BusinessMagazin

Tag: impozit

  • Surpriză: UBER a plătit impozit pe profit de 3 ori mai mult decât primele 9 companii de taxi din Bucureşti la un loc

    În aceeaşi perioadă, Uber, serviciul privat de car sharing, activ pe pieţele din Bucureşti, Timişoara şi Cluj, a plătit, pentru profiturile obţinute, taxe care s-au ridicat la 187.000 de lei, de 3 ori mai mult decât cei care domină piaţa taximetriei la un loc, potrivit lui Cristian Lăzărescu, vicepreşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport.

    Cifrele publicate de Ministerul de Finanţe atrag atenţia nu doar asupra impozitelor scăzute plătite de fiecare firmă de taxi în parte, ci şi asupra faptului că unii dintre cei mai mari jucători de pe piaţă par să nu înregistreze, aproape niciodată, profit. Astfel, firme precum Speed Taxi, Pelicanul Grup Taxi sau Bageti Star nu au plătit impozit pe profit în niciun an din perioada 2012-2016. Lista numelor care nu au avut de plată impozit pe profit în anul 2016 este, însă mult mai mare, şi include şi alte nume, precum Meridian Taxi sau Auto Cobălcescu.

    Potrivit datelor oficiale, cei mai profitabili dintre taximetrişti sunt cei de la Taxi Glucoza, care, doar în 2016, au plătit 36.341 de lei, adică jumătate din impozitele plătite de toate cele 9 companii mari din piaţă, asta deşi se află doar pe locul al 7-lea în top. Următorii contribuabili sunt Cristaxi Sevice, cu un impozit pe profit de 12.016 lei, în 2016 şi Prof Taxi, care a datorat statului puţin peste 7.500 de lei, în acelaşi an.

    La polul opus se află Uber România, aplicaţia care facilitează servicii de car sharing, şi care, doar în 2016 a plătit la bugetul de stat 187.000 de lei, adică de 3 ori mai mult decât 9 firme de taxi, împreună. La această valoare se adaugă şi taxele suplimentare pe care le plătesc şoferii parteneri Uber, constând în TVA intracomunitar, impozit pe venit, impozit şi contribuţii salariale. În 2016, spre exemplu, 100 de şoferi Uber au plătit 320.000 de lei, aferenţi acestor dări.

    Dacă impozitul pe profit plătit de Uber în România este explicabil prin numărul tot mai mare de utilizatori ai aplicaţiei de car sharing, nu la fel de uşor se explică şi profiturile mici sau chiar inexistente ale unor firme de taximetrie cu experienţă, precum Speed Taxi, Pelicanul sau Meridian Taxi. În unele dintre aceste cazuri, vorbim de o vechime în piaţă de peste două decenii, dar şi de flote auto care pot ajunge şi până la 1.500 de maşini.

  • Veşti proaste pentru români: S-ar putea să nu scape de cea mai urâtă taxă

    Întrebat cum va fi modificat programul de guvernare şi dacă va fi introdus impozitul pe gospodărie, Dragnea a răspuns: „Vom stabili azi. Am avut o primă discuţie, discutăm acum în CExN, asta va fi programul principal, ne vedem mâine, miercuri, joi, am stabilit de principiu că nu vor fi modificări mari sau multe, e vorba în principal de a fi actualizat, ţinând cont că 2017 a trecut”

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce impozit va reţine statul din 2018 unui investitor care vrea să tranzacţioneze la bursa românească

    „Începând din 2018, plata contribuţiei la asigurări sociale de sănătate (CASS) este de 10%, în limita unui plafon de 22.800 lei/an, deci se va plăti o sumă de 2.280 lei pentru contribuţiile de sănătate. În plafonul de 22.800 lei/an nu intră numai dividendele, dar şi orice alte venituri cu excepţia salariilor, pensiilor, indemnizaţiilor etc“, spune Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Impozitul pe gospodărie revine în actualitate. Liviu Dragnea: „Impozitul pe gospodarie trebuie să fie implementat în acest mandat”

    Şeful PSD speră chiar ca această nouă taxă să se aplice din 2019. Specialiştii în domeniul fiscalităţii spun însă că măsura nu îşi are rostul, mai ales că, în acest moment, ANAF nici macar nu are capacitatea tehnică să proceseze milioane de declaraţii, informează digi24.ro

    Liviu Dragnea: „Impozitul pe gospodarie trebuie să fie implementat în acest mandat”.

