BusinessMagazin

Tag: furt

  • Cuzin Toma, live de la CREDIDAM: ”De 6 luni aştept să-mi justifice nişte bani pe care mi-i fură”

    Toma Cuzin a transmis primul live pe Facebook din noul sediu al CREDIDAM. „De două ore încerc să vorbesc cu domnul Gheorghiu şi de câte ori încerc să aflu formula de calcul după care se împart banii artiştilor, domnul Ştefan Gheorghiu cheamă Poliţia”, a spus Cuzin Toma.

    Ştefan Gheorghiu, directorul CREDIDAM, nu a ieşit din biroul său şi nu a vrut să-i răspundă lui Cuzin Toma la întrebări.

    „De şase luni, aştept să-mi justifice nişte bani pe care mi-i fură. Poate ştie Poliţia formula de calcul”, continuă actorul.

    „Aveţi obligaţia să ne explicaţi. Nu vă e ruşine! Doamna contabil susţine că nu trebuie să ne explice nouă. Este incredibil aşa ceva, oameni buni!”, spune Cuzin Toma în videoclipul publicat luni pe pagina de Facebook, adăugând că are deja trei procese cu asociaţia şi ar putea să mai deschidă unul.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Gemenii care l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook au devenit primii miliardari în bitcoin

    The Telegraph a anunţat că fraţii Winklevoss, care au devenit faimoşi pentru faptul că l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook, au devenit acum primii miliardari în bitcoin. Totul s-a încheiat în 2011 când cei doi au decis să accepte înţelegerea cu Facebook ce consta în 20 de milioane de dolari cash şi acţiuni la Facebook în valoare de 45 de milioane de dolari, la vremea aceea. 

    Foştii sportivi, Cameron şi Tyler Winklevoss au declarat în 2013 că deţineau bitcoin în valoare de 11 milioane de dolari. Business Insider spune că investiţia de atunci valorează acum peste 1 miliard de dolari.

    După depăşirea cotaţiei de 11.000$ şi după creşterea de peste 1000% din 2017, Bitcoin a captat atenţia tuturor, chiar şi a burselor. Unele surse au transmis că două case de schimb vor lista Bitcoin futures la Nasdaq.

     

  • Gemenii care l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook au devenit primii miliardari în bitcoin

    The Telegraph a anunţat că fraţii Winklevoss, care au devenit faimoşi pentru faptul că l-au acuzat pe Zuckerberg că le-a furat ideea pentru Facebook, au devenit acum primii miliardari în bitcoin. Totul s-a încheiat în 2011 când cei doi au decis să accepte înţelegerea cu Facebook ce consta în 20 de milioane de dolari cash şi acţiuni la Facebook în valoare de 45 de milioane de dolari, la vremea aceea. 

    Foştii sportivi, Cameron şi Tyler Winklevoss au declarat în 2013 că deţineau bitcoin în valoare de 11 milioane de dolari. Business Insider spune că investiţia de atunci valorează acum peste 1 miliard de dolari.

    După depăşirea cotaţiei de 11.000$ şi după creşterea de peste 1000% din 2017, Bitcoin a captat atenţia tuturor, chiar şi a burselor. Unele surse au transmis că două case de schimb vor lista Bitcoin futures la Nasdaq.

     

  • Recenzie Justice League: E greu să copiezi modelul de succes al celor de la Marvel

    Mi-e greu să pricep ce au vrut să facă producătorii cu Justice League: să pregătească noi poveşti de origine, să creeze un sentiment de anticipare faţă de următorul Justice League sau să testeze cum ar reacţiona fanii lor la adunarea supereroilor. Poate o combinaţie din toate, dar, aşa cum se întâmplă de obicei, când vrei să împuşti mai mulţi iepuri rămâi fără gloanţe.

    Ultima oară când a fost cap de afiş într-un film (Batman vs. Superman: Dawn of Justice), Superman părea să aibă o soartă pe care nimeni nu a luat-o în serios. Desigur că Superman nu a murit şi a revenit în prim-plan, dar nici măcar asta nu a salvat prea mult din film.

    Primul care sesizează pericolul e Batman, aşa că îşi asumă rolul de a strânge o echipă de supereroi. Ca să fie mai simplu de înţeles, imaginaţi-vă grupul Avengers cu o serie de schimbări: Batman în locul lui Iron Man, Superman în locul lui Thor, Aquaman în locul lui Hulk şi aşa mai departe. Comparaţia e uşor exagerată, dar şi filmul e la fel.

    Justice League aduce câteva modificări poveştii clasice, aşa cum ar fi introducerea unui Flash mai tânăr decât cei cu care eram obişnuiţi. Un lucru cel puţin ciudat, pe care l-a ”reperat“ un coleg, este modul în care Batman – deşi este evident că toată lumea îi ştie adevărata identitate – continuă să vorbească cu o voce modificată când îşi pune masca.

    Am spus-o săptămâna trecută şi simt nevoia să mă repet: filmele de acest gen nu mai aduc nimic nou. Chiar dacă nu sunt neapărat un fan al universului extins DC (numele oficial al francizei deţinute de Warner Bros.), am apreciat producţiile de calitate atunci când a fost cazul. Luaţi ca exemplu Wonder Woman, un film de o calitate mult superioară celorlalte încercări ale Warner Bros. Chiar dacă au trecut 57 de ani de când lumea a făcut cunoştinţă cu Justice League, creatorii nu par să fi găsit formula corectă pentru marele ecran.

    Regizorul Zack Snyder rămâne adeptul unei atmosfere întunecate, aşa cum a fost cazul în Dawn of Justice; desfăşurarea haotică a filmului şi scenele de luptă care nu au, regretabil, prea multă imaginaţie transformă Justice League într-o producţie cel mult mediocră.

    Viitorul francizei e pus în pericol şi de rezultatele financiare de până acum: în weekendul de lansare, Justice League a obţinut din bilete doar 93 de milioane de dolari, în condiţiile în care bugetul consolidat (ce include costurile cu marketingul şi lansarea pe DVD) trece uşor de 500 de milioane de dolari.

    E Justice League un film pentru fanii universului DC? Sigur. E Justice League un film bun? Nici pe departe.

    Nota: 6/10

  • Dezvăluiri extrem de dure de la Uber: date personale a 57 milioane de utilizatori au fost furate după un atac cibernetic

    Până în acest moment nu există dovezi care să indice că datele furate au fost folosite, potrivit unui mesaj postat de Dara Khosrowshahi, directorul general al companiei Uber începând din august 2017.
     
    Informaţiile despre pasageri care au fost expuse includ date globale legate de cont, precum numele, adresele de e-mail şi numerele de telefon mobil. Experţii externi în criminalistică la care Uber a apelat nu au găsit dovezi că ar fi fost expuse informaţii precum istoricul de localizare al curselor, numerele cardurilor de credit, numerele conturilor bancare, numerele de asigurări sociale sau datele de naştere, se arată într-un mesaj postat pe pagina companiei.
     

  • Liderul grupării care a furat arme din unitatea militară de la Ciorogârla, eliberat condiţionat în baza recursului compensatoriu. Eugen Preda era condamnat la 12 ani de închisoare

    Bărbatul era condamnat la 12 ani de închisoare, dar a depus o cerere de eliberare condiţionată care a fost aprobată de magistraţii din Vrancea.

    Cererea de eliberare condiţionată a fost admisă de Judecătoria Focşani, iar procurorii nu au contestat decizia instanţei.

    ”Admite cererea de liberare condiţionată formulată de petentul condamnat Preda Eugen (…) dispune liberarea condiţionată a condamnatului Preda Eugen din pedeapsa de 12 ani închisoare, (…), pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I-a Penală. Atrage atenţia condamnatului asupra posibilităţii revocării liberării condiţionate în situaţia în care săvârşeşte o altă infracţiune înăuntrul restului neexecutat“, este decizia magistraţilor de la Judecătoria Focşani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, un jaf generalizat: În România, aproape toată lumea fură bugetul de stat. Şi cei cu gulere albe şi cei cu gulere negre. Şi romani şi străini

    Nu excelam nici in colectare impozitelor de la populatie, dar nici de la agenti economici. In primii 10 ani dupa revolutie, pe sloganul, “Nu ne vindem tara” am privatizat economia romaneasca doar patronilor romani, veritabili oligarhi ai tranzitiei romanesti. A fost o praduiala generalizata, caracterizata de arierate de ordinul miliardelor de dolari, falimente de rasunet si vreo 4 milioane de locuri de munca desfiintate.
     
    Dupa 2001, am inceput sa vindem Romania pe 2 lei mutinationalelor. Ca doar nu am intrat in UE de frumosi si destepti ce suntem. Pretul a fost platit prin cedarea resurselor tarii, a energiei, hidrocarburilor, industriilor metalurgice si prelucratoare, industriei bancare si de asigurari, prin vanzarea terenurilor agricole si padurilor.
     
    Evident, ca nici multinationalele nu au facut coada la casieria statului. Ele nu au avut maini de dat, decat de luat. In ultimii 10 ani, peste 80% din ajutoarele de stat s-au dus catre firmele straine in loc sa capitalizam firmele romanesti. In perioada 2008- 2014, soldul rezultatului net raportat de multinationale, calculat ca diferenta intre profitul total si pierderea totala, a fost de doar 2,5 miliarde lei. In 6 ani, multinationalele care detin 50% din cifra de afaceri a Romaniei, si pozitii de cvasi monopol in sectoarele cheie ale economiei romanesti au platit cumulat cat o singura companie, Hidroelectrica, intr-un an. Companiile romanesti, aflate intr-o concurenta neloiala cu firmele straine, discriminate de statul roman si avand pozitii periferice in economie, au raportat un sold al rezultatului financiar net de 55 miliarde lei, adica de 22 ori mai mult decat firmele straine. In 2015, la o crestere economica de 3,7%, firmele straine au raportat un sold al profitului net de 9 miliarde lei fata de 27 miliarde lei, soldul profitului net raportat de multinationale.
     

