BusinessMagazin

Tag: IMM

  • Şase bănci româneşti vor acorda finanţări pentru IMM în valoare de 400 de milioane de euro

    Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri 2014-2020 (POIIMM), cu cofinanţare de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), în valoare de 100 de milioane de euro, sprijină întreprinderile mici şi mijlocii prin garanţii pentru credite noi de investiţii şi capital de lucru. Instrumentul financiar de tip garanţie neplafonată este susţinut prin resurse atât ale POIIMM, cât şi ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi ale Uniunii Europene prin programul Horizon 2020. Valoarea totală a creditelor va fi de peste 500 milioane Euro, prin efectul de multiplicare specific instrumentului.

    Acordul de colaborare dintre Grupul BEI, Comisia Europeană şi Guvernul României a fost semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2016. Finanţările pentru IMM vor fi acordate de băncile selectate prin apel deschis.

  • Antreprenorii români, mai mulţumiţi şi mai optimişti decât europenii când vine vorba de afacerile lor. 25% dintre ei nu-şi fac un plan de afaceri

    Motivele personale rămân adesea foarte importante în preferinţele românilor de a pune bazele unei mici afaceri. 49% dintre românii participanţi la studiu,  cel mai ridicat procent de respondenţi, spun că au făcut acest pas din dorinţa de a se simţi mai în siguranţă atunci când vine vorba de propriul viitor.

    Tot 49% dintre români spun că au întemeiat o afacere pentru a-şi găsi un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională, mult peste media europeană de 31% şi mai mult de dublu faţă de procentul respondenţilor provenind din ţări cu o puternică tradiţie antreprenorială (Germania, Danemarca sau Belgia).

    Segmentul afacerilor mici şi mijlocii este unul privit favorabil în România – cel puţin comparat cu ţările din jur. 31% din respondenţii români consideră că munca într-un IMM le-a adus avantaje financiare – cu 12 puncte procentuale mai mult decât media europeană a studiului, aflându-se pe locul doi după Polonia conform acestor răspunsuri. România este urmată de ţări din regiune precum Ungaria, unde doar 21% din respondenţi au menţionat avantajele financiare drept beneficiu al activităţii într-un IMM, de Cehia, unde 18% dintre intervievaţi au aceeaşi opinie, dar şi de Slovacia – aici, media respondenţilor care au optat pentru acelaşi răspuns fiind de 12%.

    Atitudinea pozitivă a românilor faţă de afacerile mici şi mijlocii se regăseşte şi în numărul extrem de mic – 3% dintre respondenţi – care nu au reuşit să numească nici un aspect pozitiv al acestora, comparat cu procente de doua cifre înregistrate în ţările din restul Europei.

    Afacerile mici şi mijlocii nu pornesc întotdeauna cu un plan de business bine stabilit. Concret, România se află în top 3 ţări care nu întocmesc niciun plan de afaceri, cu un procent de 25%. Turcia este ţara fruntaşă în ceea ce priveşte planificarea .

    Studiul a atins şi aspectele mai puţin pozitive ale activităţii dintr-un IMM. La nivel european, 34% dintre intervievaţi au indicat stresul ca fiind principalul factor negativ. În România, 43% dintre participanţi au ales această variantă, ocupând locul doi în clasament, după Turcia. La polul „relaxat” al clasamentului se află Olanda, cu doar 22 de procente.

    În ciuda acestui factor,  în ceea ce priveşte încrederea în viitor, atitudinea pozitivă a respondenţilor din România a depăşit media europeană de 59% – pe plan local, 78% dintre respondenţi sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul. Primul loc din acest clasament este ocupat de Olanda, cu 79% dintre angajaţi şi proprietari de afaceri încrezători în viitorul lor. La polul opus este Grecia, unde 70% dintre respondenţi se declară pesimişti cu privire la viitor, urmată de Turcia, totuşi cu numai 39% sentiment negativ.

    La nivel european, o părere unanim acceptată, care a înregistrat cote înalte de răspuns, este aceea potrivit căreia tehnologia aduce flexibilitate unei afaceri. Tot la capitolul impact pozitiv al tehnologiei în afaceri, peste 90% dintre respondenţii Greciei, României sau Kazahstanului consideră că tehnologia îi ajută să economisească timp, comparat cu o medie mult mai ponderată a respondenţilor din Olanda, Suedia sau Germania, unde media se situează în jurul valorii de doar 60%.