    Cristian Păun, profesor de economie: Are două mari probleme: o problemă de definişie a conceptului de gospodărie: ce e aia gospodărie, câte rude. A doua problemă e legată de faptul că fiecare dintre noi va trebui să îşi declare aceste venituri indiferent dacă sunt de natură salarială pentru cea mai mare parte dintre români. Adica ele se află înregistrate in contabilitatea firmelor care ne raportează aceste salarii.

    În plus, consultanţii fiscali atrag atenţia că, în acest moment, ANAF nu are capacitatea tehnică să proceseze atâtea milioane de declaraţii.

    Noul sistem de impozitare ar urma modelul american şi ar însemna ca, la finalul unui an, fiecare gospodărie să-şi declare veniturile obţinute în 12 luni.

  • Guvernul amână unele măsuri fiscale până la 1 iulie 2018

    Pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de joi există un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru prorogarea unor termene, fiind vorba despre unele măsuri fiscale.

    Potrivit informaţiilor oficiale, amânarea cu şase luni se referă la intrarea în vigoare a normei privind efectuarea plăţii obligaţiilor fiscale administrate de organul fiscal central într-un singur cont unic, respectiv de la 1 ianuarie 2018 la 1 iulie 2018.

    Plata în acelaşi cont unic a contribuţiilor sociale, precum şi a impozitului pe profit/venit/dividende, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activităţi va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2018.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modificările fiscale creează discrepanţe uriaşe între salariaţi şi PFA: un salariat cu venit brut de 5.000 lei/lună va avea aceeaşi povară fiscală ca şi persoana cu un venit pe PFA de 3 ori mai mare

    Astfel, în contextul în care un salariat câştigă un venit salarial brut de 5.000 lei/lună, acesta va avea aceeaşi povară fiscală (impozit pe venit şi contribuţii sociale individuale) ca şi persoana care câştigă un venit din activităţi independente de 3 ori mai mare (mai specific – 14.575 lei).
     
    Această diferenţă de nromă rezultă ca urmare a introducerii plafonului lunar la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară (i.e., prevăzut a fi de 1.900 lei), pentru care se vor datora contribuţiile sociale în cazul veniturilor din activităţi independente. Deşi venitul la care se poate asigura în scopuri de asigurări sociale o persoană care desfăşoară activităţi independente poate fi unul ales, e puţin probabil ca acest venit ales să fie de prea multe ori mai mare decât cel minim impus de lege. 
     
    În consecinţă, începând cu 1 ianuarie 2018, deşi contribuţiile sociale plătite pentru un venit salarial sunt în creştere, cele plătite pentru veniturile din activităţi independente sunt în scădere.
     

  • BUGET 2018: Cotele defalcate din impozitul pe venit merg către bugetele locale în proporţie de 100%

    „În anul 2018, prin derogare de la prevederile art.32 şi art.33 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepţia impozitului din venituri de pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecărei UAT, astfel: 18% la bugetul local al judeţului; 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit şi 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ”, potrivit amendamentului propus de UDMR şi votat de comisiile reunite de buget.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vezi aici cum va arăta salariul tău de la 1 ianuarie 2018: Calculator complet de salarii, după ce a fost adoptată Revoluţia Fiscală

    Astfel, contribuţiile sociale vor rămâne CAS, CASS şi contribuţia asiguratorie pentru muncă, celelalte urmând să fie abrogate. Concomitent, se va mari si nivelul venitului brut pentru care se acorda deducere personala de la 3000 lei la 3600 lei.

