BusinessMagazin

Tag: folosire

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut miercuri, 07 iulie 2021, la 1,49% după doar două şase de stagnare la pragul de 1,53%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,50% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până astăzi, 07 iulie 2021, când a scăzut la 1,49%.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR privind indicele IRCC care a scăzut şi egalat dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Indicele IRCC, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele consumatorilor, fo­losit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi acor­date începând din primăvara anului 2019, a scăzut aproape la ju­mătate faţă de prima valoare cal­culată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Astfel, indicele care va fi folosit în procesul de creditare în T3/2021 (iulie, august şi septembrie) a fost calculat la 1,25% pe baza datelor din T1/2021.

    Valoarea anterioară a IRCC, care a fost folosită pentru creditele noi din T2/2021 a fost de 1,67%. Iar IRCC folosit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi din T1/2021, a fost de 1,88%, fiind calculat cu un decalaj, pe baza datelor din T3/2020, valorile IRCC fiind atunci peste ROBOR la 3 luni.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

     

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut joi, 03 iunie 2021, la 1,52% după doar două zile de stagnare la pragul de 1,53%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până pe 10 mai când a fost cotat la 1,59%, scăzând la 1,54% în data de 11 mai şi apoi la 1,53% în data de 31 mai.

    Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut astăzi al 1,52% după ce în data de 31 mai 2021 şi 02 iunie 2021 a fost cotat, în stagnare, la 1,53%

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T2/2021 este de 1,67%, sub nivelul din T1/2021, de 1,88%.

  • Cum a ajuns o piartră găsită de un puşti de 12 ani să valoreaze azi 80 milioane de dolari

    Când Roy Spencer, un băieţel de 12 ani, a găsit în 1938, în Queensland, Australia, o piatră neagră, tatăl său, miner într-un centru de exploatare minieră a bijuteriilor, nu şi-a dat seama că ceea ce părea un simplu cristal negru era de fapt un safir de 1, 156 carate. 

    Tratat timp de nouă ani ca răţuşca cea urâtă din povestea lui Hans Christian Andersen, safirul stea a fost folosit ca opritor pentru uşă în casa familiei Spencer. Abia când Harry Spencer, tatăl copilului, a aflat că safirele pot fi găsite în toate culorile curcubeului (mai puţin cele roşii, acelea fiind rubine), şi-a dat seama că poate obţine o avere, găsind cumpărătorul potrivit. Acesta nu a întârziat să apară.

    Aflând de safirul scos la vânzare, bijutierul armean Harry Kazanjian a călătorit din Los Angeles în Queensland, oferindu-i minerului 18,000 de dolari (aproape 185,000 de dolari în valoarea actuală).

    Convins că sub forma brută a pietrei se află ceva mai preţios, după doua luni de gândire, Kazanjian s-a decis să taie safirul, în urma acestei operaţii găsind înăuntru modelul unei stele cu şase colţuri, care poate fi văzut privind safirul cu o singură sursă de lumină deasupra capului. 

    Chiar daca a trebuit să sacrifice 423 de carate tăind piatra, valoarea de după a safirului stea era de 1 milion de dolari în 1949.

    “The Black Star of Queensland” (Steaua neagră a Queensland-ului n-red.), cum a fost numit preţiosul safir, a fost transformat într-un pandativ încadrat de 35 de diamante şi este unul dintre cele mai faimoase din lume, valoarea lui actuală fiind de aproape 80 de milioane de dolari.
     

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut luni, 31 mai 2021, la 1,53%, după ce în ultimele 14 zile a stagnat la cotaţia de 1,54%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până pe 10 mai când a fost cotat la 1,59%, scăzând la 1,54% în data de 11 mai şi apoi la 1,53% în data de 31 mai.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T2/2021 este de 1,67%, sub nivelul din T1/2021, de 1,88%.

     

     

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut marţi, 11 mai 2021, la 1,54%, după ce în ultimele 16 zile a stagnat la cotaţia de 1,59%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până astăzi când a coborat la 1,54%.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T2/2021 este de 1,67%, sub nivelul din T1/2021, de 1,88%.

     

  • Unde se află singurul oraş din lume unde nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani – FOTO

    Imaginaţi-vă un loc în care nu există bani, religii sau politică. Un loc în care idealul societăţii este acela de a nu urma standardele cu care suntem obişnuiţi. Imaginaţi-vă că acel loc ar exista şi aţi putea ajunge acolo. Utopie? Nu chiar; faceţi cunoştinţă cu Auroville.

    Locul de care vă povestesc se află în India de Sud, la 150 de kilometri de Chennai. Auroville a fost fondat în 1968 şi este recunoscut de UNESCO ca un oraş internaţional – lucru firesc, din moment ce peste 100 de naţionalităţi sunt reprezentate aici. Aceşti oameni trăiesc la un loc aparent fără probleme, pentru că aici nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani. Toată viaţa din Auroville se desfăşoară pe bază de troc.

    |n acest oraş epic, clădirile sunt experimente arhitecturale şi se schimbă în mod constant. Motivul, dincolo de imagine, este că structurile devin din ce în ce mai prietenoase cu mediul. Constructorii caută să optimizeze consumul de energie regenerabilă pentru a-şi atinge obiectivul declarat: reutilizare şi reciclare.

    Cine a pus bazele acestui experiment aproape utopic?

    ”Ar trebui să existe un loc pe Pământ pe care nicio naţiune să nu îl poată revendica; un loc în care toate fiinţele umane care aspiră la bine să poată trăi ca şi cetăţeni liberi ai lumii, respectând o singură autoritate, şi anume aceea a adevărului suprem. Un loc al păcii şi al armoniei, unde toate instinctele de luptă ale omului să fie folosite pentru a depăşi suferinţele, slăbiciunile şi ignoranţa, pentru a triumfa în faţa limitărilor şi a dizabilităţilor.“ Rândurile de mai sus îi aparţin Mirrei Alfassa, cunoscută celor din Auroville ca ”Mama“.

    Ea a avut ideea unei astfel de societăţi ca urmare a relaţiei cu filosoful indian Sri Aurobindo. ”Secolul al XIX-lea în India a fost unul imitativ, artificial“, scria Aurobindo în 1909. ”Dacă europenizarea noastră ar fi reuşit, ne-am fi pierdut capacitatea spirituală, forţa intelectuală, elasticitatea specifică şi puterea de a ne reinventa.“

    Mirra Alfassa a preluat ideile filosofului şi le-a transformat într-un proiect internaţional de ”realizare a unităţii umane şi stabilire a unei societăţi ideale“. Pe 28 februarie 1968, peste 5.000 de oameni din 124 de ţări au ajuns la locul stabilit: la acea vreme, Auroville însemna doar o zonă deşertică şi un vis.

    Alfassa a ales membrii societăţii privindu-i în ochi: mulţi îşi amintesc de moment ca o experienţă adânc spirituală şi chiar suprarealistă. Cei ”aleşi“ primeau şi prima sarcină: aceea de a planta un copac. |n câţiva ani, zona deşertică se transformase într-o pădure.

    Astfel, Auroville a fost construit de la zero de generaţia flower-power a anilor ’60; a fost o un soi de revoluţie psihologică a hipioţilor, după cum scria W.M. Sullivan în cartea sa ”Naşterea Auroville-ului“. Pe lângă lipsa banilor, a guvernului sau a religiei, aici nu există şosele şi oamenii nu au acces la ziare sau la ştiri legate de război, sărăcie sau genocid. Construit pentru 50.000 de oameni, Auroville mai are astăzi doar 2.500 de rezidenţi autoexilaţi din peste 100 de ţări. Iar numărul turiştilor este dublu – în orice moment, în Auroville se află în jur de 5.000 de vizitatori.

    Comunitatea defineşte modul de trai ca fiind unul sustenabil din punct de vedere ecologic. Astfel, pentru mâncare se folosesc 15 ferme ce acoperă mai bine de 160 de hectare. Aici sunt cultivate fruncte şi legume suficiente pentru hrana zilnică a celor din Auroville, în vreme ce animalele asigură lactate.

    Dar comunitatea nu este doar raiul hipioţilor, ci şi o imagine reprezentativă a Indiei: potrivit unei decizii a Curţii Supreme indiene din 1982, Auroville ”se află în conformitate cu cele mai înalte idealuri şi aspiraţii ale naţiunii“. Ca urmare, guvernul indian donează în jur de 200.000 de dolari anual comunităţii, în vreme ce UNESCO protejează proiectul încă de la naşterea sa, în 1968.

    Pentru un oraş aproape utopic, Auroville are însă destul de multe probleme: au fost raportate numeroase cazuri de viol, sinucideri şi chiar crime.

    Paradis sau înşelătorie?

    Elaine este o tânără din Auroville care a acceptat să răspundă mai multor întrebări adresate de cei de la Slate.com. Ea a venit în urmă cu mai bine de 10 ani, ca turistă, şi a decis apoi să devină rezidentă. ”Atunci când începi să verifici dincolo de suprafaţă, imaginea devine mult mai urâtă decât cea percepută din exterior“, a povestit ea. ”Începi să vezi problemele, iar acestea sunt deja stratificate în comunitate. Realitatea e cu totul alta atunci când devii parte din ea.“

    Ea a vorbit de crime, violuri şi alte acte de violenţă; cea mai mare problemă pare însă a fi cea legată de bani. ”Cine controlează banii într-o societate fără bani?“, se întreabă tânăra aproape retoric. În urmă cu şapte ani, ea a trebuit să facă o donaţie de 48.000 de dolari în contul casei pe care a primit-o; ulterior, a găsit imagini ale aceleiaşi case cu menţiunea că ar fi fost vândută pentru 20.000 de dolari. ”Nu ştiu ce s-a întâmplat cu banii. Nu ştiu cine controlează fondul“, a mai spus ea.

    Fondul de care vorbeşte Elaine este Fondul Unităţii, ”principalul canal pentru toate veniturile ce intră în Auroville“ – după cum menţionează site-ul oficial al comunităţii.

    Iar acest fond este unul care gestionează extrem de mulţi bani: pe lângă donaţiile ”oferite“ de cei care au nevoie de o casă, guvernul donează sume importante an de an; mai există donatori privaţi şi sumele date de cei care vizitează Auroville.

    Ce se întâmplă cu aceşti bani pare a fi, aşadar, o întrebare centrală. Şi una la care, pare-se, nu are cine să răspundă. |n lipsa unui guvern central, autoritatea este reprezentată de diverse comitete, formate uneori spontan, care gestionează oraşul: comitetul pentru case, comitetul pentru muncă, cel pentru siguranţa în muncă a femeilor, cel de gestionare a bunurilor şi aşa mai departe; sub comitete există o serie de consilii, grupuri private şi voluntari. Guvernul Indiei are de asemenea un reprezentant în Auroville, numit ”secretar permanent“. Reporterii de la Slate.com nu au reuşit însă să intre în contact cu niciun reprezentant: răspunsul cel mai des întâlnit era: ”Ne cerem scuze, dar sunt prea ocupaţi pentru a putea aranja o întâlnire“.

    |nsă aurovilienii nu sunt interesaţi de cine le gestionează banii; până la urmă, ideea de bază a fost aceea a unei societăţi fără valută. Cei mai mulţi locuitori sunt artişti, fermieri eco, aventurieri şi visători.

    Auroville va împlini, la anul, 50 de ani; ce ţine această comunitate în viaţă?

    ”Crezul“, explică Clare Fanning, una dintre femeile care au pus umărul la construcţia oraşului. ”Crezul e tot ceea ce contează.“

    Crezul, sau visul original, stă inscripţionat pe o placă în formă de lotus, la câţiva paşi de clădirea ce marchează centrul spiritual al oraşului. ”Auroville nu aparţine unei singure persoane. Auroville aparţine umanităţii. Dar pentru a trăi în Auroville, omul trebuie să fie servitor al Conştiinţei Divine.“

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut joi, 15 aprilie 2021, la 1,59% în a treia zi de scădere după ce la începutul săptămânii stagna la 1,62%, prag la care era cotat şi la sfârşitul săptămânii trecute.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,67% şi a înregistrat un trend descendent aproape continuu, doar în anumite zile a stagnat, în rest a urmărit trendul.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

     

  • Folosirea cuvintelor „mamă” şi „tată”, INTERZISĂ! Parlamentul European, ghid de conversaţie pentru funcţionarii publici

    Folosirea cuvintelor „mamă” şi „tată”, INTERZISĂ! În plină pandemie Covid-19, politicienii trimişi la Bruxelles să ne facă viaţa mai bună au timp să umble la stilistica limbajului în instituţiile oficiale. Astfel, printr-o decizie fără precedent, Parlamentul European a decis să interzică folosirea cuvintelor „mamă” şi „tată” în toate instituţiile unde se lucrează cu publicul!

    Trendul progresist câştigă, iată, o nouă bătălie. Ghidul întocmit de europarlamentarii de la Bruxelles se adresează tuturor birocraţilor din UE.

    Folosirea cuvintelor „mamă” şi „tată”, INTERZISĂ! Se urmăreşte protejarea minorităţilor de gen
    Potrivit publicaţiei Il Tempo, se au în vedere şi alte cuvinte în afară de „mamă” şi tată”. De exemplu, sunt interzişi termeni ca „gay”, „trans” ori „lesbiană”.

    Toată clasa elitei birocratice a UE trebuie să îmbrăţişeze noua gândire unică progresivă, scriu jurnaliştii italieni. Adoptarea limbajului „incluziv”, care să respecte minorităţile etnice şi de gen (LGBT), se va impune prin lege!

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Doborâţi de pandemie, antreprenorii din HoReCa se confruntă acum cu noi ameninţări. De ce sunt atacaţi de hackeri

    Cercetătorii de la Bitdefender au constat că gruparea de criminalitate informatică FIN8 a scos pe piaţă o nouă variantă a ameninţării cu care a devenit cunoscută anterior şi urmăreşte sustragerea datelor de card procesate de magazine şi HoReCa, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei româneşti de securitate cibernetică. Noile actualizări ale ameninţării cunoscute sub denumirea Badhatch permit acesteia să ruleze fişiere executabile, să transmită date prin terţi către atacatori şi să facă inclusiv capturi de ecran pe dispozitivul infectat. 

    FIN8 este o grupare motivată mai ales financiar cu istoric îndelungat care lansează constant campanii de e-mail-uri înşelătoare menite să păcălească ţinte din industria ospitalităţii, cunoscute pentru cantităţile mari de date de carduri bancare pe care le procesează prin echipamentele de tip POS folosite pentru plată. De-a lungul timpului, pe măsură ce versiunile Badhatch erau interceptate de soluţiile de securitate de pe piaţă, FIN8 obişnuia să retragă temporar ameninţarea informatică şi să lucreze la sofisticarea acesteia ca să rămână cât mai mult timp nedectată şi, deci, să poată infecta permanent cât mai multe victime.

    Analiştii Bitdefender recomandă companiilor, mai ales celor din industriile vizate, să fie în alertă şi să monitorizeze constant infrastructura după indicii că ar putea fi compromisă. Câtă vreme noua versiune poate păcăli uşor mecanismele de prevenţie instalate pe sisteme, soluţiile de detecţie şi răspuns au devenit o armă complementară eficientă pentru combaterea acesteia. „Adăugarea noilor funcţionalităţi la care dezvoltatorii au lucrat luni bune sporeşte şansele unui atac de succes asupra victimei, însă informaţiile legate de efectul acestor update-uri asupra câştigurilor infractorilor şi vectorilor de atac folosiţi încă lipsesc. Desigur, anumiţi paşi ai atacului pot fi depistaţi cu uşurinţă de soluţiile de securitate care folosesc deja tehnologii precum detecţie comportamentală. Cu toate acestea, folosirea instrumentelor de detecţie şi răspuns creşte posibilitatea blocării atacurilor datorită alertelor pe care le transmit în timp real victimei referitor la migrarea ameninţării informatice prin reţea”, spune Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice la Bitdefender.

    Recomandări pentru companiile din HoReCa şi magazine online:

    ·        Păstraţi sistemele critice de tip POS într-o reţea complet izolată de cea folosită de angajaţi şi clienţi.

    ·        Verificaţi cu atenţie expeditorul e-mail-ului şi adresa acestuia înainte de a accesa link-uri sau de a descărca documente ataşate.

    ·        Evitaţi să accesaţi fişiere executabile sau link-uri venite odată cu e-mail-uri suspecte de la expeditori de la care nu aşteptaţi vreun mesaj.

    ·        Folosiţi o soluţie de securitate performantă capabilă să depisteze ameninţări informatice şi să blocheze instalarea acestora pe dispozitive.

    ·       Folosiţi calculatorul de serviciu doar în scop profesional şi nu accesaţi de pe acesta aplicaţii sau programe în interes personal.

     

     

  • După 15 ani de muncit pentru alţii o tânără a decis să îşi deschidă propria afacere, exploatând o resursă romanească pe care o avem din belşug, dar pe care puţini o folosesc

    După 15 ani de muncă într-o multinaţională, Andreea Emilian a decis să dea curs unei idei de afaceri pe care şi-o dorea încă din facultate: un centru de înfrumuseţare axat pe folosirea produselor din plantele româneşti.

    Strop Concept este primul proiect de antreprenoriat al Andreei Emilian şi, potrivit ei, acesta are la bază o cercetare riguroasă. „A durat destul de mult să iau această hotărâre, mai exact trei ani. Decizia nu a fost uşoară, dar direcţia pentru mine a fost clară încă de la început”, descrie antreprenoarea decizia de a înfiinţa centrul de înfrumuseţare. Lansat în urmă cu aproximativ un an, acesta se concentrează, potrivit ei, pe organic şi tradiţie, prin folosirea unui brand românesc de cosmetică organică fără substanţe de sinteză, cu brevete de invenţie – Careless Beauty – şi prin folosirea pânzelor naturale în masajele corporale, pânze produse de un mic atelier autohton – DeFlorian.

    „Încă din copilărie, fiind pasionată de plante, aveam ţeluri mari în a realiza poţiuni de tinereţe veşnică şi parfumuri”, descrie Andreea Emilian modul în care a început atracţia ei pentru domeniul biologiei, încă de când era copil. A fost un pas natural astfel orientarea către cursurile Facultăţii de Biologie. În facultate a început să se contureze visul ei de a avea un centru de estetică, care pe atunci însă „nu era foarte bine definit”.

    Andreea Emilian a lucrat apoi timp de 15 ani în domeniul cosmetic, iar ultimul rol avut a fost de channel manager în cadrul Sensiblu. A dobândit însă experienţă în mai multe segmente: vânzare, consiliere şi apoi training. „Am trecut prin toate stadiile; mi-am păstrat însă concentrarea permanentă pe urmărirea trendurilor cosmetice, pe ce anume îşi doresc femeile când afirmă că vor să fie frumoase, pe viziunea lor asupra îngrijirii frumuseţii.”

    Spune că după ce s-a documentat şi a purtat mai multe discuţii atât cu consumatorii, cât şi cu oameni implicaţi în domeniu, a ajuns la o concluzie clară: „Ne îndreptăm către un model mai simplu şi mai curat – o frumuseţe sănătotasă. Iar asta presupune din punctul meu de vedere o abordare de ansamblu a frumuseţii”.

    A observat că există două coordonate mari de care femeile ţin cont atunci când afirmă că îşi doresc să fie frumoase – timpul şi naturaleţea. „Iată că ne îndreptăm către o nouă perioadă, un model mai simplu şi diferit de cel al anilor trecuţi, în care ne dorim să fim frumoase arătându-ne chipul, cu un minimum de timp investit în machiaj şi cu ingrediente sănătoase şi pentru pielea noastră.”

    Astfel, spune că în cadrul Strop Concept şi-a propus să ofere clienţilor „nu doar tratamente cosmetice, ci un hub în care să redescopere tezaurul vegetal românesc, unde să punem în valoare capitalul plantelor româneşti”.
    Bazele afacerii Careless Beauty, de pildă, au fost puse de antreprenoarea Elena Oancea, în 1992, iar în prezent acesta deţine patru brevete de invenţie pentru produse dermatocosmetice organice şi utilizează peste 40 de specii de plante româneşti, potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN.

    Ulterior, conform spuselor sale, toate încasările începând cu anul înfiinţării au fost reinvestite în permanenţă în terenuri, lucrări agricole, realizarea culturilor de plante, în dezvoltarea reţetarelor, în cercetare ştiinţifică şi pentru obţinerea avizelor necesare.

    Investiţia totală în acest centru a ajuns la 30.000 de euro. Aflat într-o vilă de peste 100 de metri pătraţi din cartierul bucureştean Cotroceni, oferă, în cadrul acestuia, tratamente cu dermatocosmetice organice, consultanţă personalizată şi informaţii despre segmentul de estetică organică. Alături de aceste servicii, clientele regăsesc în cadrul centrului expoziţii de artă, cu parfumuri artizanale, cu miere brută sau la prima mână sub un brand propriu (Strop de miere), ateliere tematice.

    „N-aş putea estima o valoare a pieţei industriei saloanelor de frumuseţe, dar pot spune cu certitudine că miza este mare, există concurenţă, însă concurenţa este bună. Iar în ceea ce priveşte zona de cosmetică organică, sunt convinsă că există loc de dezvoltare”, descrie Andreea Emilian potenţialul pieţei pe care activează. Din punctul ei de vedere, cosmetica organică este deocamdată o nişă, cu potenţial de expansiune. „Avem tendinţa de a ne întoarce la natură, ne îndreptăm către un model mai relaxat, mai firesc şi mai curat: ne dorim o frumuseţe arnonioasă, detaşată de echipamente cosmetice şi de artificial.”