    Întrebaţi ce semnifică procesul de digitalizare prin prisma afacerilor lor, respondenţii din România au ales reducerea „muncii cu hârtii” ca principal efect al acestui proces – aproape 40% dintre ei. Pe locurile doi şi trei s-au aflat mobilitatea crescută a muncii şi posibilitatea unei analize mai eficiente a datelor de piaţă prin instrumentele pe care transformarea digitală le pune la dispoziţie.

    Potrivit studiului Microsoft, statele ce provin din pieţe cu o mai mică istorie pe sectorul IMM-urilor (cum ar fi Turcia, Grecia, Rusia, Polonia sau România) consideră automatizarea proceselor unei afaceri (managementul digital al clienţilor, al resurselor sau analiza de date de piaţă) drept unul dintre marile avantaje ale digitalizării; într-o proporţie peste media europeană.

    În acelaşi timp, potrivit studiului Comisiei Europene DESI, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda au cele mai evoluate economii din UE din punct de vedere al digitalizării, fiind urmate de Luxemburg, Belgia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda. România, Bulgaria, Grecia şi Italia au obţinut cele mai mici scoruri DESI. O explicatie a decalajului dintre entuziasmul faţă de tehnologie şi tehnologizarea de facto a afacerilor ar putea fi ciclul de integrare a tehnologiei în afaceri, foarte diferit între aceste ţări. În timp ce ţările cu scoruri DESI mari înţeleg prin integrarea tehnologiei soluţii avansate, pe care le folosesc deja, ţările din grupul în care se află şi România nu au integrat decât în procent foarte mic aceste tehnologii, demonstrând o apetenţă mai mare.

    Comparat cu restul ţărilor incluse în studiu, România are deopotrivă cei mai mulţi antreprenori care declară că folosesc în mod regulat aceeaşi tehnologie acasă şi la birou, dar şi cei mai mulţi (44%) care spun că deciziile de tehnologie sunt o componentă regulată a afacerii lor. Prin contrast, din Danemarca, ţara cu cel mai ridicat indice DESI (Digital Economy and Society Index, realizat de Comisia Europeană), doar 17% au răspuns acelaşi lucru.

    În ceea ce priveşte modul în care IMM-urile interacţionează cu clienţii, România se situează aproape de media europeană pe patru din cinci categorii de interacţiune analizate (email, portal de e-commerce, discuţii faţă în faţă, via telefon) şi peste media europeană atunci când vorbim de o interacţiune cu clienţii via social media.

    La studiu au participat 13.000 de IMM-uri din 19 ţări europene – inclusiv România, care a fost reprezentată de 500 de respondenţi.

     

  • Scenariul sumbru făcut de reprezentanţii IMM-urilor după ce au calculat impactul bugetar pe care îl va avea Legea salarizării

    „În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că Legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în anul 2022. Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

    Conducerea Consiuliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că Legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”.

    „Este nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Trebuie să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri şi vicepreşedinte al CNIPMMR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţare de 250 de milioane de euro pentru IMM-uri şi startup-uri din România

    Primele trei acorduri ale iniţiativei pentru IMM-uri din România au fost semnate, miercuri, la Bruxelles, între Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi băncile comericale Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR) şi ProCredit Bank, potrivit unui comunicat emis miercuri de Reprezentanţa Comisiei Europene.

    „Peste 4.300 de IMM-uri, microîntreprinderi şi start-up-uri din România vor beneficia de un acces mai bun la finanţare în cadrul celor trei acorduri, care ar trebui să genereze o finanţare totală de 246 de milioane de euro, adică aproape jumătate din bugetul total de 540 de milioane de euro al programului Iniţiativa pentru IMM-uri”, se arată în comunicatul publicat.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Ce studii au antreprenorii din România

    Cei mai mulţi întreprinzători din România au pregătire superioară (63,96%), 5,93% au absolvit masteratul, 3,38% au urmat diferite studii postuniversitare şi 0,82% au doctoratul, potrivit ediţiei din 2016 a raportului de cercetare  Carta Albă a IMM-urilor, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Această situaţie denotă un grad ridicat de intelectualizare a întreprinzătorilor, ceea ce reprezintă o premisă favorabilă pentru amplificarea performanţelor IMM-urilor în perioada următoare şi pentru trecerea la economia bazată pe cunoştinţe”, explică specialiştii citaţi în raport.