    Vedeţi AICI calculatorul de salarii

    Acest lucru ar însemna pentru angajator reducerea costurilor salariale totale, inclusiv taxe, cu aproximativ 1 % în cazul în care decide menţinerea nivelului salariului net al angajatului. Daca insa nu se va renegocia salariul brut astfel incat sa reflecte modificarile legislative, costurile angajatorului ar scadea cu aproximativ 17%, insa cam cu acelasi procent va scadea si salariul net al angajatului, potrivit unei analize a Romanian Software.

    În acest context, autorităţile ar urma să ia în continuare masuri doar in ceea ce priveste mentinerea nivelului net al salariului minim pe economie, prin marirea propusa a nivelului brut la 1900 RON, incepand cu anul viitor.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • CALCULATOR SALARII. Vedeţi cât va fi salariul dumneavoastră după trecerea contribuţiilor la angajat şi adoptarea scăderea impozitului la 10%

    ZF a prezentat luni cele patru scenarii posibile bazate pe informaţiile disponbiile până la acel moment şi pe calculele Terapia Cluj, pentru un salariu brut 4.000 de lei, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. 
     
    Momentan, potrivit declaraţiilor ministrului de Finanţe Ionuţ Mişa, reducerea impozitului pe profit la 10%, şi o taxă de solidaritate de 2,25%, alături de trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat ar fi o certitudine. Măsurile ar urma să fie adoptate de Guvern fără dezbatere parlamentară, direct prin Ordonanţă de Urgenţă, ceea ce a dus la prăbuşirea leului ieri marţi seară şi miercuri dimineaţă. Cursul valutar interbancar a depăşit astăzi pragul de 4,63 lei pentru un euro, scrie Ziarul Financiar
     
    Cele trei scenarii posibile pentru salariaţi şi angajatori după trecerea contribuţiilor în sarcina angajatului: (UPDATE)

    1.      Primul scenariu, este transferul de contribuţii sociale de 35%, scăderea impozitului pe venit la 10% şi aplicarea unei taxe de solidaritate de 2,25%, dar păstrarea salariului net pentru angajat. În acest scenariu salariul brut ar creşte la 4,796 lei. 

    2.      Al doilea scenariu este cel mai pesimist pentru salariaţi, şi anume transferul de contribuţii sociale în sarcina angajatului cu un impozitul pe venit redus la 10%, plus o taxă de solidaritate de 2,25%, dar salariul brut rămas neschimbat. În acest scenariu, salariul net scade pentru angajat la 2,340 lei, adică 466 de lei care dispar dintr-un foc din portofelul angajatului.

    3.      Al treilea scenariu este de transfer al contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, alături de reducerea impozitului pe venit la 10%, alături de introducerea taxei de solidaritate, dar realizate cu păstrarea costului angajatorului neschimbat. În acest caz, salariul brut ajunge la 4.803 lei, iar salariul net creşte la 2,810 lei, o majorare de numai 6 lei. 

     

  • Cum forţează Guvernul primăriile să majoreze taxele şi impozitele locale

    Impozitul pe venitul global reprezintă cam jumătate din veniturile unui municipiu din România, iar reducerea impozitului pe venit la 10% ar putea găuri semnificativ bugetele locale.

    Primăriile se finanţează în bugetele locale cu 47% din impozitul de 16% per fiecare angajat. Reducând impozitul la 10% per angajat în bază pachetului de transfer de contribuţii din sarcina angajatorului în cea a angajatului, primăriilor le scad bugetele cu până la 30%.

    “Şi că să compenseze pierderea, primarii vor majora taxele şi impozitele locale, după cum le este permis în codul fiscal”, explică realizatorul TV Denise Rifai.

    De partea cealaltă, ministerul de Finanţe speră să economisească prin această mutare aproximativ 13 mld lei.

    Primarii solicită să li se acorde la bugetele locale 70% din noul impozit pe venit de 10%. “Dar asta ar însemna că Guvernul degeaba ar mai implementa măsura pentru Executivul speră să ia de la primării 13 mld lei şi să i mute unde au ei nevoie, în deficit, că să poată susţine creşterile salariale din legea salarizării unitare”, mai spune realizatoarea Realitatea TV.