât este nevoie pentru ca inflaţia să revină în ţinta de 2%. Vom urmări îndeaproape pentru a vedea dacă sunt necesare noi majorări ale dobânzii. Chiar dacă acestea nu vor mai fi necesare, este prea devreme pentru a ne gândi la reduceri”, a arătat Andrew Bailey.