BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Se stinge lumina în Europa: Dacă Vladimir Putin va continua să strângă şi mai tare robinetul de gaz continentul va fi aruncat în haos. Raţionalizarea şi penele masive de curent ar putea deveni o realitate, în timp ce o recesiune de coşmar face paşi tot mai mari către continent

    Europa se confruntă cu pericolul unor pene de curent uriaşe şi cu o recesiune severă, dacă Rusia va reduce şi mai mult livrările de gaze către continent. De asemenea, raţionalizarea energiei s-a transformat rapid de la un scenariu de coşmar la o posibilitate imediată, scrie Bloomberg.

    Nord Stream, principalul gazoduct care transportă gazele ruseşti către Europa, a fost închis miercuri, fluxurile de gaze urmând să fie blocate pentru trei zile. Acest eveniment a provocat îngrijorare puternică în rândul europenilor, care cred că Moscova caută scuze pentru a închide de tot robinetul de gaze.

    Recent, Gazprom a oprit toate livrările de gaz către gigantul energetic francez Engie, invocând un dezacord între cele două companii privind plata gazelor.

    „Aşa cum ne aşteptam, Rusia foloseşte gazul pe post de armă. Avem toate mijloacele pentru a face faţă acestei crize şi pentru a trece peste iarnă”, a declarat Agnes Pannier-Runacher, ministrul Energiei din Franţa.

    Cel mai negru scenariu pentru Europa presupune sistarea completă a livrărilor de gaze în regiune, combinată cu venirea valurilor de frig mai devreme decât se aşteaptă meteorologii. În lipsa unor surse energetice alternative, nevoia de încălzire ar arunca preţurile pentru energie în aer, ceea ce ar aduce oamenii în stradă şi ar testa hotărârea Europei privind ajutorarea Ucrainei.

    Gazprom a invocat necesitatea unor lucrări de mentenaţă privind anumite secţiuni ale gazoductului Nord Stream.

    Acesta este cel mai recent episod de acest gen, compania rusească folosind aceeaşi motivaţie în trecut pentru sistarea temporară a livrărilor, care a fost urmată de reducerea lor.

    Kremlinul arată cu degetul către Europa pentru toate problemele şi susţine că sancţiunile europene sunt singurele care stau în calea normalizării volumului de livrare al gazelor.

    Epicentrul dezastrului energetic se află în Germania, acolo fiind locul prin care Nord Stream se conectează la reţeaua europeană de gaz. În ciuda acestei crize şi a depedenţei germane de gazul rusesc, politicienii susţin că ţara este pregătită pentru a face faţă acestui blocaj.

    „Depoziteloe noastre sunt pline în proporţie de 85% şi avem posibilitatea să stocăm gaz şi în timpul iernii” a declarat Klaus Mueller, preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor.

    Cea mai mare economie a Europei trebuie să-şi reducă consumul de gaz cu cel puţin 20% şi să îşi asigure rezerve suplimentare, pentru a trece cu bine iarna.

    Depozitele de gaz germane se umplu rapid, dar chiar şi dacă ţara atinge ţinta de 95% privind acumularea, ţara ar putea oferi mai puţin de trei luni de încălzire, în scenariul în care Rusia opreşte definitiv livrările de gaz.

    Commerzbank, a doua cea mai mare bancă din ţară, a avertizat că dacă Rusia închide de tot robinetul, Germania va fi lovită în plin de o recesiune severă, a cărei unde de şoc s-ar extinde în final pe tot continentul.

  • China ajută Europa în criza energetică cu revânzări de GNL

    Temerile Europei privitoare la posibile penurii de gaze în iarnă au fost probabil atenuate graţie unui ajutor venit dintr-un loc neaşteptat: China, scrie Financial Times.

    Cel mai mare cumpărător de GNL din lume îşi revinde excedentul de gaze din cauza cererii locale reduse, Europa profitând de ofertă în pofida preţurilor mai mari.

     

  • Facilităţile de stocare a gazelor din Germania se umplu mai repede decât era prevăzut – ministru

    Instalaţiile de stocare a gazelor din Germania se umplu mai repede decât era planificat, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, ceea ce dă speranţe că cea mai mare economie europeană ar putea evita o penurie acută de gaze în această iarnă, scrie Reuters.

    “Depozitele se umplu mai repede decât era specificat”, a declarat Habeck, citat de revista Der Spiegel, adăugând că obiectivul guvernului de a atinge 85% din capacitatea de stocare până în octombrie ar putea fi atins la începutul lunii septembrie.

    Germania se află în faza a doua a unui plan de urgenţă în trei etape, formulat după reducerea fluxurilor de gaze din Rusia, principalul său furnizor.

    Doar 9,5% din consumul de gaze al Germaniei în luna august a provenit din Rusia, a relatat Spiegel, citând date ale asociaţiei industriei energetice BDEW. Anul trecut, gazul rusesc a reprezentat aproximativ 55% din consumul total al ţării.

    Guvernul a avut ca obiectiv un nivel de stocare a gazelor de 75% până la 1 septembrie, dar nivelul de stocare este deja de 82,2%, au arătat datele grupului operatorilor europeni GIE.

    “Companiile vor putea apoi să retragă gaze din instalaţiile de stocare, aşa cum era planificat, pe parcursul iernii, pentru a aproviziona şi industria şi gospodăriile”, a declarat Habeck.

    De asemenea, se aşteaptă ca gazul natural lichefiat (GNL) să ajungă în Germania prin Franţa, după ce cele două ţări au rezolvat probleme organizatorice şi tehnice pentru a facilita aprovizionarea, a relatat Spiegel, citând un document al Ministerului Economiei.

  • Citatul săptămânii. Premierul Nicolae Ciucă: Avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023,

    În momentul de faţă continuăm să înmagazinăm gaze în depozitele proprii şi am reuşit să atingem un procent de 70%, ceea ce este foarte încurajator pentru realizarea obiectivului astfel încât să ne asigurăm că avem cantităţile de gaz necesare pentru iarna 2022-2023 şi sunt convins că, aşa cum ne-am asumat prin demersurile pe care Ministerul Energiei continuă să le facă, vom avea garanţia unei aprovizionări continue în perioada următoare şi putem în felul acesta să transmitem un mesaj cât se poate de clar că pentru cetăţenii ţării noastre, pentru economia românească avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023,

    a spus recent premierul Nicolae Ciucă

     

     


     


     

     

     

  • Noi asigurări de la premier că România va avea suficient gaz în depozite pentru iarnă

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri că România a atins un procent de 70% de gaze în depozitare. Astfel, vin noi asigurări de la prim-ministru că România va avea suficient gaz pentru iarna 2022 – 2023.

    „În momentul de faţă continuăm să înmagazinăm gaze în depozitele proprii şi am reuşit să atingem un procent de 70%, ceea ce este foarte încurajator pentru realizarea obiectivului astfel încât să ne asigurăm că avem cantităţile de gaz necesare pentru iarna 2022-2023 şi sunt convins că, aşa cum ne-am asumat prin demersurile pe care Ministerul Energiei continuă să le facă, vom avea garanţia unei aprovizionări continue în perioada următoare şi putem în felul acesta să transmitem un mesaj cât se poate de clar că pentru cetăţenii ţării noastre, pentru economia românească avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023”, a spus prmeierul.

    Acesta a amintit că a fost înfiinţat Comitetul interministerial care are ca obiect principal asigurarea rezilienţei energetice pentru perioada următoare, precum şi concretizarea investiţiilor în energie.

    „Sunt demersuri care au început să funcţioneze, am primit deja rapoartele de la Ministerul Energiei în ceea ce priveşte proiectele care urmează să fie implementate pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung şi de asemenea, am primit analiza pieţei energetice de la Agenţia Naţională de Reglementare în Energie şi în acest moment se desfăşoară activitatea de analiză şi de identificare a soluţiilor, astfel încât până pe data de 31 august să avem încheiate toate activităţile subsecvente şi să venim cu o decizie în acest sens”, afirmă Ciucă.

  • Vânzările de calorifere electrice au crescut şi de 3-4 ori în iulie şi august versus vara lui 2021. Explozia preţului la gaze şi problemele companiilor de termoficare îi fac pe români să golească rafturile şi să se pregătească pentru o iarnă grea

    Vânzările de calorifere electrice au crescut de 3-4 ori în iulie şi august faţă de aceleaşi luni ale anului trecut, românii pregătindu-se pentru o iarnă grea, marcată de preţuri record la gaz în Europa şi în lume, dar şi de eternele probleme ale companiilor de termoficare locale.

    În România, preţul gazului este plafonat până în primăvara lui 2023, dar cu toate acestea, vânzările de produse pentru încălzit sunt pe val. „În iulie am avut un plus de peste 300% pe categoria calorifere electrice şi de 200% pe categoria de boilere“, spune Ovidiu Nicuşan, director de marketing la Flanco, unul dintre cei mai importanţi jucători din electro-IT-ul românesc.

    Galopul a continuat şi în august, adaugă jucătorii din domeniu, ritmul menţinându-se ori chiar accelerând.

    Astfel, în iulie şi august vânzările de calorifere electrice sunt de 3-4 ori mai mari decât în vara lui 2021.

    Aparatele de încălzit locuinţele, în frunte cu caloriferele electrice, se vând în magazinele de electroIT (fizice şi online), în cele de bricolaj şi, într-o mai mică măsură în hipermarketuri sau alte magazine mari cu dominantă alimentară. Piaţa totală a caloriferelor electrice rămâne încă mică, mai spun jucătorii din piaţă, marii retaileri având fiecare vânzări de câteva mii de unităţi anual.

    În total, anual, în România se vând undeva la 220.000 de aparate folosite pentru încălzit, de la radiatoare şi convectoare, la pături electrice şi calorifere electrice, arată datele companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

     

  • Criza energetică din Germania se adânceşte: Preţurile energiei au ajuns pentru prima dată la peste 700 de euro pe megawatt-oră, la un nivel de 14 ori mai mare decât media sezonieră din ultimii 5 ani

    Preţul de referinţă al energiei electrice în Europa a crescut luni cu peste 25%, depăşind pentru prima dată 700 de euro pe megawat-oră. Nivelul este de aproximativ 14 ori mai mare decât media sezonieră din ultimii cinci ani, scrie Bloomberg.

    Preţurile energiei din Germania au crescut la peste 700 de euro (696 de dolari) pe megawatt-oră pentru prima dată în istorie. Rusia a declarat că va opri gazoductul cheie Nord Stream 1 pentru trei zile de reparaţii pe 31 august, ridicând din nou îngrijorarea că livrările vor fi întrerupte definitiv. 

    „Catastrofa este deja acolo”, a declarat Thierry Bros, profesor în domeniul energiei internaţionale la Sciences Po din Paris. „Cred că întrebarea majoră este când se vor trezi liderii UE la realitate”.

    Într-una dintre cele mai îngrozitoare avertismente de până acum, premierul belgian Alexander De Croo a spus că Europa se poate confrunta cu până la 10 ierni grele. Situaţia în cauză ar impune un stres dramatic asupra economiilor majore şi ar lăsa mii de gospodării să se lupte cu preţurile exorbitante ale facturilor. Preocupările legate de economie au împins moneda euro la minumul ultimilor două decenii, în timp ce inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

    Europa se află într-o situaţie precară, cu începerea oficială a sezonului de încălzire la o distanţă de o lună de zile. Naţiunile se grăbesc să-şi umple rezervele energetice, dar sunt încă foarte dependente de gazul rusesc şi orice reduceri ulterioare ar putea face raţionalizarea o realitate.

    Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a avertizat pe oameni cu privire la potenţialele greutăţi din lunile următoare şi le-a cerut să „accepte să plătească preţul libertăţii şi valorilor franceze”, în cadrul unui discurs de vineri care comemora eliberarea unui oraş din sudul Franţei în timpul Războiului Mondial. 

    Circumstanţele Germaniei sunt deosebit de grave: dependenţa ţării de gazul rusesc o face deosebit de vulnerabilă, forţând-o cu disperare să caute o sursă de aprovizionare alternativă. Naţiunea are în vedere repornirea centralelor pe cărbune şi ar putea prelungi durata de viaţă a centralelor nucleare rămase, îndeamnând în acelaşi timp la conservarea gazului. Industriile din cea mai mare economie a Europei resimt deja impactul major al crizei energetice.

  • Se va reîntoarce cel mai sărac stat din UE, la energia rusească?

    Guvernul bulgar a decis recent să accepte doar una dintre livrările de GNL agreate cu compania america­nă Cheniere deşi preţul era cu aproape 30 de euro sub cel oferit pe bursele europene de gaze, relatează Euractiv. Actualul guvern interimar, desemnat de preşedintele Rumen Radev, este acuzat că ar încerca să reia negocierile cu Gazprom.

    Bulgaria şi Polonia au fost prime­le ţări europene către care gigantul rus Gazprom şi-a suspendat livrările de gaze după ce acestea au refuzat să plătească cu ruble. Autorităţile din Sofia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze cu un contract pe termen lung cu Azerbaidjan, însă alte livrări se bazează pe contracte pe termen scurt.

    În iunie, în ultimele zile în care s-a aflat la putere, guvernul proocci­dental condus de Kiril Petkov a negociat livrarea a şapte încărcături de GNL din SUA cu asistenţa Comisiei Europene.

    Livrările de gaze americane ar fi acoperit aproximativ jumătate din can­tităţile care îi lipsesc Bulgariei. Însă guvernul lui Petkov a fost demis, alegeri parlamentare anticipate fiind programate pentru 2 octombrie. Ministrul interimar al energiei Rosen Hristov a explicat că oferta de GNL a fost respinsă pentru că rezervarea de sloturi GNL în Turcia şi Grecia este costisitoare.

    Hristov a arătat că Bulgaria poa­te găsi gaze, însă problema este le­gată de preţurile ridicate. Scopul guvernului bulgar este de asigurare a unei aprovizionări sistematice cu gaze prin conducte, a precizat acesta.

    Săptămâna viitoare, negocieri cu trei companii din Turcia vor avea drept obiectiv obţinerea de oferte fixe pentru livrare timp de 6 până la 12 luni. Vor fi purtate de asemenea negocieri de creştere a livrărilor de gaze azere, însă preţul va fi diferit de cel din contractul actual.

    Formaţiunea proeuropeană Bulgaria Democratică a explicat că guvernul vrea să aducă energia bul­gărească într-o situaţie în care Gazprom rămâne o alternativă.

    Sute de bulgari au ieşit în stradă recent în Sofia, exprimându-şi teme­rile că guvernul interimar ar putea da deoparte politicile guvernului ante­rior prooccidental şi reveni la legă­turi energetice apropiate cu Rusia, po­trivit Euronews.

    Interfax indica la începutul lunii august că Bulgaria îşi continuă ne­gocierile cu Gazprom pentru relua­rea livrărilor de gaze ruseşti.

    La începutul lunii iunie, vicepremierul Assen Vassilev declarase în faţa parlamentului că Bulgaria nu va mai negocia niciodată cu gigantul rus Gazprom, adăugând că contractul cu compania expiră la finalul anului.

    O reînnoire a relaţiilor energetice dintre Bulgaria şi Rusia ar avea consecinţe atât pentru Bulgaria, cât şi pentru UE, avertizează Genady Kondarev, senior associate la E3G, un think tank ce activează în domeniul schimbărilor climatice, într-o opinie publicată de Euractiv.

    Prin reluarea livrărilor de gaze, Rusia ar putea lua Bulgariei orice şansă de obţinere a unor importuri alternative. Bulgaria nu ar mai avea nicio putere de a evita un scenariu în care Gazprom reia livrările până când ţara îşi pierde sursele alternative, oprindu-şi mai apoi din nou livrările.

    Însăşi începutul negocierilor ar putea submina solidaritatea şi unitatea europeană, potrivit lui Kondarev.

  • După ce a anunţat că urmează scăderea inflaţiei, Isărescu începe să vadă primele semne de stabilizare a dobânzilor: Ministerul Finanţelor, cel mai mare aspirator de bani din piaţă şi care a dat peste cap piaţa dobânzilor, se împrumută acum mai ieftin, iar băncile trebuie să scadă ROBOR

    După un an de creştere exponenţială de la 2% la 15% (nici cea mai neagră previziune nu lua în calcul o inflaţie de 15%, iar dacă nu ar fi plafonarea preţurilor la gaze şi energie inflaţia ar depăşi 20%), BNR pariază că inflaţia se stabilizează în T3 şi începe să scadă din T4.

    Din “vorbe” – băncile au cam sărit calul cu creşterea ROBOR-ului – Isărescu a scăzut ROBOR-ul sub 8%.

    Când băncile mergeau mai degrabă către un ROBOR de 8,5%-9%, intervenţia publică a guvernatorului BNR din conferinţa de presă din 8 august, după şedinţa BNR când a majorat dobânda de referinţă de la 4,75% la 5,5%, a întors piaţa, iar în următoarele şedinţe băncile au fost nevoite să ducă ROBOR sub 8%.

    BNR nu poate interveni direct şi să lovească în cotaţiile celor 10 bănci care cotează ROBOR aşa cum poate interveni pe piaţa valutară interbancară, dar poate interveni public şi prin declaraţii, să dea un semnal. Şi această formă reprezintă un instrument de politică monetară aflat la dispoziţia Băncii Naţionale. Isărescu a semnalat faptul că nu mai vrea cotaţii de peste 8% pentru ROBOR, în condiţiile în care dobânda Lombard a BNR, la care pot să se împrumute băncile, este de 6,5%.

    Acum ROBOR este cotat la 7,9%, în scădere de la 8,3% – cât era înainte să intervină Isărescu.

    Ecartul a fost şi mai mare pentru că, înainte de ultima majorare de dobândă la BNR, la un ROBOR de 8,3%, dobânda Lombard era de 5,75%.

    Pe 5 august BNR a crescut dobânda de referinţă cu numai 0,75%, faţă de 1% cât se aştepta piaţa. Conform minutei BNR publicată vineri, 19 august, la şedinţa Consiliului de Administraţie votul a fost de 6 la 3 pentru creşterea dobânzii cu numai 0,75% în loc de 1%.

    Principala motivaţie a fost că inflaţia dă semne de stabilizare şi de scădere din T4, iar BNR nu mai trebuie să pună presiune atât de mare pe creşterea dobânzilor, mai ales că economia începe să scadă, iar creşterea dobânzilor, în special a ROBOR-ului, începe să se simtă în business, provocând mânia companiilor dar şi a persoanelor fizice care au credite legate la ROBOR.

    IRCC-ul, noua dobândă de referinţă pentru creditele ipotecare şi de consum, este încă la 2,56% şi încă nu se simte în rata de plată a clienţilor. Dar se va simţi în T4, când creşte la 3,9% şi în T1/2023, când va creşte spre 5,5%.

    BNR mai are până la finalul anului două şedinţe de politică monetară, dar cel mai probabil creşterea dobânzilor va fi mai mică, pentru că până atunci inflaţia ar trebui să intre pe un trend în scădere, iar piaţa monetară nu mai are nevoie să fie atât de strânsă ca acum.

    Mai ales că băncile au ridicat dobânzile la depozite, ceea ce viza Banca Naţională, în încercarea de a readuce din nou banii în bănci, iar economisirea să înceapă să crească din nou.

    Dacă băncile, în special cele mari, au dobânzile la depozite între 6%-7,2% (cum are CEC Bank), BNR este mulţumită, pentru că politica monetară începe să-şi facă efectul.

    Cel mai probabil, BNR va duce dobânda de politică monetară la 6,5% la finalul anului, cu un Lombard de 7%, vizând ca pe piaţa bancară ROBOR-ul să fie la 7% sau chiar sub, într-o variantă mai fericită.

    Piaţa monetară s-a mai relaxat după ce Ministerul Finanţelor, cel mai mare aspirator de bani din economie, a reuşit să se împrumute la dobânzi în scădere în ultima lună – de la 9,3% la 7,4%-7,6% -, datorită revenirii investitorilor străini pe piaţa titlurilor de stat româneşti.

    În ultimii doi ani, după apariţia Covid, explozia inflaţiei şi războiul din Ucraina, investitorii străini şi-au redus achiziţiile de titluri de stat româneşti, lăsând băncile locale să preia finanţarea guvernului, a bugetului de stat şi în special a deficitului în creştere. Băncile locale şi Pilonul II de Pensii au fost cei mai mari cumpărători de titluri de stat în aceşti ultimi doi ani.

    De altfel, băncile care operează în România au cea mai mare expunere pe datoria publică a României dintre toate pieţele din Uniunea Europeană.

    Practic, Ministerul Finanţelor nu prea are alternative când trebuie să vândă titluri de stat. Bineînţeles că dobânzile au fost bune în ultimele şase luni, dar băncile din România nu pot împrumuta la infinit guvernul, mai ales că expunerea lor este deja la limita maximă de risc.

    Acum, că investitorii străini şi-au refăcut apariţia pe piaţa titlurilor de stat, băncile locale beneficiază de o lichiditate mai mare, ceea ce le va ajuta în gestionarea surselor de finanţare. Scăderea creditării din cauza dobânzilor mari le lasă o lichiditate suplimentară, ceea ce, în final, se va vedea în scăderea presiunii pe creşterea dobânzilor.

    Deşi economia a crescut în T2 peste aşteptări (2,1% faţă de T1 şi 5,8% în S1), când toată lumea se aştepta la o stagnare sau o cvasistagnare, cum a spus BNR, economia tot va simţi efectele crizei în T3 şi T4, când ritmul de creştere economică va scădea. Mai ales că anul agricol este prost.

    T1 şi T2 din 2023 vor fi nişte trimestre critice pentru că ajung la scadenţă deficitele din acest an, iar eliminarea plafonării preţurilor la energie şi gaze şi în final scăderea puterii de cumpărare (inflaţia este mai mare decât creşterea salariilor) îşi vor face simţite efectele.

    Aşa că T1 şi T2 trebuie să prindă BNR într-o poziţie de schimbare a politicii monetare, în sensul scăderii dobânzilor, pentru a da un impuls businessului şi economiei.

    Aprecierea monedei naţionale din acest moment (de la 4,95 lei/euro cursul a scăzut la 4,87-4,88 lei/euro) ajută inflaţia, dar nu cred că ajută economia, pentru că dă un mesaj fals. Şi această creştere economică din T2, peste aşteptări, dă un mesaj fals, pentru că ea este obţinută prin amânarea unor plăţi (compensarea plafonării la energie şi gaze costă bugetul 30 de miliarde de lei, adică 6 miliarde de euro, bani pe care guvernul nu-i are), prin creşterea datoriilor, prin amânarea plăţii facturilor de către toată lumea, atât de către stat, cât şi de către sectorul privat, prin creşterea importurilor (deficitul comercial la şase luni este de 14 miliarde de euro şi este estimat să ajungă la 31 de miliarde de euro pe tot anul).

    Dacă economia Europei intră în recesiune din cauza crizei preţurilor la gaze şi energie electrică, România nu are suficiente resurse interne pentru a susţine creşterea economică anul viitor. Mai ales că PNRR, colacul de salvare pe care îl aşteaptă toată lumea, nu dă semne de viaţă.

    Isărescu va încerca să reducă presiunea pe dobânzi şi chiar să scadă dobânzile începând de anul viitor, dar această scădere nu va fi mare, ci doar la un nivel de avarie.

    Dobânzile la lei nu vor mai ajunge la nivelurile din anii anteriori, iar piaţa trebuie să se obişnuiască, într-o variantă fericită, cu dobânzi de 5%-6% – dobânzile de 1%-2% au fost nişte excepţii.

  • Criza de gaze împinge un producător de sticlă german în pragul falimentului

    În 400 de ani, Heinz-Glas, unul dintre cei mai mari producători de sticluţe de parfum din lume, a trecut prin multe crize, însă actuala criză energetică din Germania îi ameninţă existenţa, scrie The Local. „Dacă livrările de gaze vor fi întrerupte, producţia de sticlă va dispărea probabil din Germania,“ avertizează Murat Agac, CEO adjunct al companiei.