Tag: gala

  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi manageri şi antreprenori din România în cadrul galei CEO Awards

    Gazdele evenimentului au fost Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, redactori Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care transformă vizibil România prin energia şi creativitatea lor. Aflat la cea de-a şasea ediţie, catalogul a adunat, încă din momentul lansării, un număr impresionant de nume-cheie ale mediului de afaceri local, cuprinzând mai mult decât simple ierarhii legate de valoarea cifrei de afaceri sau profitul obţinut.

    Premiile Business Magazin:

    MIHAI MARCU, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife


    SERGIU BIRIŞ, Co-Founder & CEO Zonga


    MARIANA GHEORGHE, Director General OMV Petrom


    RADU CIURTIN, presedinte Albalact


    DRAGOŞ PETRESCU, Proprietar, City Grill


    IULIAN STANCIU, CEO Emag


    FLORIN TALPEŞ, CEO Bitdefender


    LUDWIK SOBOLEWSKI, CEO Bursa de Valori Bucuresti


    RADU GHEŢEA, Preşedinte CEC BANK


    NIKOLAI BECKERS, Telekom


    DRAGOŞ PAVĂL, preşedinte Dedeman


    Cei zece premianţi fac parte din catalogul din 2015 intitulat “100 cei mai admirati CEO din Romania”, editat de revista Business Magazin. Catalogul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO se distribuie gratuit abonaţilor Business Magazin.

    Sponsorii evenimentului CEO Awards au fost Alpha Bank, Agricola, Cramele Liliac, FREYWILLE, Sobranie, Tudor Tailor, Mary Loren.

  • Promotorii brandurilor care au revoluţionat industria luxului au fost premiaţi la cea de-a VI-a ediţie a Galei După Afaceri Premium

    În cadrul Galei a fost celebrată o “nouă vârstă a luxului”, premiindu-i pe cei care au avut curajul şi inspiraţia de a-şi transforma instinctele în branduri de succes.

    Câştigătorii ediţiei 2015 sunt:

    “Swiss made reinventat” pentru curajul de a reuni măiestria elveţiană cu agitaţia din Silicon Valley: TAG Heuer (Galt)

    “Legenda noii generaţii” pentru aducerea visului american pe bătrânul continent: Ford Mustang

    “The fashion hub creator” pentru determinarea cu care a construit timp de peste un deceniu unul dintre cele mai importante hub-uri de fashion de lux din Bucureşti: Carmen Şeitan

    “Fascinaţie pentru diamante” pentru pentru ambiţia de a duce diamantele în cât mai multe locuri din Romania: Bijuteria Teilor

    “Noii pantofi ai Europei” pentru determinarea de a duce un brand românesc la “picioarele” consumatorilor din Europa: Musette

    “Less is always more” pentru pentru curajul cu care redefineşte permanent designul contemporan: Roche Bobois

    “Reteaua invizibilă a lucrurilor” pentru iniţiativa de a conecta la Internet versiunile smart ale dispozitivelor electronice de consum: Samsung

    “Parfumeria anului” pentru iniţiativa de a deschide primul muzeu al parfumurilor din România, demers care a pus în contact noua generaţie cu istoria aromelor: Beautik

    “Revoluţia din farfurie” pentru curajul de a combina aromele fine diningului cu stele Michelin cu experienţa de street food: Chef Foa

    Premiul special pentru prima oază de relaxare adevărată construită în inima Bucureştiului: Stejarii Country Club

    Au urcat pe scenă pentru a ridica premiul: Porfir Popescu – GALT, Silviu Docan – Ţiriac Auto, Horaţiu Vasilescu – Bijuteria Teilor, Cristina Bâtlan – Musette, Ana Ştefănescu – Roche Bobois, Ana-Maria Păsculescu – Samsung, Georgian Gheorghe – BEAUTIK, Chef Foa, Monica Axan – Stejarii Country Club.

    După Afaceri Premium este o publicaţie lunară de lux care completează Ziarul Financiar din punct de vedere al conţinutului prin trendurile de business lifestyle pe care le prezintă în paginile sale.

    DA Premium are un conţinut editorial echilibrat şi eclectic, combinând cele mai importante teme din lifestyle, cu o doză semnificativă de business life.

    Articolele cu şi despre oameni de afaceri tratează subiecte din lifestyle şi lux precum cele mai noi tendinţe în materie de gastronomie haute cuisine, moda de business, design interior, sporturi de înaltă societate. 

  • Cine sunt câştigătorii celei de-a doua ediţii a Galei Premiilor Brâncoveanu

    Oameni de cultură, reprezentanţi ai Academiei Române, diplomaţi, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai mass-media au participat la Gala de aseară şi au fost alături de cei nouă laureaţi şi de membrii juriului.

    Cele şapte categorii premiate au fost Muzică, Arhitectură, Arte Plastice, Istorie, Literatură, Teatru şi Sculptură. Acestora li s-au adăugat două premii speciale, acordate de Fundaţia Alexandrion unor oameni remarcabili, care au pus o amprentă importantă asupra domeniilor în care activează.

    Astfel, premiul pentru Secţiunea Muzică a fost acordat domnului Marin Cazacu, muzician eminent, violoncelist, solist concertist al Filarmonicii George Enescu, membru al Trio-ului Pro Arte, cu activitate concertistică în Româia, Europa, Asia şi cele două Americi.

    Arhitectul şi profesorul universitar Emil Barbu Popescu este laureatul Secţiunii Arhitectură. La cei 77 de ani, este arhitect cu proiecte pe planşetă şi profesor şi are, în portofoliu, lucrări de reper în arhitectura românească: Academia de Fotbal de la Mogoaşoaia, Casa Olimpismului, Sediul Federaţei Române de Fotbal sa Stadionul Sportul Studenţesc.

    Câştigătorul Secţiunii Arte Plastice este pictorul şi graficianul român Sorin Dumitrescu, discipol al părintelui Constantin Galeriu, profesor universitar la Academia de Arte din Bucureşti şi membru corespondent al Academiei Românie, din 2006.

    Fundaţia Magazin Istoric a prmit prmeiul pentru categoria Istorie. Magazin Istoric este una dintre cele mai longevive reviste din România. Apărută în anul 1967, a împlinit 48 de ani şi a ajuns publicarea a 583 de numere.

    Profesor, dramaturg, eseist şi poest, Dumitru Radu Popescu a fost laureatul Secţiunii de Literatură, în timp ce Mihai Măniuţiu a câştigat premiul la Teatru. Cea de-a 7-a categorie – Sculptura – l-a avut drept câştigător pe cunoscutul sculptor Ştefan Râmniceanu.

    Premiilor speciale au fost acordate de Fundaţia Alexandrion istoricului Ladislau Gyemant, pentru contribuţiile originale la dezvoltarea şcolii de istorie a Transilvaniei şi o carieră închinată cercetărilor istorice, dar şi col. (rtr.) ing. Dorin Petruţ, care a luptat în Irak şi s-a sacrifcat pentru protejarea vieţii colonelului Allen Brown, şeful de stat major al NTM-I (NATO Training Mission Irak).

    “I-am onorat, astfel, pe cei care cred în puterea minţilor strălucite şi a spiritelor înalte, aducând un tribut uriaşei moşteniri istorice lăsate de Constantin Brâncoveanu, una dintre figurile emblematice ale spiritualităţii noastre naţionale. Credem cu tărie că este datoria noastră morală să păstrăm acest model în lumina şi atenţia societăţii române şi de aceea ne-am luat angajamentul de a organiza în fiecare an această Gală prin care onorăm valorile culturii române. Faptul că am avut alături de noi atât de muţi oameni este un semnal clar al faătului că încă mai există o şansă pentru cultură şi pentru cei care şi-au pus viaţa şi cariera în slujba ei”, a declarat dl. Nawaf Salameh, preşedintele Fundaţiei Alexandrion.

    Ca şi anul trecut, nominalizările, selecţia listei scurte şi decizia asupra câştigătorilor finali au aparţinut unui juriu extern, independent, format din reprezentanţi ai Academiei Române şi condus de Acad. Dan Berindei, Preşedintele Academiei Române. Din juriu au mai făcut parte: Marina Constantinescu, prof. univ. Dana Duma, prof. Filaret Acatrinei, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. arh. Dorin Ştefan, prof. univ. dr. Eugen Negrici, prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, Magdalena Popescu-Bedrosian şi Dumitru Constantin (secretarul juriului).

    Premiile au constat într-o diplomă onorifică şi o statuie care reprezintă imaginea lui Constantin Brâncoveanu, realizată de sculptorul Ioan Bolborea.

    Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu a fost prezentată de actriţa Maia Morgenstern, iar momentele artistice au fost asigurate de ansamblul de copii Muguraşii Brâncoveni, Casandra Maria Hausi şi grupul Anton Pann.

    Înfiinţată în anul 2003, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta în susţinerea artei, culturii şi sportului românesc. Sute de proiecte din aceste domenii, dar şi sponsorizări punctuale şi activităţi de într-ajutorare s-au concretizat cu sprijinul fundaţiei.

  • 75 de nominalizaţi la şase categorii pentru premiile Galei Alexandrion din 2015

    Fundaţia Alexandrion organizează, pe 1 octombrie 2015, cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Brâncoveanu, la Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, acolo unde reprezentanţi de marcă ai culturii române vor fi onoraţi şi recompensaţi pentru contribuţia pe care o au la dezvoltarea unor domenii importante, precum Literatură, Muzică, Arte Plastice, Teatru, Cinematografie, Istorie sau Arhitectură.

    Ca şi anul trecut, nominalizările, selecţia listei scurte şi decizia asupra câştigătorilor finali aparţin unui juriu extern, independent, format din reprezentanţi ai Academiei Române şi condus de Acad. Dan Berindei, Preşedintele Academiei Române.

    Din juriu mai fac parte: Marina Constantinescu, prof. univ. Dana Duma, prof. Filaret Acatrinei, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru, prof. arh. Dorin Ştefan, prof. univ. dr. Eugen Negrici, prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, Magdalena Popescu-Bedrosian şi Dumitru Constantin (secretarul juriului).

    “Este un proiect extrem de important pentru Fundaţia Alexandrion şi credem că este o datorie morală pe care o avem faţă de moştenirea culturală uriaşă lăsată de voievodul martir Constantin Brâncoveanu. Ne onorează, totodată, să avem alături un juriu format din reprezentanţi emblematici ai culturii române, dar şi pe sculptorul Ioan Bolborea, cel care a creat statuetele ce vor fi oferite drept premiu câştigătorilor. Ca noutate faţă de anul trecut, aş vrea să punctez decizia de a organiza o a doua Gala, dedicată tinerilor şi rezultatelor lor spectaculoase în cultura română. Această Gală va purta numele Matei Brâncoveanu”, a declarat Nawaf Salameh, preşedintele Fundaţiei Alexandrion.

    Premiul Matei Brâncoveanu va fi acordat pe domenii de activitate de un juriu format din oameni de specialitate din mass-media de profil. Gala de decernare va avea loc în  prima jumătate a lunii decembrie.

    „Prin cultură ne formăm ca indivizi şi cred că este foarte important ca în vremuri ca acestea, în care în special ariile umaniste sunt lăsate deoparte, să existe o iniţiativă precum cea a Fundaţiei Alexandrion de a recompensa pe cei care au făcut performanţă în cultură. Mă bucur că, pentru al doilea an la rând, conduc juriul Premiilor Brâncoveanu şi că, împreună, reuşim să facem un mare pas înainte în cultura română”, a adăugat Acad. Dan Berindei, preşedintele juriului.

    Înfiinţată în anul 2003, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta în susţinerea constantă a artei, culturii şi sportului românesc. Sute de proiecte din aceste domenii, dar şi sponsorizări punctuale şi activităţi de într-ajutorare s-au concretizat cu sprijinul Fundaţiei. Printre aceste proiecte se numără refacerea unor lăcaşe de cult, lansări de cărţi, retipărirea, alături de Biserica Ortodoxă Română, a Bibliei de la Bucureşti, Premiile Constantin Brâncoveanu, sponsorizarea Olimpiadelor de la Atena, Beijing şi Londra, precum şi suţinerea mai multor echipe sportive de handbal şi fotbal.

  • A zecea Gală 100 Tineri Manageri de Top – GALERIE FOTO

    Gala premiilor Business Magazin a adus pe scenă, pentru al zecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri manageri de top care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.

    VEZI AICI IMAGINI DE LA GALA 100 DE TINERI MANAGERI DE TOP

    La ediţia de anul acesta a galei managerii premiaţi pentru că au dovedit performanţă în afaceri şi în profesie sunt:

    – Mihai Muntean, Chief Sales Officer, NN România, premiul fiind înmânat de Cornel Marian, Managing Director, Oresa Ventures România, premiant al ediţiei din 2006

    – Alexandru Băloi, Distribution & Indirect Sales, Vodafone România, premiul fiind înmânat de Vladimir Sterescu, Country Manager, Computer Generated Solutions România, premiant al ediţiei din 2007

    – Rareş Măcinică, Managing Director, Lagermax AED România, premiul fiind înmânat de Alexandru Reff, Partener, Reff & Asociaţii, premiant al ediţiei din 2008

    – Iulian Tudorache, Director Strategie şi Managementul Performanţei, Telekom România, premiul fiind înmânat de Adela Jansen, Director Executiv Resurse Umane, BRD Groupe Société Générale, premiantă a ediţiei din 2009

    – Ioana Predescu, Director de Resurse Umane, Mercedes-Benz România, premiul fiind înmânat de Cristian Hostiuc, director editorial Business Magazin si Ziarul Financiar

    – Mircea Solomon, Director Achiziţii Energie şi Vânzări, Enel Energie şi Enel Energie, premiul fiind înmânat de Ioana Matei, redactor Business Magazin

    – Claudiu Conţanu, Managing Director Supply Chain, KMG International, premiul fiind înmânat de Andrei Cionca, CEO, CITR Group, premiant al ediţiei din 2012

    – Andreea Ioniţă, Strategy & Program Management Director, Orange România, premiul fiind înmânat de Tatian Diaconu, Director General, Immochan România, premiant al ediţiei din 2013

    – Mihai Logofătu, Cofondator & CEO, Bittnet Systems, premiul fiind înmânat de Dragoş Drăghici, Director Direcţia IMM, Alpha Bank, premiant al ediţiei din 2014

    – Gabriela Leca, Charisma HCM Director, TotalSoft, premiul fiind înmânat de Marcel Duhăneanu, Rector Şcoala de Afaceri Româno-Americană





    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Director Editorial Business Magazin şi Ioana Matei, Redactor Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Am fost, de-a lungul anilor intrebati adeseori care sunt criteriile pe baza carora realizam acest catalog pentru ca an de an, lista de propuneri cuprinde mai mult de 100 de nume. Incep prin a spune ca nu este un clasament, ci doar o “culegere”, prezentam in fiecare an 100 de castigatori, alesi pe spranceana. Criteriile sunt si au fost mereu, transparente. Este vorba de manageri cu varsta pana in 40 de ani, care nu au mai aparut in editiile anterioare a catalogului si detin functii importante in companiile pe care le reprezinta. Un rol important il joaca volumul cifrei de afaceri, dinamica segmentului de piata in care are activitati firma dar si dinamica firmei sau a carierei managerului.

     

  • A zecea Gală 100 Tineri Manageri de Top – GALERIE FOTO

    Gala premiilor Business Magazin a adus pe scenă, pentru al zecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri manageri de top care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.

    VEZI AICI IMAGINI DE LA GALA 100 DE TINERI MANAGERI DE TOP

    La ediţia de anul acesta a galei managerii premiaţi pentru că au dovedit performanţă în afaceri şi în profesie sunt:

    – Mihai Muntean, Chief Sales Officer, NN România, premiul fiind înmânat de Cornel Marian, Managing Director, Oresa Ventures România, premiant al ediţiei din 2006

    – Alexandru Băloi, Distribution & Indirect Sales, Vodafone România, premiul fiind înmânat de Vladimir Sterescu, Country Manager, Computer Generated Solutions România, premiant al ediţiei din 2007

    – Rareş Măcinică, Managing Director, Lagermax AED România, premiul fiind înmânat de Alexandru Reff, Partener, Reff & Asociaţii, premiant al ediţiei din 2008

    – Iulian Tudorache, Director Strategie şi Managementul Performanţei, Telekom România, premiul fiind înmânat de Adela Jansen, Director Executiv Resurse Umane, BRD Groupe Société Générale, premiantă a ediţiei din 2009

    – Ioana Predescu, Director de Resurse Umane, Mercedes-Benz România, premiul fiind înmânat de Cristian Hostiuc, director editorial Business Magazin si Ziarul Financiar

    – Mircea Solomon, Director Achiziţii Energie şi Vânzări, Enel Energie şi Enel Energie, premiul fiind înmânat de Ioana Matei, redactor Business Magazin

    – Claudiu Conţanu, Managing Director Supply Chain, KMG International, premiul fiind înmânat de Andrei Cionca, CEO, CITR Group, premiant al ediţiei din 2012

    – Andreea Ioniţă, Strategy & Program Management Director, Orange România, premiul fiind înmânat de Tatian Diaconu, Director General, Immochan România, premiant al ediţiei din 2013

    – Mihai Logofătu, Cofondator & CEO, Bittnet Systems, premiul fiind înmânat de Dragoş Drăghici, Director Direcţia IMM, Alpha Bank, premiant al ediţiei din 2014

    – Gabriela Leca, Charisma HCM Director, TotalSoft, premiul fiind înmânat de Marcel Duhăneanu, Rector Şcoala de Afaceri Româno-Americană





    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Director Editorial Business Magazin şi Ioana Matei, Redactor Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Am fost, de-a lungul anilor intrebati adeseori care sunt criteriile pe baza carora realizam acest catalog pentru ca an de an, lista de propuneri cuprinde mai mult de 100 de nume. Incep prin a spune ca nu este un clasament, ci doar o “culegere”, prezentam in fiecare an 100 de castigatori, alesi pe spranceana. Criteriile sunt si au fost mereu, transparente. Este vorba de manageri cu varsta pana in 40 de ani, care nu au mai aparut in editiile anterioare a catalogului si detin functii importante in companiile pe care le reprezinta. Un rol important il joaca volumul cifrei de afaceri, dinamica segmentului de piata in care are activitati firma dar si dinamica firmei sau a carierei managerului.

     

  • Udrea: M-am gândit că ar trebui să scriu o carte despre cele 72 de zile în cătuşe

    “M-am gândit că ar trebui să scriu o carte despre cele 72 de zile în cătuşe. Pe toată lumea ar marca să fie arestat. Nu este vorba de Elena Udrea, nu este vorba de un om politic, este vorba că oricine poate ajunge acolo şi va trăi o dramă. Statul român nu poate asigura astăzi condiţii decente de arest preventiv. Condiţiile sunt inumane.
    De aceea sunt şi atât de multe condamnări la CEDO. Ştiu că foarte mulţi oameni gândesc arestarea preventivă, penitenciarul ca pe o pedeapsă mai mare decât lipsirea de libertate. Ştiu că foarte mulţi cred că dacă ajungi acolo trebuie să fii, eventual, schingiuit. Din păcate, aceasta este o mentalitate de Ev Mediu. Pedeapsa este privarea de libertate şi nu umilirea cuiva sau îmbolnăvirea cuiva, pentru că de acolo, cel mai sigur, ieşi un om bolnav”, a spus Udrea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
    Fostul ministru a adăugat că s-a gândit doar la un eventual sumar pe care l-ar putea avea o astfel de carte.
    “Dacă ajungi acolo înţelegi că într-o cameră de nouă metri pătraţi nu ai cum să stai decât fie în picioare, fie întins pe pat, nu există altă variantă, iar după luni de zile de stat în aceste condiţii mergi cu greu şi sigur te îmbolnăveşti de afecţiuni ale coloanei”, a explicat Elena Udrea, referitor la condiţiile din arest.
    De asemenea, Elena Udrea a povestit că de când a fost plasată în arest la domiciliu nu face altceva decât să citească şi să scrie.
    “E mai bine (în arest la domiciliu – n.red.), pentru că am un dosar de 81 de volume şi în arest mă întâlneam cu avocatul într-o cuşcă, iar actele pe care avea să mi le comunice le introducea printr-o fantă de un milimetru. Mi-ar fi trebuit, probabil, luni de zile să ajung să ajung să pot studia dosarul în care sunt acuzată. Pe de o parte, este acest avantaj uriaş de acasă, ca să te aperi mult mai bine şi, pe de altă parte, cred că este normalitatea în ceea ce priveşte cercetarea penală a unei persoane. Normalitatea este ca aceste proceduri să se întâmple cu inculpat în stare de libertate”, a spus Udrea.
    Pe de altă parte, fostul ministru a adăugat că îşi doreşte să facă în continuare politică.
    “Nu am spus că de astăzi mă apuc să fac din nou politică, ci că îmi doresc şi pe mai departe să continui să activez în politică şi cred că este nevoie de oameni care să îşi asume să schimbe ceea ce este de schimbat în această ţară – de la legile care sunt haotice şi care generază abuzuri, la atitudini, pentru că vedem că cei care ar trebui să conducă această ţară încearcă să se protejeze”, a conchis Udrea.
    Elena Udrea a fost, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde magistraţii au analizat măsurile preventive impuse în dosarul “Gala Bute”.
    Fostul ministru Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu, după ce instanţa supremă a decis definitiv, în 7 mai, înlocuirea măsurii arestului preventiv, în dosarul “Gala Bute”.
    Elena Udrea a fost transferată în 30 aprilie la Penitenciarul de la Târgşor, judeţul Prahova, din Arestul central al Poliţiei Capitalei, unde a fost încarcerată din 25 februarie.
    Procurorii DNA au trimis dosarul “Gala Bute” în instanţă în 21 aprilie, iar la primul termen, judecătorii ICCJ au menţinut măsura arestului preventiv pentru Udrea, Obreja şi Breazu. Decizia a fost contestată, iar joi, un alt complet de la ICCJ a decis definitiv plasarea lor în arest la domiciliu.
    Fostul ministru este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului Gala Bute de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.
    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.
    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.
    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.
    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.
    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.
    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

  • Liviu Jicman: Este o ediţie a FFE pe care o sperăm memorabilă pentru că avem un număr record de filme

    Astfel, pentru prima oară, Festivalul Filmului European a fost deschis de o producţie românească, “Acasă la tata”, de Andrei Cohn, cu Alexandru Papadopol, Ioana Flora, Andi Vasluianu, Mirela Oprişor, Florin Zamfirescu şi Nataşa Raab.

    “Este o ediţie pe care o sperăm memorabilă, pentru că avem un număr record de filme, dar mai important este, poate, că sunt şi filme de foarte bună calitate pe care vă invit să le descoperim împreună în următoarea săptămână”, a declarat Liviu Jicman.

    Vicepreşedintele ICR a mulţumit echipei, partenerilor, ambasadelor şi institutelor culturale care s-au ocupat de organizarea celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European. “Vreau să ne bucurăm aici (Cinema PRO, n.r.), la Elvira Popescu şi la Cinema Studio de producţii foarte importante, dar şi de alte evenimente pe care le puteţi descoperi în programul festivalului”, a completat Jicman.

    Amalia Enache, gazda galei, a precizat că se deschide astfel un festivalul al filmelor care nu sunt saturate de efecte speciale, “dar în care putem vedea tot felul de artificii cinematografice obţinute adesea doar cu o cameră în mână, mai puţin cu ajutorul computerelor”. “Un festival al filmelor fără bugete spectaculoase, dar cu acea ‘grande bellezza’ a cinematografiei europene, un festival cu staruri care nu ţin niciodată prima pagină a revistelor pentru operaţii sau pentru rochiile pe care le poartă, care nu generează trafic nebun pe internet şi milioane de like-uri pe Facebook, dar care generează ceva mult mai important şi anume emoţie”, a adăugat aceasta.

    În deschiderea FFE a fost proiectat şi spotul de promovare a evenimentului cinematografic, care reproduce o cunoscută scenă din filmul “La Dolce Vita” al regizorului Federico Fellini, Tudor Giurgiu, realizatorul materialului şi ambasadorul onorific al FFE, mulţumind actorilor Manuela Hărăbor şi Emilian Oprea, “pentru că s-au lăsat plouaţi de foarte multe ori”.

    “Filmele din program au fost selectate cu mare grijă, am regăsit multe titluri recente importante, premiate la mari festivaluri, filme foarte bune şi sper ca publicul să dea curs îndemnului de a veni la festival”, a completat Giurgiu.

    Pe de altă parte, Tudor Giurgiu a spus că, în urmă cu câteva zile, s-a simţit “un pic inconfortabil” în poziţia de ambasador onorific al Festivalului Filmului European. “Este vorba de nişte cuvinte pe care le-am auzit în presă, acum două zile, la o conferinţă de presă organizată de ICR. Personal, nu aş dori să mă asociez cu nişte poziţii extreme şi foarte radicale şi neplăcute din punctul meu de vedere faţă de activitatea acestui institut”, a spus Giurgiu, referindu-se la un discurs al academicianului Nicolae Breban, la prima conferinţă de presă a noului preşedinte al Institutului Cultural Român, Radu Boroianu.

    Giurgiu a spus că, în urmă cu câţiva ani, meritul echipei conduse de Horia-Roman Patapievici a fost extraordinar în a pune ICR pe hartă. “După cum meritul mandatului lui Lilian Zamfiroiu este unul la fel de important, pentru că s-a dovedit că ICR îşi poate recăpăta, în condiţiile unui buget mai auster, o stare de normalitate şi o stare de dialog cu creatorii. Sunt la fel convins că domnul Boroianu, atât cât ne cunoaştem şi ne-am revăzut ieri, va şti să imprime aceeaşi direcţie. M-aş bucura şi mi-aş dori să se întâmple aşa, aceste poziţii extreme să dispară şi să iubiţi artiştii, creatorii, oamenii care au fost înaintea dumneavoastră în institut”, a declarat Tudor Giurgiu.

    Ediţia din acest an a festivalului se va desfăşura în Bucureşti (7 – 14 mai) şi în patru oraşe din ţară – Craiova (15 – 17 mai), Iaşi şi Târgu-Mureş (22 – 24 mai) şi Hunedoara (29 – 31 mai) -, oferindu-le cinefililor 56 de producţii (drame, comedii, biografii, scurtmetraje, documentare, filme de animaţie) provenind din 26 de ţări europene.

    Programul celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European prezintă şi o serie de evenimente conexe. Proiecţii multimedia şi concerte live de Ziua Europei, cu duoul Disco Sigareta şi instalaţia interactivă Cross Reality by Kotki Visuals, atelierele de educaţie cinematografică pentru elevi cu criticul de film Ileana Bîrsan şi atelierul de critică de film susţinut de Andrei Rus se numără printre evenimentele festivalului.

    De asemenea, se vor desfăşura ateliere de critică de film, de educaţie cinematografică pentru elevi, workshop-ul de animaţie pentru copii Anim’est, proiecţii multimedia şi concerte live.

    Pe toată durata festivalului, spectatorii au posibilitatea să voteze filmul preferat. În funcţie de voturile exprimate, premiul publicului va fi oferit la gala de închidere de pe 14 mai.

    Accesul la filme este gratuit, pe baza unor tichete cu valoare nominală zero, care pot fi obţinute de la casele de bilete, în ziua proiecţiei. La galele de deschidere şi de închidere, accesul se face pe bază de invitaţie. La unele evenimente, unde numărul de locuri este limitat, este nevoie de o înscriere prealabilă. Detalii vor fi oferite în curând, pe www.ffe.ro.

    De asemenea, Anim’est – workshop de animaţie pentru copii (8-13 ani), sub îndrumarea lui Vasile Alboiu, face parte din programul evenimentului cinematografic.

    Mai multe detalii despre filmele proiectate în cadrul FFE, calendarul proiecţiilor, evenimente speciale, ştiri la zi, concursuri, participarea la votul pentru acordarea premiului publicului şi alte informaţii se găsesc pe www.facebook.com/ffeRomania.

    Partenerii FFE sunt Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Cinema Elvira Popescu, Asociaţia K’arte, Cinema ARTA, primăria Municipiului Craiova, primăria Municipiului Iaşi, primăria Municipiului Tîrgu-Mureş, primăria Municipiului Hunedoara şi Castelul Corvinilor.

    Festivalul este organizat de Institutul Cultural Român (ICR) şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene.

  • Liviu Jicman: Este o ediţie a FFE pe care o sperăm memorabilă pentru că avem un număr record de filme

    Astfel, pentru prima oară, Festivalul Filmului European a fost deschis de o producţie românească, “Acasă la tata”, de Andrei Cohn, cu Alexandru Papadopol, Ioana Flora, Andi Vasluianu, Mirela Oprişor, Florin Zamfirescu şi Nataşa Raab.

    “Este o ediţie pe care o sperăm memorabilă, pentru că avem un număr record de filme, dar mai important este, poate, că sunt şi filme de foarte bună calitate pe care vă invit să le descoperim împreună în următoarea săptămână”, a declarat Liviu Jicman.

    Vicepreşedintele ICR a mulţumit echipei, partenerilor, ambasadelor şi institutelor culturale care s-au ocupat de organizarea celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European. “Vreau să ne bucurăm aici (Cinema PRO, n.r.), la Elvira Popescu şi la Cinema Studio de producţii foarte importante, dar şi de alte evenimente pe care le puteţi descoperi în programul festivalului”, a completat Jicman.

    Amalia Enache, gazda galei, a precizat că se deschide astfel un festivalul al filmelor care nu sunt saturate de efecte speciale, “dar în care putem vedea tot felul de artificii cinematografice obţinute adesea doar cu o cameră în mână, mai puţin cu ajutorul computerelor”. “Un festival al filmelor fără bugete spectaculoase, dar cu acea ‘grande bellezza’ a cinematografiei europene, un festival cu staruri care nu ţin niciodată prima pagină a revistelor pentru operaţii sau pentru rochiile pe care le poartă, care nu generează trafic nebun pe internet şi milioane de like-uri pe Facebook, dar care generează ceva mult mai important şi anume emoţie”, a adăugat aceasta.

    În deschiderea FFE a fost proiectat şi spotul de promovare a evenimentului cinematografic, care reproduce o cunoscută scenă din filmul “La Dolce Vita” al regizorului Federico Fellini, Tudor Giurgiu, realizatorul materialului şi ambasadorul onorific al FFE, mulţumind actorilor Manuela Hărăbor şi Emilian Oprea, “pentru că s-au lăsat plouaţi de foarte multe ori”.

    “Filmele din program au fost selectate cu mare grijă, am regăsit multe titluri recente importante, premiate la mari festivaluri, filme foarte bune şi sper ca publicul să dea curs îndemnului de a veni la festival”, a completat Giurgiu.

    Pe de altă parte, Tudor Giurgiu a spus că, în urmă cu câteva zile, s-a simţit “un pic inconfortabil” în poziţia de ambasador onorific al Festivalului Filmului European. “Este vorba de nişte cuvinte pe care le-am auzit în presă, acum două zile, la o conferinţă de presă organizată de ICR. Personal, nu aş dori să mă asociez cu nişte poziţii extreme şi foarte radicale şi neplăcute din punctul meu de vedere faţă de activitatea acestui institut”, a spus Giurgiu, referindu-se la un discurs al academicianului Nicolae Breban, la prima conferinţă de presă a noului preşedinte al Institutului Cultural Român, Radu Boroianu.

    Giurgiu a spus că, în urmă cu câţiva ani, meritul echipei conduse de Horia-Roman Patapievici a fost extraordinar în a pune ICR pe hartă. “După cum meritul mandatului lui Lilian Zamfiroiu este unul la fel de important, pentru că s-a dovedit că ICR îşi poate recăpăta, în condiţiile unui buget mai auster, o stare de normalitate şi o stare de dialog cu creatorii. Sunt la fel convins că domnul Boroianu, atât cât ne cunoaştem şi ne-am revăzut ieri, va şti să imprime aceeaşi direcţie. M-aş bucura şi mi-aş dori să se întâmple aşa, aceste poziţii extreme să dispară şi să iubiţi artiştii, creatorii, oamenii care au fost înaintea dumneavoastră în institut”, a declarat Tudor Giurgiu.

    Ediţia din acest an a festivalului se va desfăşura în Bucureşti (7 – 14 mai) şi în patru oraşe din ţară – Craiova (15 – 17 mai), Iaşi şi Târgu-Mureş (22 – 24 mai) şi Hunedoara (29 – 31 mai) -, oferindu-le cinefililor 56 de producţii (drame, comedii, biografii, scurtmetraje, documentare, filme de animaţie) provenind din 26 de ţări europene.

    Programul celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European prezintă şi o serie de evenimente conexe. Proiecţii multimedia şi concerte live de Ziua Europei, cu duoul Disco Sigareta şi instalaţia interactivă Cross Reality by Kotki Visuals, atelierele de educaţie cinematografică pentru elevi cu criticul de film Ileana Bîrsan şi atelierul de critică de film susţinut de Andrei Rus se numără printre evenimentele festivalului.

    De asemenea, se vor desfăşura ateliere de critică de film, de educaţie cinematografică pentru elevi, workshop-ul de animaţie pentru copii Anim’est, proiecţii multimedia şi concerte live.

    Pe toată durata festivalului, spectatorii au posibilitatea să voteze filmul preferat. În funcţie de voturile exprimate, premiul publicului va fi oferit la gala de închidere de pe 14 mai.

    Accesul la filme este gratuit, pe baza unor tichete cu valoare nominală zero, care pot fi obţinute de la casele de bilete, în ziua proiecţiei. La galele de deschidere şi de închidere, accesul se face pe bază de invitaţie. La unele evenimente, unde numărul de locuri este limitat, este nevoie de o înscriere prealabilă. Detalii vor fi oferite în curând, pe www.ffe.ro.

    De asemenea, Anim’est – workshop de animaţie pentru copii (8-13 ani), sub îndrumarea lui Vasile Alboiu, face parte din programul evenimentului cinematografic.

    Mai multe detalii despre filmele proiectate în cadrul FFE, calendarul proiecţiilor, evenimente speciale, ştiri la zi, concursuri, participarea la votul pentru acordarea premiului publicului şi alte informaţii se găsesc pe www.facebook.com/ffeRomania.