  • Nu vă mai uitaţi la ce spun, uitaţi-vă la CV-urile lor: Şcoala la fără frecvenţă şi doctoratele furate decid Codul fiscal pentru următorii zece ani

    Am crezut multă vreme că tevatura legată de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat este legată doar de încercarea PSD de a-i momi pe oameni cu creşterea salariilor brute, ca să le iasă lor la albit promisiunile electorale.

    Am mai crezut şi încă cred că PSD, prin majorările de salarii în administraţie şi de pensii urmăreşte sa-şi securizeze câteva milioane de votanţi astfel încât să stea cu fundul pe guvernare cât imperiul visat de Hitler. N-ar fi rău să fie bine, nu?: un primar PNL, un consilier PMP, un angajat local tra-la-la vor vota, ei şi neamurile lor, cu PSD sută-n mie după ce s-au văzut cu salarii lunare de 1.000 – 3.000 de euro în buzunar, că doar n-or să fie proşti să voteze cu alţii care i-ar arde la leafă.

    1.205.151 posturi plătea statul în iulie (ultimele date de la Finanţe), un sfert din totalul joburilor din economie. Sigur că între ei sunt medicii şi profesorii a căror salarii trebuia majorate şi au fost majorate, dar cu mult sub cele ale funcţionarilor administraţiei. Şi, sigur, nu este un păcat să votezi PSD, dacă crezi în acest partid, dar, când votezi şpaga electorală, se schimbă calimera!

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • PREMIERA în România. Judecătorii explică de ce i-au interzis unui hoţ călătoria cu mijloacele RATB

    Ion Gîscă a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti, la începutul lunii septembrie, la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt calificat, decizie definitivă. Totodată, instanţa a dispus aplicarea şi unei pedepse complementare ce presupune dreptul de a ocupa funcţii publice, de a părăsi ţara, dar şi de a se afla în mijloacele de transport în comun ale reţelei publice pe o perioadă de trei ani după executarea sentinţei.

    Interdicţia a fost aplicată deoarece, potrivit motivării instanţei, cazierul lui Ion Gîscă arată că infracţiunile comise de către acesta au fost furturi desfăşurate în autobuze.

    „Se remarcă modul de operare al inculpatului (care dovedeşte specializarea sa în acest tip de infracţiuni, care creează o stare de nelinişte şi nesiguranţă în rândul numeroşilor cetăţeni ai capitalei care se deplasează în locuri publice şi utilizează mijloacele de transport în comun), lipsa de inhibiţie cu care a acţionat de fiecare dată (deşi se pretinde bolnav), săvârşirea celei de-a doua şi de-a treia fapte în timpul controlului judiciar, la scurtă vreme după ce a fost eliberat din starea de reţinere, ca urmare a respingerii primelor două propuneri de arestare preventivă, dar şi bogata sa antecedenţă penală”, se arată în motivarea deciziei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERA în România. Judecătorii explică de ce i-au interzis unui hoţ călătoria cu mijloacele RATB

    Ion Gîscă a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti, la începutul lunii septembrie, la trei ani şi şase luni de închisoare pentru furt calificat, decizie definitivă. Totodată, instanţa a dispus aplicarea şi unei pedepse complementare ce presupune dreptul de a ocupa funcţii publice, de a părăsi ţara, dar şi de a se afla în mijloacele de transport în comun ale reţelei publice pe o perioadă de trei ani după executarea sentinţei.

    Interdicţia a fost aplicată deoarece, potrivit motivării instanţei, cazierul lui Ion Gîscă arată că infracţiunile comise de către acesta au fost furturi desfăşurate în autobuze.

    „Se remarcă modul de operare al inculpatului (care dovedeşte specializarea sa în acest tip de infracţiuni, care creează o stare de nelinişte şi nesiguranţă în rândul numeroşilor cetăţeni ai capitalei care se deplasează în locuri publice şi utilizează mijloacele de transport în comun), lipsa de inhibiţie cu care a acţionat de fiecare dată (deşi se pretinde bolnav), săvârşirea celei de-a doua şi de-a treia fapte în timpul controlului judiciar, la scurtă vreme după ce a fost eliberat din starea de reţinere, ca urmare a respingerii primelor două propuneri de arestare preventivă, dar şi bogata sa antecedenţă penală”, se arată în motivarea deciziei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro