BusinessMagazin

Tag: fraudare

  • Patru primari din Caraş-Severin, audiaţi la DNA Timişoara pentru fapte de corupţie

     Procurorul-şef al DNA Timişoara, Tamas Schiffbeck, a declarat, marţi, că patru primari şi un fost edil din judeţul Caraş-Severin sunt audiaţi la DNA Timişoara, într-un dosar disjuns din cel în care a fost trimişi în judecată, în 2012, fostul şef al APIA Caraş-Severin Romică Anculia şi mai mulţi aleşi locali.

    “Este vorba de patru primari în funcţie şi un fost primar, toţi din judeţul Caraş-Severin, care sunt audiaţi la DNA Timişoara în continuarea speţei de anul trecut din dosarul în care a fost cercetat fostul şef al APIA din Caraş-Severin. Dosarul s-a disjuns şi acum se continuă cercetarea pe acelaşi gen de speţă”, a afirmat Tamas Schiffbeck.

    Potrivit unor surse din cadrul DNA Timişoara, este vorba despre liberalul Roma Gheorghe, primarul comunei Slatina Timiş, liberalul Viorel Roşca, primarul comunei Brebu, social-democratul Ion Moşoarcă, primarul comunei Grădinari, liberalul Ion Stoia, primarul comunei Fotoric, şi de Ion Vetriş, fostul primar al comunei Armeniş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii la o primărie din Argeş: suspiciuni de fraudă electorală la alegerile locale

     Percheziţiile au loc în clădirea primăriei, inclusiv în biroul primarului PDL al localităţii, Florin Frătică, aflat la al doilea mandat.

    Conform unor surse judiciare, dosarul îl vizează pe primarul localităţii, iar ancheta a început după alegerile locale din iunie 2012, existând suspiciuni de fraudă electorală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PayU: 0,19% tentative de fraudă la plata online anul trecut

    Deşi valoarea asociată fraudelor a crescut cu 37%, numărul tentativelor de fraudă este în scădere de la un an la altul.

    Segmentele cele mai expuse tentativelor de fraudă sunt reprezentate de turism (32% din numărul tentativelor de fraudă), telecom (31%), servicii (18%) si IT&C (9%).

    “În 2010 sau 2011, domeniul IT&C era unul dintre segmentele cu cel mai mic număr de tentative, sub 3% din total. Observăm în prezent o crestere a vârstei medii a celui care încearcă o fraudă, de la puţin peste 20 de ani la 30 de ani, precum si o evoluţie semnificativă a valorii medii a unei tentative, cu 31%. Aceste tendinţe, împreună cu cresterea preferinţei pentru produse cu livrare fizică sau produse mai scumpe, demonstrează că persoanele care încearcă să fraudeze sunt tot mai bine pregătite si mai îndrăzneţe. Din acest motiv, de la un an la altul, serviciile de securitate devin tot mai importante pentru magazinele online”, explică Anamaria Pîrjol, Risc & Customer Experience Manager PayU România.

    Astfel, în perioada 2013 – 2014, strategia de securitate a companiei vizează integrarea serviciilor de antifraudă din toate ţările în care operează pentru a putea face evaluare si monitorizare de risc la nivel internaţional, în timp real si dezvoltarea unor filtre de securitate suplimentare pentru produsele de plată online noi.

    Cardurile folosite în tentativele de fraudă sunt emise în proporţie de 38% în Statele Unite, 16% în România, 8% în Italia si 8% în Marea Britanie. Restul cardurilor folosite au fost emise în special în Franţa, Australia, Germania si Canada.

    Tentativele de fraudă au fost iniţiate din 178 de ţări, de pe IP-uri din România (49%), Statele Unite (23%), Italia (5%) sau Marea Britanie (4%).

    “Datele identificate în sistemul PayU arată încă o dată că în comerţul electronic nu există limite si că toţi jucătorii pot acţiona la nivel global. România este o ţară foarte bine securizată în privinţa plăţilor online, însă tendinţele observate arată că există provocări si că investiţiile în securitate trebuie să fie prioritare. Pentru noi, antifrauda nu este un simplu modul, ci reprezintă punctul central în jurul căruia a fost construită platforma si mergem chiar mai departe, colaborând foarte strâns cu autorităţile locale. în 2012, numărul dosarelor în care am colaborat cu DIICOT a crescut la 45, de la 18 în 2011”, explică Anamaria Pîrjol.

  • În Franţa ministrul responsabil cu lupta contra fraudei a ascuns zeci de ani bani în străinătate, iar în Spania o prinţesă este considerată suspectă într-un caz de fraudă

    Tentaţia banului şi a puterii face ca poveştile cu prinţese şi cavaleri să se transforme în scandaluri morale de-a lungul şi de-a latul unei Europe care încearcă să iasă din criză devenind un model de disciplină fiscală. Dacă în Spania o prinţesă a devenit suspectă într-un caz de fraudă majoră, în Franţa ministrul pentru buget, responsabil cu lupta contra evaziunii fiscale, a fost forţat de presă, de public şi de iminenţa apariţiei dovezilor incriminatorii să admită că a ascuns timp de 20 de ani sute de mii de euro în străinătate. Mai mult, o anchetă jurnalistică a dovedit că până şi trezorierul de campanie al preşedintelui francez are afaceri în paradisurile fiscale blamate de UE.

    Preşedintele francez Francois Hollande şi-a început mandatul promiţând un guvern fără pată. Dar după nici un an în funcţie, socialistul Hollande s-a văzut nevoit să-şi excludă din cabinet şi partid ministrul pentru buget, pe Jerome Cahuzac, un fost chirurg care şi-a construit averea făcând transplan­turi de păr pentru bogaţi. Ca ministru pentru buget, Cahuzac a primit misiunea de a combate evaziunea fiscală într-o ţară care treptat alunecă în eşalonul secund al economiilor zonei euro. Acum el este eroul negativ într-o „afacere“ de fraudă descrisă de presa fraceză ca fiind „unul dintre cele mai spectaculoase scandaluri ale celei de-a Cincea Republici“. Preşedintele Hollande a vorbit într-un discurs televizat de o „jignire“ adusă statului şi poporului.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fostul ministru francez al Bugetului Jerome Cahuzac, inculpat pentru fraudă fiscală

    Jérôme Cahuzac, care susţine că este nevinovat, a demisionat din funcţie pe 19 martie, după ce Parchetul a anunţat începerea unei anchete privind o presupusă fraudă fiscală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANSVSA: În cazul cărnii de cal din mici a fost fraudă comercială. Societatea va fi amendată cu 30.000 de lei

     Vladimir Mănăstireanu, care asigură conducerea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) până la numirea unui nou preşedinte, a precizat că societatea a intrat în atenţia organelor de anchetă pentru fraudă fiscală.

    Alerta în cazul cărnii de cal din mici a fost finalizată pe 18 martie, rezultele indicând că din cele 1.920 de caserole a câte 800 de grame de pe piaţă, au fost vândute 1.358 de bucăţi, restul de 562 fiind sechestrate şi distruse.

    Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a lansat, săptămâna trecută, o alertă alimentară după ce într-un magazin din Bucureşti a fost descoperită cantitatea de 200 de kilograme de carne tocată de mici asupra căreia a existat suspiciunea de fraudă constând în substituirea cărnii de vită cu cea de cal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU DE CAZ: Puiul câştigă în războiul dintre carnea de cal şi cea de vacă

    ORICE MONEDĂ ARE DOUĂ FEŢE, iar un moment de pericol este pentru unii o oportunitate. Cel mai mult ar fi putut câştiga carnea de peşte sau oaie, însă la rafturi promoţiile agresive lipsesc. Aşa-numita fereastră de oportunitate n-a fost folosită. Mult mai la îndemână, carnea de pui a atras puţinii nehotărâţi care au stat pe gânduri în magazine. Şi asta în ciuda faptului că în urma scandalului cărnii de cal etichetată ca fiind de vită, unul din doi români declară că are mai puţină încredere în originea cărnii cumpărate.

    Ba mai mult, cumpărătorii susţin că şi-au schimbat alegerile legate de consumul de carne, potrivit raportului “Criza cărnii de cal faţă în faţă cu consumatorul român”. Nouă din zece consumatori declară că au discutat despre subiectul cărnii de cal etichetată drept carne de vită, conform unui studiu realizat de Rogalski Grigoriu pe platforma iVOX.ro, pe un eşantion de peste 4.500 de persoane.

    Potrivit studiului, peste 14% dintre participanţii la studiu au cumpărat mai multă carne de pui ambalată de producători români cunoscuţi, tocmai pentru a fi siguri de provenienţa produsului. “În primele luni ale anului, vânzările noastre au fost cu 4% mai mari decât în perioada similară a anului trecut”, declară Grigore Horoi, preşedinte al Agricola.El a adăugat că industria cărnii, în ansamblul ei şi, mai nou, industria laptelui suferă pierderi din cauza avalanşei de alerte – deopotrivă îndreptăţite sau nu.

    “În ce priveşte alertele privind boli la animale – virusuri, bacterii, micotoxine etc., un profesionist v-ar spune că sunt lucruri obişnuite, periodice, pe toate meridianele. Orice organism viu este, la un moment dat, supus unor astfel de încercări, iar normele sanitar-veterinare şi procedurile de specialitate tocmai pentru acest lucru au fost elaborate – pentru a înlătura efectele nocive”, spune Horoi.

    Carnea de pasăre s-ar putea dovedi a nu fi cea mai sigură alegere, dovadă un nou scandal. Carne de curcan cu reziduuri de antibiotic ar fi ajuns în Germania de la o fermă din România, fiind trimisă o notificare în acest sens, prin Sistemul Rapid de Alertă.În acest context, aproape 8% dintre respondenţii la studiu au declarat că nu au mai cumpărat deloc carne de vită. Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, spune că în cadrul reţelei franceze nu au fost vizibile modificări de consum. “Vânzările s-au păstrat constante la aceste categorii; având în vedere că piaţa a rămas constantă, nu s-au aplicat reduceri influenţate de acest scandal”, declară Ana-Maria Florea, reprezentant al Cora România.

    Una peste alta, consumul de carne este redus. Doar 170 de grame de carne pe zi mânăncă în medie un român în fiecare zi. Un calcul simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Asociaţia Română a Cărnii, indică, aşadar, un consum de 60 de kilograme anual, faţă de media Uniunii Europene de 90 de kilograme.

    Datele INS privind consumul de carne şi preparate din carne arată că doar un sfert provine din producţia proprie, dar ponderea mai scăzută este explicabilă prin faptul că preparatele din carne sunt de regulă procesate industrial şi nu în gospodării. Per total, o treime din alimentele consumate sunt din producţia proprie şi numai două treimi provin din comerţ, cel mai mare autoconsum înregistrându-se la ouă. Revenind la carne, din
    cele 60 de kilograme per capita mâncate anual, jumătate reprezintă produse pe bază de carne de porc, circa 30 de kilograme.15-17 kilograme înseamnă produse din pasăre, iar restul bovine şi ovine.

    De regulă, consumul de carne de porc este specific bătrânului continent, în timp ce în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasărea şi vita sunt preferate. Este vorba, în esenţă, despre o chestiune de tradiţie, în primul rând, iar faptul că mai bine de jumătate din carnea consumată de europeni provine din sortimentul porc ţine de obişnuinţă.

    OTUŞI, CHESTIUNEA TIPULUI DE ANIMAL CUMPĂRAT TRECE ÎN PLAN SECUND, cât timp consumul de carne este relativ scăzut, atât faţă de media UE, cât şi comparativ cu marii consumatori de produse de origine animală, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor ajunge la 90-95 de kilograme. Însă faptul că românii au ajuns să mănânce tot mai rar carne nu are de-a face cu o gândire dietetică, ci dimpotrivă, se leagă de sărăcie.

  • SCANDALUL CĂRNII DE CAL: Carne tocată etichetată vită, despre care se crede că ar fi de cal, într-un magazin din Capitală

     Reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimenelor (ANSVSA) au precizat că joi, prin Sistemul Rapid de Alertă, a fost transmisă această suspiciune de fraudă, constând în substituirea cărnii de vită cu cea de cal.

    Din lotul respectiv au fost prelevate probe de către inspectorii sanitari veterinari, rezultatul analizelor urmând să fie făcut public în aproximativ o săptămână.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dinel Staicu a scăpat de condamnarea la şapte ani de închisoare în dosarul fraudării BIR

    Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a judecat, miercuri, contestaţia în anulare a lui Dinel Nuţu, fost Staicu, făcută împotriva deciziei de condamnare la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor. Astfel, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti arată că în cazul lui Dinel Nuţu există autoritate de lucru judecat, în sensul că o altă instanţă s-a pronunţat pe acuzaţiile faptice aduse omului de afaceri. Completul de judecată din dosarul BIR nu a constatat acest lucru şi l-a condamnat pe Dinel Nuţu la şapte ani de închisaore. Prin decizia luată miercuri instanţa a constatat că, într-o altă cauză, Curtea de Apel Craiova a stabilit că Dinel Staicu nu se face vinovat de acuzaţiile pentru care a fost judecat şi condamnat în dosarul BIR.

    Mai multe pe mediafax.ro