Directorii generali comit mai multe fraude, conform unui studiu
global al companiei de consultanta KPMG care a evidentiat faptul ca
acestia au fost implicati in peste un sfert din cazurile de frauda
analizate, fata de 11% in cazul studiului similar din 2007.
Fraudatorul tipic este barbat, cu varsta intre 36 si 45 de ani,
care lucreaza in departamentul financiar sau intr-o pozitie legata
de financiar, face parte din conducerea superioara a companiei,
este angajat de mai mult de zece ani si, de cele mai multe ori, are
asociati in frauda. Sondajul se bazeaza pe datele obtinute din 348
de investigatii realizate de KPMG in 69 de tari in perioada
ianuarie 2008 – decembrie 2010.
“In Romania, fraudatorul «tipic» lucreaza de obicei in cadrul
departamentelor de achizitii sau vanzari. Departamentul financiar
are, de cele mai multe ori, rolul de «politist» pentru aceste
departamente. De asemenea, observam ca, in Europa de Est,
aproximativ 89% dintre persoanele investigate erau angajate in
companiile respective de mai mult de 3 ani, iar 52 de procente
dintre fraude au durat mai mult de 3 ani inainte de a fi
detectate”, spune Richard Perrin, partener al KPMG in departamentul
de consultanta in afaceri.
Studiul global indica faptul ca, in 61% dintre cazuri,
fraudatorul a avut colaboratori fie din interiorul companiei, fie
din afara sa. Cazurile din Europa de Est urmeaza aceasta tendinta,
cu 63 de procente. Aceasta caracteristica este in continuare
sustinuta de o analiza a cazurilor raportate in Romania, care
indica faptul ca in mai mult de jumatate dintre cazuri a existat
complicitate.
“Frauda este un fenomen extrem de extins in companiile din
Romania. Aproape zilnic am discutii cu manageri si sefi de companii
care se plang de faptul ca au angajati care ii fraudeaza. Am
intalnit pana acum diverse exemple, de la furturile grosiere pana
la acceptarea unor spagi din partea furnizorilor, furtul de bani si
produse din interiorul companiei sau achizitia de bunuri pentru
sine din bugetul de cheltuieli al companiei”, spune George
Butunoiu, managing partner al George Butunoiu Ltd.
Studiul KPMG a mai identificat o sporire a numarului de
fraudatori la nivelul membrilor consiliilor de administratie, de la
11% in 2007 la 18% in 2011, precum si o scadere a numarului de
cazuri care implica directorii executivi, de la 49% in 2007 la 35%
in 2011. O proportie mica, dar in crestere, o reprezinta cazurile
in care sunt implicati membrii de la nivelul conducerii – in
crestere de la 14 procente in 2007 la 18 procente in 2011.
Semnalele de avertizare, cum ar fi un angajat care isi ia foarte
rar vacanta sau al carui stil de viata pare excesiv comparativ cu
veniturile, sunt de obicei ignorate de catre companii, arata KPMG.
Doar 6% dintre cazurile de frauda din studiul din 2011 au avut
indicii initiale care au fost investigate, comparativ cu aproape
24% in 2007 – ceea ce reprezinta o scadere semnificativa. In Europa
de Est, situatia este ceva mai buna, pentru ca aproximativ 11%
dintre indicii au fost luate in considerare. In acelasi timp 43%
dintre semnalele de avertizare au fost ignorate in Europa de Est,
mai putin decat media globala de 56% si comparabil cu media pe 2007
de 45%.
“Este surprinzator ca, in continuare, companiile ignora
semnalele de avertizare, mai ales in contextul recesiunii. In timp
ce initiativele de reducere a costurilor asociate cu recesiunea au
avut rolul lor, astfel de reduceri de costuri ar putea prezenta o
falsa economie. Fraudatorul vede oportunitati pentru valorificarea
lipsei de performanta a sistemelor de aparare ale companiilor.
Companiile trebuie sa fie vigilente mai mult ca niciodata”, spune
Michael Peer, partener al KPMG in cadrul departamentului de
Investigare a fraudei din Europa Centrala si de Est.
In 46% dintre cazurile investigate in Europa de Est nu au
existat semnale care sa avertizeze ca se produce o frauda. Acest
fapt este in concordanta cu media globala de 44 de procente. “78 de
procente dintre cazurile analizate in Europa de Est au aratat ca
lipsa de eficienta a controalelor interne a favorizat comiterea
fraudei. Aceasta, impreuna cu faptul ca mai mult de jumatate dintre
fraudele investigate in Europa de Est au durat mai mult de 3 ani
inainte de detectare, subliniaza fie existenta unor controale
interne inadecvate, fie faptul ca aceste controale nu au fost
revizuite si actualizate ca sa poata face fata amenintarilor noi.
Acest fapt arata nevoia estimarii regulate a riscului de frauda ca
parte a unei evaluari mai ample a riscului operational de evaluare
a strategiei”, spune Michael Peer.