BusinessMagazin

Tag: grup

  • Surpriză, revin investiţiile mari în România: Gigantul german Daimler a cerut un ajutor de stat pentru o investiţie de 675 milioane lei, adică 138 milioane de euro în România

    Daimler, grupul german care deţine compania Star Assembly din Sebeş, al treilea mare exportator din România, cere un ajutor de stat de 185 mil. lei pentru o investiţie totală de 675 mil. lei, anunţă Ministerul Finanţelor într-un document publicat pe site.

    Ministerul nu precizează în ce constă investiţia nemţilor şi nici locurile de muncă ce vor fi create prin acest proiect, dar arată că solicitarea grupului german intră în categoria „cereri ce se încadrează în bugetul sesiunii şi intră în analiză”.

    Sunt doar patru proiecte dintr-un total de 193 depuse care intră în analiză, potrivit datelor de pe site. Alături de Daimler intră în analiză şi investiţiile companiilor Paper Invest SA, Knauf Insulation şi Interpork plus, fiecare dintre ele de cel puţin 100 mil. euro.

    Star Assembly a devenit în ultimul deceniu una dintre cele mai mari firme din România, după o investiţie de peste 300 mil. euro realizată de gigantul german într-o fabrică de la zero în localitatea Sebeş din judeţul Alba.

    Rapid, producţia de cutii de viteze a grupului în România s-a dus la o cifră de afaceri anuală de peste 7 mld. lei (1,5 mld. euro) şi a urcat în top trei cei mai mari exportatori din economie după Automobile Dacia şi Ford.

    Podiumul exporturilor a fost ocupat în ultimii ani exclusiv de companii din industria auto.

     

  • Unul dintre cele mai mari lanţuri de farmacii din România dispare complet. Ultimele locaţii tocmai au fost vândute

    Farmaciile Polisano Pharma SRL, deţinute de Daniela Vonica (soţia fostului om de afaceri Ilie Vonica) şi Valentina Bîrsan, sunt obiectul unei tranzacţii prin care Marcos Provit, parte a grupului Evofarm, care activează în retailul şi distribuţia de medicamente. Tranzacţia aşteaptă acordul Concurenţei.

    Farmaciile Polisano au încheiat anul 2021 cu afaceri de 44,6 mil. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    În total, la nivelul judeţului Sibiu sunt 24 de farmacii Polisano, deţinute de Daniela Vonica (84% din acţiuni) şi Valentina Bîrsan. Farmaciile Polisano au făcut parte din grupul cu acelaşi nume, fondat de antreprenorul Ilie Vonica. Grupul includea un spital, laboratoare medicale, o fabrică de medicamente, distribuţie şi retail farmaceutic. După decesul antreprenorului în 2016, rând pe rând, diviziile grupului Polisano au făcut obiectul mai multor tranzacţii prin care competitorii din piaţă au cumpărat fiecare companie.

    Anterior, în 2016, un număr de 73 de farmacii Polisano au fost cumpărate de Sensiblu. Cele 24 de farmacii care au mai rămas la familia fondatoare sunt în judeţul Sibiu, jumătate în oraşul Sibiu, iar restul în localităţi şi oraşe apropiată – Racoviţa şi Cisnădie. Compania deţine şi un magazin naturist în Sibiu, potrivit Consiliului Concurenţei.

    Reţeaua Marcos Provit a încheiat anul 2021 cu afaceri de 161 milioane de lei, în creştere cu 20%, şi profit de aproape 3 mil. lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Compania este controlată de Andrei Isac şi Gabriel Neagu, arată datele de pe platforma confidas.ro.

    Anul acesta, in iunie, Marcos Provit a mai încheiat o tranzacţie, aprobată de Concurenţă, după ce a preluat farmacia Gifarm din Tecuci, cu afaceri de peste 20 mil. lei.

  • Grupul Orange România a realizat în primul semestru o cifră de afaceri consolidată de 766 milioane euro, în creştere cu 44%, în contextul creşterii vânzărilor de echipamente şi al diminuării veniturilor din servicii

    Grupul Orange România a realizat în primul semestru din 2022 o cifră de afaceri consolidată de 766 milioane euro, în creştere cu 44% faţă de nivelul din perioada similară de anul trecut, când operatorul a raportat 532 milioane de euro, arată raportul financiar al companiei.

    Începând cu 17 februarie 2022, ca urmare a achiziţiei a 54% din acţiunile operatorului de servicii fixe Orange Romania Communications, Orange România a schimbat modelul de raportare a rezultatelor financiare, pentru a se alinia la modelul grupului Orange.

    În al doilea trimestru din 2022, cifra de afaceri consolidată (incluzând conţine Orange România, Orange Romania Communications şi Orange Money) a fost de 381 de milioane de euro, cu 42% mai mare decât în aprilie-iunie 2021.

     ”Suntem la mijlocul lui 2022, iar contextul geo-politic şi economic global incert au transformat profund zona de business, dinamismul şi rezilienţa specifice industriei noastre fiind puternic încercate. În acest peisaj atipic, am reuşit să concretizăm multe dintre planurile începute, precum extinderea consistentă a reţelelor noastre, la care s-a adăugat şi o nouă prezenţă 5G în zona de Nord-Est a ţării, sau implementarea unor funcţionalităţi suplimentare pentru canalele digitale şi noile lansări YOXO, înregistrând şi o creştere constantă în zona de B2B. Le mulţumesc echipelor Orange pentru implicarea şi perseverenţa lor, care au asigurat performanţa noastră în tot acest semestru”, a declarat Liudmila Climoc, CEO Orange România

    Potrivit companiei, dinamica pieţei în T2 2022 a fost caracterizată de creşterea vânzărilor de echipamente, în pofida contextului global nefavorabil ce a condus către stocuri scăzute, dar şi de diminuarea veniturilor din servicii, provocate de scăderea ratelor de terminaţie.

    La 30 iunie 2022, Grupul Orange oferea servicii mobile către 10,4 milioane de clienţi din România, servicii fixe în bandă largă către 1,3 milioane de clienţi, iar servicii de televiziune prin cablu şi satelit către 1,5 milioane de clienţi.

    Pe parcursul trimestrului al doilea din 2022, peste 8.000 de locuitori din 21 de localităţi din mediul rural au primit acces la conectivitate 4G, acoperirea fiind de 98,41% din populaţie.

    În acelaşi timp, reţeaua  4GĂ a ajuns la o acoperire de 74,19% din populaţie.

    În ceea ce priveşte reţeaua 5G, aceasta este disponibilă din luna iunie şi în municipiul Bacău. Astfel, numărul oraşelor în care clienţii beneficiază astăzi de conectivitate Orange 5G ajunge la 18.

    Veniturile totale din servicii pentru companii au continuat să crească în al doilea trimestru din 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Tendinţa a fost susţinută de segmentul IT&C, prin evoluţii pentru serviciile de securitate cibernetică şi cloud.


     

     

  • Grupul german Metro vrea să angajeze peste 200 de persoane în România, din care 100 de posturi sunt pentru lucrător polivalent, cu un venit mediu lunar de 5.300 lei brut

    Grupul german Metro vrea să angajeze peste 200 de persoane în perioada următoare în România, iar venitul mediu lunar pentru un lucrător polivalent va fi de la 1 august de 5.300 lei brut (aproximativ 3.300 lei net), poziţie pentru care retailerul are deschise peste 100 posturi.

    De la 1 august, valoarea tichetelor de masă se majorează cu 50%, la 30 lei, valoarea cea maximă reglementată de autorităţi.

    Venitul mediu lunar pentru un lucrător polivalent, de 5.300 lei brut, include salariul, tichete de masă, bonus de vacanţă, cupoane anuale de Paşte şi de Crăciun, bonus trimestrial de performanţă, spor de 50% pentru 5 zile lucrate în tură de noapte, precum şi alte tipuri de bonusuri şi sporuri conform Contractului Colectiv de Muncă şi a politicilor de compensaţii şi beneficii.

    „Îmbunătăţirea constantă a pachetului salarial total oferit, reconfirmă angajamentul METRO România de a-şi susţine echipa cu pachete competitive de compensaţii şi beneficii pe piaţa muncii. Cu majorarea salariilor, a sporurilor, tichetelor şi a schemei de bonusare avem o creştere de 15% faţă de anul trecut, reprezentând în acelaşi timp o recunoaştere a eforturilor depuse an de an pentru atingerea obiectivelor.”,  a declarat Rodica Rapcea, Director Resurse Umane METRO România.

    Grupul german este activ direct pe formatul de cash&carry, care nu se adresează tradiţional clientului final, ci revânzătorilor (micilor comercianţi) şi companiilor din HoReCa.

    În România, Metro are 30 de magazine proprii pe format cash&carry şi dezvoltă prin parteneri reţeaua de magazine mici LaDoiPaşi.

     

  • Aproape 500 de angajaţi urmează să fie concediaţi după ce explozia preţurilor la energie şi gaze forţează grupul Alro să suspende din august activitatea producătorului de alumină Alum Tulcea

    Producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi pe verticală din Europa, şi cel mai mare consumator de energie electrică din România, supune aprobării Adunarii Generale a Actionarilor din 29 iulie decizia de suspendare temporară a operaţiunilor de producţie de alumină ale Alum Tulcea pentru o perioadă estimată de 17 luni, în contextul exploziei preţurilor la energie electrică şi la gaze.

    În urma acestei măsuri, aproximativ 500 de angajaţi urmează sa fie disponibilizati la fabrica din Tulcea, in timp ce uzina va pastra un grup cheie de specialisti pentru a efectua activitati de cercetare-dezvoltare, logistica, intretinere si reparatii pentru a fi pregatita pentru o repornire rapida si reinceperea productiei atunci cand conditiile pietei de energie se vor imbunatati, au anunţat reprezentanţii Arlo la bursă.

    La sfârşitul anului trecut, Alum Tulcea avea 792 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. În această perioadă, compania a raportat pierderi de 29,4 mil. lei.

    „Criza economica generata de pandemie a fost intensificata de criza energetica din 2021 ca urmare a cresterii accelerate a preturilor la electricitate si la gazele naturale, cu un impact negativ asupra costurilor de productie pentru alumina calcinata si aluminiul electrolitic. Costul gazelor naturale pentru o tona de alumina este semnificativ mai mare decat pretul unei tone de alumina importata si livrata catre ALRO”, spune Gheorghe Dobra, Director General ALRO si Presedinte al Consiliului de Administratie al ALUM.

    El precizează că alumina produsa de ALUM ar ajunge la un cost de peste 900 dolari/tona, in timp ce pretul aluminei pe pietele internationale este de aproximativ 500 dolari/tona.

    „Ponderea produselor energetice doar in costul total al aluminei este remarcabil de mare, ajungand la aproximativ 500 dolari/tona in 2022”, adaugă Gheorghe Dobra. 

    Pretul gazului a crescut de zece ori de la 18 euro/MWh in T1/2021, la peste 180 euro/MWh in T4/2022. Pretul energiei electrice a urmat aceeasi tendinta si de la 60 euro/MWh in T1/2021, a ajuns si a depasit 500 euro/MWh in T4/2022.

    În prezent, pe piata exista un deficit de energie electrica si de gaze naturale pentru consumatori. 

    Pretul certificatului de emisii de dioxid de carbon (CO2) a crescut de la circa 25 euro/certificat la sfarsitul anului 2020, la peste 90 euro/certificat, in prezent. 

    În acest context, ALRO si ALUM au dezvoltat scenarii de functionare la un prag minim de rentabilitate sau de reducere a pierderilor financiare prin suspendarea anumitor activitati de productie si trecerea unor echipamente de productie in stand-by.

    La finalul anului trecut, Alro a anunţat la Bursa de la Bucureşti că activitatea de producţie a aluminiului se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, din cauza preţurilor ridicate la energie şi că se va concentra doar pe investiţiile care aduc câştiguri şi îmbunătăţiri ale activităţi urmând ca celelalte investiţii să fie amânate. Grupul a înregistrat o cifră de afaceri de 3,5 miliarde de lei, în creştere faţă de 2,5 miliarde de lei în 2020 şi un profit net de 26 de milioane de lei, mult mai mic faţă de cele 335 de milioane de lei din 2020.

    Acţiunile ALR s-au depreciat cu 24% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii totale de aproape 12 milioane de lei, dinamica fiind afectată de efectele războiului ruso-ucrainean şi de preţurile ridicate din industria energetică.

    Compania, cu 974 mil. lei capitalizare, este controlată în proporţie de 54,1% de Vimetco Plc, urmat de Pavăl Holding (23,2%), alţi acţionari (12,4%) şi Fondul Proprietatea (10,2%).

     

     

  • Mohammad Murad, proprietarul grupului Phoenicia din turism: Litoralul românesc are cel mai slab sezon din ultimii 30 de ani, cu doar 80.000 de turişti săptămânal faţă de 140.000 anul trecut

    Omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi în Capitală, spune că  sezonul estival de anul acesta este cel mai slab din ultimii 30 de ani, lucru care a fost potenţat atât de criza generată de pandemie, de războiul din Ucraina şi de majorările preţurilor la utilităţi şi alimente, dar şi de managementul deficitar al edililor care administrează staţiunile de la malul Mării Negre.

    “Astăzi ne confruntăm cu cel mai slab sezon din ultimii 30 de ani. În ultima săptămână au fost 80.000-90.000 de turişti. Pre comparaţie, anul trecut, în aceeaşi perioadă, am avut peste 140.000 de turişti, chiar 180.000.”, a spus Mohammad Murad într-o postare video pe contul de Facebook.

    Pe litoral omul de afaceri controlează mai  multe hoteluri. Doar în nordul staţiunii Mamaia-Nă­vodari el contro­lea­ză complexul turistic Phoenicia Holiday Resort, construit de la zero, care se întinde pe o suprafaţă totală de 100.000 de metri pătraţi, dar şi un hotel de cinci stele Phoenicia Royal (cu 144 de spaţii de cazare), o investiţie de 7 mil. euro.

    Potrivit lui Mohammad Murad, cea mai afectată staţiune este Mamaia, care a pierdut mulţi turişti şi datorită faptului că zona a fost transformată într-un cartier de oraş, cu multe blocuri construite haotic, fără spaţii verzi.  

    “Mamaia a fost transformată într-un cartier de oraş, cu zeci de blocuri, sute de blocuri, construite haotic, fără spaţii verzi. Plaja de acolo care în anii anteriori era insuficientă, acum este suficientă, dar datorită intervenţiei de extindere de anul trecut sunt probleme de calitate, de profunzime a apei, chiar la malul mării. Lucrurile se vor rezolva în timp, dar astăzi plajele sunt goale, din păcate”, a adăugat Mohammad Murad.

    Potrivit omului de afaceri, la polul opus se află staţiunea Eforie Nord, care are un grad de ocupare foarte mare.

    “Cu siguranţă au contat şi fodurile europene atrase acolo sau lucrurile sunt mai bine gestionate. În Costineşti sunt probleme, în Vama Veche sezonul este un pic mai slab faţă de anul trecut”.

    În ultimii ani, Murad a demarat mai multe investiţii în turism. El a modernizat cu 15 milioane de euro complexul hotelier Belvedere, Amfiteatru, Panoramic în Neptun Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc“, preluat în 2016 de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro.

    Mai mult, el a renovat hotelul Craiova din Olimp, preluat şi reclasificat la patru stele.

    Hotelurile lui Murad sunt controlate prin mai multe companii, printre care Phoenicia Express şi Perla Majestic, potrivit mfinante.ro. Murad şi familia lui mai deţin producătorul de conserve Mandy Foods şi lanţul de restaurante Springtime.

     

  • Incă unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume divorţează de actuala sa soţie

     

    Sergey Brin, co-fondatorul Google şi al şaselea cel mai bogat om din lume, a cerut divorţul de soţia după trei ani, făcându-l al treilea megamiliardar care a făcut acest pas după Bill Gates şi Jeff Bezos, informează Bloomberg.

    Sergey Brin a depus o cerere pentru desfacerea căsătoriei sale cu Nicole Shanahan în această lună, invocând „diferenţe ireconciliabile”, potrivit documentelor instanţei. Cuplul, care are un băiat în vârstă de trei ani, a dorit ca detaliile despărţirii să fie private, solicitând ca documentele să fie sigilate de către instanţă.

    Cofondatorul Google, în vârstă de 48 de ani, are o avere de 94 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, provenită în mare parte din participaţiile sale în Google, compania pe care a fondat-o împreună cu Larry Page în 1998, care ulterior a format holdingul Alphabet Inc.

    Atât Brin, cât şi Page au părăsit Alphabet în 2019, deşi rămân în consiliu şi sunt în continuare acţionarii de control.

     

     

     

  • Roman Abramovici a vândut clubul de fotbal Chelsea FC cu 5,3 miliarde de dolari către grupul condus de copropietarul LA Dodgers, Todd Boehly, şi firma de investiţii Clearlake

    Roman Abramovici a finalizat vânzarea de 5,3 miliarde de dolari a clubului de fotbal Chelsea la aproape trei luni după ce oligarhul rus a fost lovit de sancţiunile occidentale, scrie Insider.

    Clubul a declarat luni că gruparea condusă de coproprietarul LA Dodgers, Todd Boehly, şi compania de investiţii Clearlake Capital Group, a preluat conducerea echipei de fotbal din Premier League.

    Clearlake şi Boehly vor avea controlul şi conducerea comună a clubului, a spus Chelsea FC.

    Abramovici a anunţat că va vinde Chelsea FC pe 2 martie, după 19 ani de proprietate. Opt zile mai târziu, el a fost sancţionat de Regatul Unit pentru legăturile sale strânse cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Într-o declaraţie separată oferită luni, consiliul de administraţie al clubului Chelsea FC a subliniat că sancţiunile impuse lui Abramovici „au prezentat provocări unice şi neprevăzute” pentru vânzare.

    „O astfel de tranzacţie ar dura în mod normal între nouă luni şi un an pentru a fi finalizată. Noi am încheiat-o în mai puţin de trei luni”, a declarat consiliul clubului.

    Abramovici a dorit ca noul proprietar să fie un „bun administrator” al echipei Chelsea FC şi a cerut ca toate veniturile din vânzare să meargă către organizaţii de caritate, a adăugat consiliul.

    Guvernul Marii Britanii a aprobat săptămâna trecută vânzarea clublui Chelsea FC către gruparea condusă de Boehly, spunând că Abramovici nu va beneficia de încasări şi că banii vor fi folosiţi pentru cauze umanitare în Ucraina.

    Vânzarea a fost evaluată la 4,25 miliarde de lire sterline (5,3 miliarde de dolari), a raportat anterior echipa.

    Secretarul de stat al Marii Britanii, Nadine Dorries, a scris luni pe Twitter că sancţionarea lui Abramovici este „corectă şi necesară”, dar a creat o „incertitudine profundă” pentru Chelsea FC. Ea a mai spus că încasările din vânzare vor fi „îngheţate” şi vor putea fi folosite doar cu aprobarea guvernului.

  • Grupul G7 anunţă asistenţă financiară de 19,8 miliarde de dolari pentru Ucraina

    Naţiunile din Grupul G7 au anunţat, vineri, angajamente de 19,8 miliarde de dolari (18,7 miliarde de euro) pentru susţinerea sistemului financiar din Ucraina, conform Preşedinţiei germane a organizaţiei.

    “În 2022, mobilizăm asistenţă bugetară de 19,8 miliarde de dolari (18,7 miliarde de euro), din care care 9,5 miliarde de dolari în angajamente recente”, anunţă Grupul G7, cu ocazia reuniunii miniştrilor de Finanţe, desfăşurată în Germania.

    “Vom oferi asistenţă financiară Ucrainei pentru a atenua deficitul bugetar şi a continua să ofere servicii de bază poporului ucrainean”, subliniază Preşedinţia germană a Grupului naţiunilor puternic industrializate (G7), conform cotidianului Le Figaro.

  • Cutremur la vârful Electrica: Şefa companiei, Corina Popescu, ar fi fost schimbată din funcţie. Grupul a pierdut 113 mil. euro în 2021

    Corina Popescu, CEO-ul grupului Electrica, cel mai mare jucător din piaţa distribuţiei şi furnizării de energie, cu un business de 7,2 mld. lei anul trecut, ar fi fost schimbată din funcţie, spun mai multe surse din piaţă, în acest moment numele succesorului fiind incert.

    “Nu a mai rămas niciun manager, toţi au plecat”, spun surse din piaţă.

    Corina Popescu a preluat funcţia de CEO al Electrica în februarie, 2019, pe un mandat de patru ani de zile. În timpul mandatului său, compania a rămas nediversificată ca operaţiuni, terminând anul trecut cu un minus de 553 de milioane de lei, faţă de un profit net de 388 mil. lei în 2020.

    ​