    Luând în considerare pregătirea profesională, rezultatele cercetării arată că persoanele instruite în domeniul economic deţin o pondere de 22,35% din totalul respondenţilor, devansând numărul inginerilor (17,24%), juriştilor (3,56%), tehnicienilor (3,1%), muncitorilor calificaţi (4,93%), profesorilor (1,37%), informaticienilor (0,91%), etc.

    Pe de altă parte, oamenii de afaceri români au o disponibilitate scăzută a oamenilor de afaceri români pentru perfecţionarea prin training în diverse domenii de activitate: gruparea după programele de training urmate relevă că 2,10% dintre ei s-au pregătit în România şi 1,19% au participat la programe de instruire în străinătate.

    Analiza a fost realizată prin investigarea pe bază de chestionar a unui număr de 1.096 de firme – micro, mici şi mijlocii – din toate ramurile de activitate, categoriile de vârstă şi regiunile de dezvoltare ale României.

     

  • Cisco extinde portofoliul wireless pentru clienţii IMM-uri

    Noua versiune a soluţiei Mobility Express poate susţine până la 100 de Access Point-uri şi poate fi configurată nefiind necesare cunoştinţe IT. Soluţia este disponibilă pentru orice companie, indiferent de mărimea acesteia şi integrează la nivelul Access Point-urilor funcţionalităţile controller-ului Cisco WLAN. Soluţia Mobility Express este compatibilă cu standardele 802.11ac Wave 2, astfel încât şi companiile de dimensiuni mici sau mijlocii să poată crea şi utiliza reţele de mare viteză şi la fel de performante ca cele pe care le folosesc companiile mari.

    Noile caracteristici includ conectivitate Wi-Fi optimizată şi prioritizarea aplicaţiilor de business, vizibilitate şi control la nivel de aplicaţie, precum si functii de tip Business Analytics.

    Beneficiile obţinute sunt majore:

    – scăderea cu 100% a apelurilor întrerupte
    – reducerea cu 86% a pierderii semnalului video
    – reducerea cu 50% a problemelor majore audio/video

    Pe măsură ce IMM-urile se dezvoltă şi reţeaua poate fi adaptată noilor schimbări, cu ajutorul controller-ului Cisco 3504 Wireless LAN, care poate susţine mai multe Access Point-uri (până la 150) şi mai mulţi clienţi (până la 3.000). Odată activat, controller-ului îi pot fi adăugate Access Point-uri suplimentare, în funcţie de necesităţi. Este compatibil cu standardul 802.11ac Wave 2, fiind proiectat pentru a gestiona un volum mare de trafic prin intermediul porturilor Multigigabit Ethernet. De asemenea, este îmbunătăţit cu funcţionalităţi care oferă un control mai bun şi o vizibilitate mai mare asupra reţelei.

  • Cisco extinde portofoliul wireless pentru clienţii IMM-uri

    Noua versiune a soluţiei Mobility Express poate susţine până la 100 de Access Point-uri şi poate fi configurată nefiind necesare cunoştinţe IT. Soluţia este disponibilă pentru orice companie, indiferent de mărimea acesteia şi integrează la nivelul Access Point-urilor funcţionalităţile controller-ului Cisco WLAN. Soluţia Mobility Express este compatibilă cu standardele 802.11ac Wave 2, astfel încât şi companiile de dimensiuni mici sau mijlocii să poată crea şi utiliza reţele de mare viteză şi la fel de performante ca cele pe care le folosesc companiile mari.

    Noile caracteristici includ conectivitate Wi-Fi optimizată şi prioritizarea aplicaţiilor de business, vizibilitate şi control la nivel de aplicaţie, precum si functii de tip Business Analytics.

    Beneficiile obţinute sunt majore:

    – scăderea cu 100% a apelurilor întrerupte
    – reducerea cu 86% a pierderii semnalului video
    – reducerea cu 50% a problemelor majore audio/video

    Pe măsură ce IMM-urile se dezvoltă şi reţeaua poate fi adaptată noilor schimbări, cu ajutorul controller-ului Cisco 3504 Wireless LAN, care poate susţine mai multe Access Point-uri (până la 150) şi mai mulţi clienţi (până la 3.000). Odată activat, controller-ului îi pot fi adăugate Access Point-uri suplimentare, în funcţie de necesităţi. Este compatibil cu standardul 802.11ac Wave 2, fiind proiectat pentru a gestiona un volum mare de trafic prin intermediul porturilor Multigigabit Ethernet. De asemenea, este îmbunătăţit cu funcţionalităţi care oferă un control mai bun şi o vizibilitate mai mare asupra reţelei.

  • De ce antreprenorilor şi companiilor mici ar trebui să le fie frică de internet

    Oricine poate fi atacat oricând, fie că este în relaţie de colaborare cu o companie mai mare, fie că are ghinionul să aibă nişte vulnerabilităţi pe care să le descopere şi să le exploateze un grup de infractori“, este de părere Bogdan Pismicenco, channel sales manager la Kaspersky Lab pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    Economia locală se sprijină pe cele peste 600.000 de IMM-uri înregistrate care plătesc taxe şi impozite şi pentru cei 2,5 milioane de angajaţi. Aşadar un număr important de firme din România ar putea fi afectate dacă nu au o protecţie digitală temeinică, mai ales în mediul actual digital. Bogdan Pismicenco nu a putut să-mi dezvăluie date despre statutul actual al securităţii IT în cadrul IMM-urilor din ţară, dar a menţionat că, spre deosebire de multinaţionale, unde există o politică privind securitatea cibernetică „la nivel de IMM, această politică lipseşte în majoritatea cazurilor”.

    Ce înseamnă asta? Angajaţii companiei nu au neapărat o pregătire în domeniul IT, astfel ei sunt mai predispuşi să deschidă un fişier dintr‑un e-mail pe care nu ar trebui sa-l deschidă, dau clic pe linkuri infectate sau dau curs unor cereri de informaţii despre companie, fie pe mail fie telefonic.

    Potrivit lui Pismicenco, ignorarea protecţiei digitale şi a măsurilor de prevenţie duce la pagube care „depăşesc costul remedierii tehnice a unui atac cibernetic”. În plus, suspendarea temporară a activităţii, pierderea de date şi afectarea reputaţiei reprezintă costuri indirecte, „mai greu de cuantificat, dar la fel de reale”.

    Potrivit unui studiu al Kaspersky, în 2016, costul mediu pe care un IMM a trebuit să-l suporte pentru a-şi reveni în urma unui atac cibernetic de tip crypto-malware (sau „ransomware”, blocare a datelor şi solicitarea unor sume de bani în schimbul deblocării acestora) a fost de aproximativ 99.000 de dolari. „Suma include, în acest caz, pe lângă răscumpărarea cerută de infractorii care criptează datele companiei şi cer bani în schimbul deblocării, şi pagubele colaterale.”

    Cu ce greşesc mici antreprenori? Cu faptul că subestimează pericolul; ei nu consideră că firma pe care o conduc este destul de mare, de importantă pentru a fi vizată de un atac. „Infractorii cibernetici nu gândesc aşa. Ei pot ataca o companie doar ca să ajungă la o alta, mai mare, cu care IMM-ul are o relaţie de colaborare, din postura de furnizor sau de client.”

    De asemenea, personalul IT din companiile mici poate nu este specializat şi nu este familiar cu pericolele din spaţiul digital. „Se poate întâmpla ca administratorul de reţea să fie o persoană «bună la toate», care are cu totul alte sarcini în fişa postului şi bifează securitatea IT mai mult pe hârtie, din lipsă de timp. Aceasta este o vulnerabilitate importantă”, exemplifică reprezentantul Kaspersky. De asemenea, este importantă securizarea întregului sistem pentru că „degeaba protejezi desktopurile, dacă ai mulţi angajaţi care lucrează de acasă sau în timpul călătoriilor”.

    Cu toate acestea doar 36% dintre companiile mici îşi fac griji privind neatenţia personalului, în timp ce peste jumătate dintre companiile mijlocii şi corporaţii sunt foarte preocupate de acest aspect, conform raportului „Riscuri de securitate IT 2016“, al Kaspersky Lab.

    Asemeni companiilor mari, IMM-urile trebuie să facă faţă unei infrastructuri IT în continuă schimbare şi tendinţelor BYOD (bring your own device – adu-ţi dispozitivele proprii la serviciu): 74% dintre companii au raportat că numărul de smartphone-uri folosite in interes de serviciu a crescut în ultimii trei ani, iar 71% au confirmat că acelaşi lucru este valabil pentru tablete. Noua realitate din mediul de business forţează managementul să fie mai atent la securitatea IT şi la controlul centralizat al unor activităţi potenţial periculoase din partea angajaţilor, chiar şi în cele mai mici companii.

    Acţiunile angajaţilor sunt printre primele trei probleme de securitate care fac vulnerabile organizaţii din întreaga lume, nu doar în România. Peste jumătate (61%) dintre companiile care s-au confruntat cu incidente de securitate cibernetică în 2016 au recunoscut că la acestea a contribuit şi un comportament neadecvat al angajaţilor, arată raportul citat.

    În opinia lui Bogdan Pismicenco, măsurile de prevenţie sunt importante, începând cu cele mai simple, de la actualizarea sistemului de operare şi programelor folosite, backup-ul datelor, până la chemarea unui furnizor de servicii IT „pentru a identifica şi rezolva eventualele vulnerabilităţi ce ar putea fi exploatate în cazul unui atac”.

    Şi cât costă? Este o întrebare aflată pe buzele fiecărui om de afaceri. Potrivit lui Pismicenco, costul variază, în funcţie de specificul companie (patiserie, casă de avocatură etc.), dar spune că preţul începe de la câteva sute de euro pentru o companie formată din cinci-zece oameni.

    Prevenţia infracţiunilor informatice nu mai este doar o provocare tehnică, ci una de business, cu implicaţii financiare, dar şi reputaţionale. Şi este evident că nu doar jucătorii mari ar trebui să fie interesaţi de subiect, ci chiar şi cei mai mici, în special dacă lucrează cu firme mai mari.

  • Parlamentul a aprobat programul Start-up Nation pentru sprijinirea IMM-urilor

    Finanţarea poate fi obţinută de firmele înfiinţate după data de 30 ianuarie 2017. Nu vor primi finanţare întreprinzătorii care în afara firmei cu care se înscriu în program, au fost acţionari într-o firmă din acelaşi domeniu, în anul precedent sau în anul în care aplică, până la data deschiderii înscrierilor în program.

    Deputaţii au redus numărul de locuri de muncă pe care un anteprenor ar fi trebuit să le creeze, potrivit textului OUG, de la două la unul singur, beneficiarii Start-up Nation având obligaţia să menţină locul de muncă nu trei ani cum a propus Guvernul, ci doi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen Bank a acordat peste 350 de milioane de euro IMM-urilor în cadrul iniţiativelor JEREMIE

    Raiffeisen Bank deţine cea mai mare cotă de piaţă pe acest tip de finanţare IMM, peste 50% din totalul volumelor acordate de către toate băncile din România, prin aceste programe.

    Creditele acordate de Raiffeisen Bank IMM-urilor au vizat atât finanţarea activităţii curente cât şi a investiţiilor, pe termen mediu şi lung, în condiţii extrem de avantajoase pentru client – dobândă subvenţionată şi cerinţe reduse de garanţii. Acest instrument financiar a fost unul dintre cele mai atractive de pe piaţa românească şi ne-a adus multe satisfacţii, atât clienţilor cât şi nouă. Pe parcursul derulării celor două iniţiative JEREMIE am acordat peste 4700 de finanţări. Aceste rezultate au poziţionat Raiffeisen Bank ca lider incontestabil pe piaţa locală în acordarea acestui tip de finanţare cu peste 50% cotă de piaţă, dacă vorbim de volume şi peste 70% cotă de piaţă, ca număr de finanţări” a declarat Monica Udrescu, Director Executiv al Ariei IMM la Raiffeisen Bank.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro