BusinessMagazin

Tag: hong kong

  • Topul celor mai scumpe oraşe din lume: Bucureştiul, mai scump decât Varşovia

    Fluctuaţia valutei şi inflaţia au pus oraşele africane, europene şi asiatice în topul celor mai scumpe oraşe pentru expaţi, potrivit studiului Cost of Living realizat de Mercer. 
    Două oraşe din Africa ocupă primele locuri în topul celor mai costisitoare oraşe pentru expaţi, arată studiul Cost of Living realizat de Mercer, companie de consultanţă , lider în resurse umane şi investiţii. Luanda este cel mai scump oraş din lume pentru al doilea an consecutiv, iar N’Djamena, Ciad, este următorul clasat. Oraşele europene şi asiatice continuă să domine în top 10, fiind unele dintre cele mai costisitoare oraşe prin  Hong Kong, care ocupă locul trei, urmat de Singapore. Zurich a urcat trei locuri faţă de anul trecut, ocupând poziţia a cincea, urmat de Geneva pe locul şase. Tokyo a pierdut patru locuri, ajungând la poziţia a şaptea  în clasament.

    Europa, Orientul Mijlociu şi Africa

    În top 10 cele mai costisitoare oraşe se află şi patru oraşe europene. Zurich (locul 5) este cel mai scump oraş european din listă, urmat de Geneva (locul 6) şi Berna (locul 8). Elveţia rămâne astfel una dintre cele mai scumpe ţări pentru expaţi, ca urmare a aprecierii francului elveţian faţă de dolarul american. Moscova (locul 9) şi St. Petersburg (locul 35) au pierdut 7 şi respectiv, 12 poziţii din cauza deprecierii dramatice a rublei faţă de dolarul american.

    Per total, în mare parte, oraşele din Europa de Vest au crescut toate în clasament datorită aprecierii valutei locale faţă de dolarul american. În particular, oraşele din Marea Britanie şi Germania au avut parte de cele mai mari schimbări în clasificare, cu Glasgow (locul 108) care a crescut cu 49 de poziţii, în timp ce Aberdeen (locul 94) şi Birmingham (locul 90) au sărit 34 şi respectiv 45 de poziţii. Munchen (locul 55) a crescut 26 de locuri faţă de anul trecut, Frankfurt (locul 59) a urcat 24 de poziţii şi Berlin (locul 68) a crescut cu 31 de poziţii faţă de clasamentul de anul trecut.

    Alte oraşe care au crecut în clasificare sunt Parisul (locul 27), care este clasat mai sus cu 10 poziţii  faţă de anul trecut, Milano (locul 30), mai sus cu 11 locuri, Roma (locul 31), mai sus cu 13 poziţii şi Viena (locul 32) mai sus cu 16 locuri.

    Bucureştiul cunoaşte o scumpire a costurilor de întreţinere, urcând de pe poziţia 169 din 2013 pe 159 în 2014.  Sofia şi Belgradul prezintă o creştere a costurilor de trai, urcând de la 181 la 172 şi, respectiv, de la 192 la 184, însă rămân în continuare mai ieftine decât Bucureştiul. Varşovia se alătură acestei tendinţe şi ajunge pe locul 142 în 2013 comparativ cu 150 în 2012. Evoluţia costurilor de trai din fiecare oraş este direct influenţată de economia ţărilor respective.  Astfel, în Praga şi în Budapesta, se observă o ieftinire a costului de viaţă, rezultat determinat de situaţia economică  din cele două ţări. Praga ajunge de la 73 la 92 în 2013, iar Budapesta de la 130 la 135.

    Alte oraşe pozitionate în top 10 sunt Berna, Moscova şi Shanghai. Karachi, aflat pe pozitia 211, este cel mai ieftin oraş din lume pentru expaţi, iar studiul Mercer arata că Luanda este de trei ori mai costisitoare decât acesta.

    Fluctuaţiile valutei şi impactul inflaţiei asupra bunurilor şi serviciilor au influenţat costurile programelor pentru expaţi, dar si clasamentul oraşelor.

    Tel Aviv (locul 18) continuă să fie cel mai costisitor oraş din Orientul Mijlociu pentru expaţo, urmat de Beirut (locul 63), Dubai (locul 67) şi Abu Dhabi (locul 68). Jeddah, din Arabia Saudită  (locul 175) continuă să fie cel mai puţin costisitor oraş din regiune. “

    Câteva dintre oraşe africane continuă să fie clasate mai sus în studiul din anul 2014, reflectând costurile ridicate de întreţinere. Luanda (locul 1) rămâne cel mai costisitor oraş pentru expatriaţi din Africa şi la nivel global, urmat de N’Djamena. Victoria, Seychelles (locul 13), este următorul cel mai costisitor oraş din Africa, urmat de Libreville, Gabon (locul 19). În Africa de Sud, Cape Town (locul 205) a pierdut 8 poziţii în clasament, reflectând slăbiciunea suferită de randul sud-african faţă de dolarul american.

    Oraşele din Statele Unite ale Americii au urcat în clasament datorită stabilităţii relative a dolarului american faţă de alte valute importante. În plus, pierderea semnificativă a poziţiilor altor oraşe, din diferite regiuni, a condus la clasarea mai bună a oraşelor americane. O creştere a costurilor cu locuinţa a împins New York-ul pe locul 16, mai sus cu opt poziţii, fiind unul dintre cele mai bine plasate oraşe din regiune. 

    În America de sud, São Paolo (locul 49) s-a clasat ca unul dintre cele mai puţin costisitoare oraşe urmat de Rio de Janeiro (locul 65). Cu toate acestea, amândouă oraşele e au pierdut 30 şi respectiv 36 de locuri, ca rezultat al slăbirii realului brazilian faţă de dolarul american (în ciuda creşterilor preţurilor la închirieri). De asemenea, Buenos Aires a scăzut semnficativ anul acesta şi se află pe poziţia 86 datorită devalorizării monedei sale, în ciuda creşterii mari preţurilor pentru bunuri şi servicii.

    Asia Pacific

    În top 10 cele mai costisitoare oraşe se numără şi patru oraşe din Asia. Cel mai costisitor oraş, Hong Kong (locul 3), a urcat 3 poziţii faţă de anul trecut. Singapore (locul 4) este următorul cel mai costisitor oraş din regiune, care a câştigat o poziţie în plus faţă de anul trecut, urmat de Tokyo, care ocupă locul 7, deşi anul acesta a pierdut 4 locuri. Shanghai (locul 10) a sărit patru poziţii faţă de anul trecut şi este următorul oraş asiatic din listă, urmat de Beijing (locul 11), Seoul (locul 14) şi Shenzhen (locul 17).

    Studiul Mercer Cost of Living acoperă 211 oraşe de pe cinci continente şi măsoară comparativ costurile a peste 200 de produse si servicii în fiecare dintre aceste localităţi. Acestea includ şi costuri aferente transportului, spaţiului locativ, alimentelor, hainelor, aparaturii casnice şi serviciilor de divertisment. Studiul estee creat pentru a ajuta companiile multinaţionale şi guvernele  să determine nivelul de remuneraţie pentru angajaţii expatriaţi. Oraşul New York este folosit drept referinţă, astfel toate celelalte oraşe sunt comparate cu acesta. Mişcările valutare sunt măsurate prin comparaţie cu dolarul american.

  • Cazare de lux pentru excentrici: la container

    Un un birou de arhitectură din Hong Kong, Ova Studio, a propus un hotel de lux realizat din containere de metal folosite la transportul mărfurilor. Proiectul Hive-Inn, scrie The Telegraph, presupune construirea unui hotel modular pe un schelet metalic şi posibilitatea de a înlocui containerele componente în funcţie de necesităţi.

    Elementul de noutate adus de Hive-Inn este posibilitatea de branduire a containerelor de către firmele interesate, ori chiar amenajarea unor contaiere magazin de către firme din industria luxului, astfel încât oaspeţii să poată cumpăra ediţii limitate de ceasuri sau să comande articole din cele mai noi colecţii ale caselor de modă.

  • Marea Britanie, noul rai al milionarilor

    CONFORM UNUI RAPORT REALIZAT DE NEW WORLD WEALTH, MAI MULT DE 60% DIN MILIONARII ÎN CAUZĂ PROVIN DIN EUROPA. ASTFEL, MAREA BRITANIE A AJUNS PE LOCUL TREI ÎN LUME CA NUMĂR DE MILIONARI, SUB STATELE UNITE (PUŢIN PESTE PATRU MILIOANE) ŞI JAPONIA (UN MILION). Ajustând datele la nivelul populaţiei, britanicii se află pe locul patru, în urma unor state precum Singapore (42 de milionari la o mie de locuitori) sau Elveţia (33 de milioanari la o mie de locuitori), dar înaintea Statelor Unite.