    Partenerii FFE sunt Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Cinema Elvira Popescu, Asociaţia K’arte, Cinema ARTA, primăria Municipiului Craiova, primăria Municipiului Iaşi, primăria Municipiului Tîrgu-Mureş, primăria Municipiului Hunedoara şi Castelul Corvinilor.

    Festivalul este organizat de Institutul Cultural Român (ICR) şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene.

  • Lungmetrajul “Departe de oameni”, de Daniel Oelhoffen, desemnat cel mai bun film la BIFF 2015

    La gala de închidere a celei de-a 11 ediţii a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti, care avut loc sâmbătă seară, la cinematograful Studio din Capitală, premiul pentru cel mai bun film din competiţia evenimentului cinematografic a fost acordat producţiei franceze “Departe de oameni/ Far from Men”, de Daniel Oelhoffen.

    Şase filme, dintre care două realizate de regizoare, au concurat în acest an pentru trofeul Bucureşti IFF. Toate titlurile au fost prezentate în premieră absolută şi, cu o singură excepţie, nu vor fi distribuite ulterior în cinematografele din România: “Autroportretul unei fete cuminţi” (România, regia Ana Lungu), “Iulie însângerat/ Cold in July” (SUA, regia Jim Mickle), “O fată merge acasă singură în noapte/ A Girl Walks Home Alone at Night” (SUA, regia Ana Lily Amirpour), “Hiena/ Hyena” (Marea Britanie, regia Gerard Johnson), “Kebab şi Horoscop/ Kebab & Horoscope” (Polonia, regia Grzegorz Jaroszuk), “Departe de oameni/ Loin des hommes” (Franţa, regia David Oelhoffen).

    Juriul celei de-a 11-a ediţii a Bucureşti IFF a fost format din Selma Mehadžić, directorul de programe al Festivalului de Film de la Zagreb, actriţa germană Anjorka Strechel, Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, Feti Dautović, producător şi profesor universitar de origine sârbă, şi Edvinas Puksta, directorul artistic al Festivalului Internaţional de Film de la Vilnius.

    Juriul a apreciat pelicula franceză “pentru modalitatea inteligentă prin care se foloseşte de elementele specifice genului western pentru a explora dileme morale sincere, dar şi integritatea personală, pentru că te provoacă să te gândeşti la vanitatea războiului şi, nu în ultimul rând, să ne readucă aminte că astăzi trăim în situaţi identic de fragile, unde violenţa poate deveni foarte uşor o armă împotriva umanităţii”, potrivit paginii oficiale de Facebook a evenimentului.

    Premiul pentru “cel mai bun regizor” i-a fost acordat Anei Lungu pentru “Autoportretul unei fete cuminţi/ Self-portrait of a Dutiful Daughter”. Juriul a apreciat lungmetrajul “pentru controlul vizionar al actorilor profesionişti şi amatori prin montajul inteligent, umorul ironic şi cadrele lungi, atunci când graniţele invisibile dintre ficţiune şi neprevăzutul evenimentelor reale improvizate dispar şi descoperă curajos simbolurile şi incertitudinile tinerei generaţii”. De asemenea, producţia a primit premiul publicului.

    O menţiunea specială a primit filmul “O fată merge acasă singură în noapte/ A Girl Walks Home Alone”, de Ana Lilly Amirpour, “pentru stilul vizual ce-ţi taie respiraţia, pentru imaginea alb-negru impresionantă şi pentru modul ingenios de a spune povestea, plin de simboluri ascunse ce încurajează imaginaţia spectatorului”.

    Pentru al cincilea an consecutiv, festivalul a avut şi un juriu al criticii, compus de această dată din Cătălin Olaru, Michal Klimkiewicz şi Horia Barna. Astfel, premiul criticii a fost acordat filmului “O fată merge acasă singură în noapte”, de Ana Lilly Amirpour, “pentru capacitatea cinematografică remarcabilă de a umaniza misterios şi discret prototipul legendar al vampirului, evidenţiind prin contrast dezumanizarea şi criza de identitate tipice specifice tot mai multor oameni ai societăţii contemporane din aproape orice parte a lumii”.

    Seara s-a încheiat cu proiecţia filmului “Departe de lumea dezlănţuită”, de Thomas Vinterberg, o adaptare a romanului clasic cu acelaşi nume al lui Thomas Hardy.

    Invitatul special al celei de-a 11-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti a fost actorul italian Franco Nero, care s-a întâlnit cu publicul cinefil vineri, de la ora 18.30, la Cinema Elvira Popescu, unde va rula filmul “Sirena/ Nymph”, de Milan Todorovic, urmat de clasicul “Jonathan degli orsi”, de Enzo G. Castellari.

    Festivalul Internaţional de Film Bucureşti, care se va încheia duminică, este organizat de Fundaţia Charta şi se desfăşoară cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) şi sub înaltul patronaj al principelui Radu al României şi se va derula până duminică, la Cinema Studio, Cinema Elvira Popescu şi Club Control.