    Fluxul de milionari ce migrează către Marea Britanie este cel care face însă diferenţa: dacă în Statele Unite numărul milionarilor a crescut cu aproximativ 1%, în cazul Marii Britanii el a crescut cu 16%.

    Milionarii lumii migrează mai mult ca niciodată, creând zone de bogăţie şi modificând balanţa banilor în lume. Nicio altă ţară nu a primit mai mult de 100.000 de milionari din 2003 şi până în prezent. Ca urmare, milionarii care s-au mutat în Marea Britanie au transformat Londra în oraşul cu cei mai mulţi bogaţi de pe planetă. Către Singapore şi Statele Unite au emigrat în jur de 40.000, iar Australia, Hong Kong, Canada şi Emiratele Arabe Unite au devenit reşedinţa a peste zece mii de milionari.

    De unde vin însă toţi aceşti milionari care migrează în lumea întreagă? În primul rând, din China. Conform raportului, din statul chinez au plecat peste 76.000 de milionari în perioada 2003-2013. Pe următoarele locuri vin India, care a pierdut 43.000 de milionari, Franţa, Italia şi Rusia.

    Milionarii chinezi au migrat în marea lor majoritate către Hong Kong, Singapore şi Marea Britanie. Cei din India au vizat Marea Britanie, Statele Unite şi Australia, în vreme ce francezii şi italienii au ales Marea Britanie şi Elveţia.
    DE CE ALEG MILIONARII MAREA BRITANIE? Anglia primeşte cu entuziasm ceea ce agenţia britanică pentru emigrare (UKBA) a numit „emigranţi de mare valoare„, limitând în acelaşi timp accesul celor cu venituri reduse. Schimbările recente în legislaţia privind emigrarea sunt cât se poate de clare: milionarii şi mai ales miliardarii sunt bineveniţi în Anglia; ceilalţi mai au de aşteptat.

    Pe lângă aceste schimbări, există o altă tendinţă care se manifestă din ce în ce mai puternic: proprietăţile din Londra sunt cumpărate de străini bogaţi, iar efectul este că piaţa imobiliară din capitala Angliei a devenit cea mai scumpă din lume. Această circulaţie permanentă de oameni şi bani a modelat oraşul pe placul celor foarte bogaţi, astfel că mulţi britanici din clasa de mijloc aleg să locuiască în afara zonei metropolitane londoneze.

  • Coliziune între două nave la Hong Kong: 11 persoane au fost date dispărute

    Coliziunea a avut loc în apropierea Insulei Po Toi, la sud de Hong Kong, a declarat pentru AFP un reprezentant al pompierilor.

    “Două nave comerciale s-au lovit una de cealaltă, iar una s-a scufundat”, a precizat un purtător de cuvânt al poliţiei.

    Un bărbat a fost salvat de către o navă de pescuit şi a fost spitalizat. El prezenta răni uşoare la nivelul mâinilor şi picioarelor.

    Operaţiuni de căutare, la care participau un elicopter şi mai multe nave, au fost angajate în legătură cu autorităţile chineze, în încercarea de a găsi cei 11 marinari daţi dispăruţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fabrica de vise chineză: 
un Wall Street prin 
decret guvernamental

    Peste şase ani, Qianhai, Shenzhen, va fi un centru financiar internaţional capabil să concureze umăr la umăr cu Wall Street, City of London sau Central District din Hong Kong, speră guvernul local, potrivit New York Times.

    În planurile administraţiei din Qian-hai, zona va oferi, în 2020, 650.000 de locuri de muncă şi va genera un Produs Intern Brut anual de circa 25 miliarde de dolari, după investiţii de 65 miliarde de dolari.

    Wall Street şi celelalte cartiere de afaceri de renume nu au devenit centre financiare globale prin decret guvernamental. Pentru China, planurile măreţe pentru Qianhai presupun o reformă economică fundamentală: relaxarea, încetul cu încetul, a controlului statului asupra sistemului financiar, după zeci de ani de planificare atentă. Asemenea cunoscutei zone libere Shanghai, Qianhai este una din cele 10 zone economice speciale vizate de guvern pentru dezvoltarea celui mai îndrăzneţ experiment economic al Chinei din ultimii 30 de ani. Pe aceste platforme, statul va testa diverse reforme economice înainte de a moderniza sistemul financiar la nivel naţional.

    Schimbările, prezentate iniţial în luna noiembrie a anului trecut de către preşedintele Xi Jinping, pot fi interpretate drept o confirmare a dezechilibrelor economice periculoase generate de modelul de creştere care a prevalat în China după criza fi-nanciară globală. Artizanii politicilor economice vor să dezamorseze în siguranţă aceste riscuri prin reducerea dependenţei de bani ieftini, modernizarea sistemului financiar controlat de stat şi dezvoltarea consumului intern.

    Unul dintre pilonii de bază ai aceste strategii va fi relaxarea controlului guvernului asupra schimburilor valutare, care va fa-cilita investiţii chineze în acţiuni, obligaţiuni şi proprietăţi în străinătate şi le va oferi investitorilor străini mai mult acces către pieţele locale. Viitorul centru financiar Qianhai, care va fi ridicat pe un teren de 15 kilometri pătraţi, va juca un rol important în această privinţă.

    Planul de acŢiune presupune riscuri majore. Multe ţări au întâmpinat probleme financiare importante după ce au grăbit relax-area controlului asupra schimburilor valutare şi au deschis prea rapid pieţele financiare. China nu are de ales, consideră unii analişti, iar perpetuarea modelului de creştere economică generată prin investiţii finanţate prin datorii la costuri mici nu va face decât să amâne „ziua judecăţii“ pentru economie, amplificând riscurile pe termen lung.

    „Deschiderea contului de capital şi continuarea reformei pieţei financiare este de importanţă crucială pentru alimentarea unor rate de creştere economică mai accelerate faţă de restul lumii. Dacă nu vor începe de pe acum reforma, dacă se vor răzgândi şi vor reveni la creşterea bazată pe aruncat cu bani în economie, peste câţiva ani ne vom confrunta cu o criză finan-ciară uriaşă“, comentează, pentru New York Times, Diana Choyleva, director de cercetare macroeconomică la Lombard Street Research, Londra.

    AnaliŞtii au descris propunerile preŞedintelui Xi Jinping drept cele mai mari reforme În sectorul financiar din ultimii 30 de ani. Autorităţile din Qianhai se grăbesc să amintească faptul că prima vizită efectuată în afara capitalei de liderul de la Beijing la finele anului 2012, după ce a fost învestit în funcţie, a fost la Shenzhen şi Qianhai, unde a vorbit despre 
reîntinerirea na-ţională şi despre „visul chinezesc“, viziunea sa pentru viitorul Chinei. „Scopul Qianhaiului este să devină fabrică de vise în serviciul visului chinezesc“, a declarat directorul general al Autorităţii Qianhaiului, He Zijun, citat de New York Times. Autoritatea administrează zona liberă Qianhai.

    Vizita preşedintelui Xi în sud a avut valoare simbolică. Mulţi chinezi au recunoscut evenimentul drept un omagiu pentru călătoria din 1992 a liderului Deng Xiaoping, venerat pentru reformele care au transformat China într-o superputere economică. Deng a redus controlul statului asupra economiei, utilizând zona Shenzhen drept laborator.

    În ultimii 30 de ani, Shenzhen a fost vÂrful de lance al reformei Şi al procesului de deschidere a Chinei. În viitor, sperăm că Qian-hai va putea contribui ca teren de teste pentru noi reforme şi o nouă deschidere şi că vom putea servi drept exemplu pentru alte regiuni“, spune He Zijun, directorul autorităţii zonei economice speciale.

    Proiectul are însă un debut modest. Beijingul a avizat încă din 2010 statutul special al Qianhaiului, iar de atunci autoritatea locală a vândut prin licitaţie mai multe terenuri. Diverse bănci, printre care grupul britanic Standard Chartered şi Hang Seng Bank, din Hong Kong, au deschis mici sucursale în zonă.

    Investiţiile străine majore în Qianhai sunt încă puţine, însă zona a intrat în atenţia unor companii importante, printre care Silverstein Properties, dezvoltatorul noilor turnuri de la situl World Trade Center din New York.

    În luna ianuarie, Silverstein, asociat în consorţiu cu o companie chineză, a câştigat o licitaţie de peste 
2,1 miliarde de dolari, tranzacţie record pentru Shenzhen. Dezvoltatorul american a preluat drepturile comerciale asupra unui teren de peste 50.000 de metri pătraţi, unde vrea să construiască clădiri de birouri, spaţii comerciale, apartamente şi hoteluri cu o suprafaţă utilă de aproape 10 ori mai mare.

  • Hong Kong, cea mai scumpă piaţă imobiliară: Casă de 600 metri pătraţi, vândută pentru 95 milioane de dolari

     Proprietatea face parte dintr-un complex rezidenţial dezvoltat în zona exclusivistă Victoria Peak, transmite Bloomberg

    Cea mai mare tranzacţie de pe piaţa proprietăţilor rezidenţiale din Hong Kong a avut loc în 2011, când o casă din aceeaşi zonă a fost vândută pentru peste 100 milioane de dolari, potrivit datelor Colliers International.

    Autorităţile din Hong Kong au impus, începând din anul 2010, taxe suplimentare pe tranzacţiile cu proprietăţi imobiliare, şi a luat măsuri pentru restrângerea creditării ipotecare, în încercarea de a reduce preţurile locuinţelor pe cea mai scumpă piaţă din lume.

    Începând din luna februarie, taxa de timbru percepută de guvernul din Hong Kong pe toate tranzacţiile imobiliare de peste 258.000 dolari SUA a fost majorată la 8,5%. În luna octombrie a anului trecut, autorităţile au introdus o taxă suplimentară de 15% pe toate achiziţiile de locuinţe efectuate de entităţi din străinătate – persoane fizice sau juridice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TAIFUN la Hong Kong: Şcolile, birourile şi Bursa de Valori au fost închise

     Autorităţile au instituit în noaptea de marţi spre miercuri o alertă de gradul opt, una dintre cele mai ridicate în cazul unor furtuni violente. Taifunul a trecut la o distanţă de 240 de kilometri sud-vest de Hong Kong, iar miercuri după-amiaza, potrivit orei locale, alerta a fost redusă la un grad inferior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LONDRA, oraşul cu cei mai mulţi bogaţi cu averi de peste 30 milioane de dolari. Cum arată TOPUL MONDIAL

     “Majoritatea multimilionarilor din Londra sunt antreprenori, ceea ce implică înfiinţarea unei companii proprii pe care ulterior au vândut-o sau la care au păstrat o participaţie”, a declarat Oliver Williams, analist la firma de cercetare WealthInsight, citat de CNBC.

    Tokyo se află pe poziţia a doua, cu 3.525 persoane cu peste 30 de milioane de dolari, capitala Japoniei fiind urmată de Singapore – 3.154, New York – 2.929, Hong Kong – 2.560, Frankfurt – 1.868, Mexico City – 1.850, Paris – 1.500, Osaka – 1.450 şi Beijing – 1.318.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertizare de taifun la Shenzhen, unde Ponta este în vizită oficială

     Premierul a spus presei că nu a fost informat despre acest fenomen de către Ministerul român de Externe şi că a aflat “tot singur”, aluzie la accidentul rutier înregistrat recent în Muntenegru în care au fost implicaţi cetăţeni români.

    “Grăbiţi-vă, că poate nu mai putem decola”, a spus, zâmbind, premierul jurnaliştilor din delegaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa lui Edward Snowden la Hong Kong: clandestinitate, pizza şi telefoane mobile în frigider

     Snowden, a cărui fotografie, cu faţa sa tânără şi o expresie îngrijorată, ţine de două săptămâni prima pagină în ziarele din întreaga lume, a părăsit Hong Kong-ul duminică, spre Moscova. El a cerut azil politic în Ecuador, unde încerca să ajungă prin Cuba sau Venezuela. Însă nu a mai fost văzut de atunci.

    Chiar înainte ca Washingtonul să emită vineri un mandat de arestare pe numele său, Edward Snowden era convins că autorităţile din fosta colonie britanică, restituită Chinei în 1997, îl vor aresta până la urmă.

    Potrivit lui Alberto Ho, un deputat pro-democraţie şi unul dintre cei trei consilieri ai americanului în timpul sejurului său la Hong Kong, detenţia l-ar fi privat de laptopurile sale, o perspectivă “intolerabilă” pentru acest fost administrator de sisteme la Agenţia Naţională americană de Securitate (NSA), despre care a dezvăluit că spiona calculatoare şi telefoane în întreaga lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro