Tag: fizica

  • CUTREMUR în zona Hunedoara. Alte două seisme au avut loc în zona Galaţi

     Seismul din regiunea Transilvania, Hunedoara s-a produs la o adâncime de 15 kilometri şi a avut intensitatea III în zona epicentrală, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

    Oraşele apropiate de epicentrul seismului sunt: Haţeg (şase kilometri), Hunedoara (15 kilometri), Simeria (29 de kilometri), Deva (31 de kilometri) şi Orăştie (37 de kilometri).

    Tot joi s-au produs alte două cutremure, în zona Galaţi, unul de 2,5 grade pe scara Richter, la ora 00.47 şi celălalt de 2,6 grade, la ora 02.28.

    Un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter, s-a produs miercuri, la ora 00.56, în judeţul Prahova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radulian, despre SEISMELE de la Galaţi: Nu sunt influenţate de exploatări. Se pot produce alunecări

     La finalul unei şedinţe care a avut loc luni la sediul INFP de la Măgurele, Mircea Radulian a susţinut o serie de declaraţii alături de Tudor Prisecaru, secretar de stat pentru Cercetare în Ministerul Educaţiei.

    Radulian a explicat că forajele din zonă se fac la adâncimi între 100 şi 700 de metri, în timp ce cutremurele s-au produs la 5 – 10 kilometri. În plus, exploatările în zonă se fac de aproximativ 40 de ani, perioadă în care nu s-au înregistrat “fenomene speciale”, şi există astfel de exploatări din Moldova, în toată Câmpia Română până spre vest, a completat Radulian.

    Tudor Prisecaru a spus la rândul său că OMV Petrom, care face exploatări în zonă, nu dispune de o tehnologie care să permită forarea la o adâncime mai mare de 1.000 de metri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului: Cutremurele de la Galaţi pot cauza pătrunderea gazului în apă, dar nu e periculos

     Ionescu a a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că acolo unde la suprafaţă sunt exploatări de gaze, se poate întâmpla “să scape” o pungă în pânza freatică şi să miroasă apa a sulf, aşa cum au reclamat oamenii din zona afectată. El a precizat însă că nu este un fenomen periculos.

    Directorul general al INFP a mai spus că instituţia a mai instalat, în zona localităţilor Izvoarele, Slobozia Conachi şi Negreşti din Galaţi, pe lângă cele trei staţii seismice portabile montate vineri pentru a localiza cu precizie unde se produc aceste cutremure, şi echipamente care măsoară deplasarea faliilor cu rezoluţie de un milimetru. Datele culese de acestea sunt corelate cu informaţii din toată reţeaua, prelucrate la Bucureşti de un soft şi interpretate de seismologi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OPT CUTREMURE în zona Galaţi, în ultimele 12 ore

     Primele două seisme, cu magnitudinea de 2,9, respectiv 3 grade, au avut loc în noaptea de miercuri spre joi, la un interval de cinci minute unul de celălalt.

    Următoarele două cutremure s-au produs la ora 07:37 şi la ora 07:43 şi au avut magnitudini de 3,6, respectiv 2,7 grade.

    Alte cutremure au avut magnitudinea de 2,8 grade (la ora 08:34), 3 grade (la ora 08:52), 3,1 grade (la ora 09:41), 3,8 grade (la ora 12:27).

    Din 23 septembrie, la Galaţi s-au produs 22 de cutremure de peste 2,5 grade pe scara Richter, cel mai puternic, produs pe 29 septembrie, având 3,9 grade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NOUĂ CUTREMURE în septembrie, în zona Galaţi. Cel mai recent, de 3,6 grade, a avut loc luni. Ponta: Nu reprezintă un motiv de panică

     Cutremurul a avut intensitatea II în zona epicentrală şi s-a produs la o adâncime de cinci kilometri, a precizat Institutul Naţional pentru Fizica Pământului.

    Oraşele apropiate de epicentrul seismului sunt Galaţi (20 de kilometri), Brăila (28 de kilometri), Măcin (38 de kilometri),Tecuci (51 de kilometri) şi Focşani (53 de kilometri).

    Un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richeter, s-a produs duminică, la ora 21.10, la o adâncime de 10 kilometri. Epicentrul seismului a fost la 17 kilometri de municipiul Galaţi, la 27 de kilometri de Brăila, la 36 de kilometri de Măcin, la 53 de kilometri de Tecuci şi la 57 de kilometri de Focşani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cutremur în zona Giurgiu

     Oraşe apropiate de epicentrul seismului sunt Gorno Ablamovo (37 de kilometri) ,Obretenik (41 de kilometri),Vetovo (42 de kilometri) şi Videle (45 de kilometri).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungureanu despre contractul cu Bechtel: Ori a dispărut, ori e o minciună ce acoperă neregularităţile

     Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, senator de Arad, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Forţa Civică Arad, despre contractul cu Bechtel, dacă l-a solicitat cât a fost premier, şi despre posibilitatea dispariţiei acestuia.

    “Nici nu îmi pot imagina că acel contract nu se află la ministerul de resort. Sunt surprins, pentru că în mod normal contractul nu are de ce să dispară. Nu se pot întâmpla decât două lucruri: a dispărut fizic, iar atunci cineva trebuie să plătească şi există funcţionari din minister care au opis cu toate hârtiile aflate în fişetele lor, sau contractul există şi totul este, de fapt, o cumplită minciună făcută să acopere toate neregularităţile acestui contract, care este de departe un campion al costurilor per kilometru de autostradă din toată Europa”, a spus senatorul.

    În varianta că documentul original a dispărut, “cineva ori a fost neglijent, ori a făcut-o intenţionat”, a afirmat Ungureanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tocală: Vor fi 30 de minute de sport la grădiniţe, iar orele de sport în şcoli vor fi dublate

    “Am avut ultima şedinţă interministerială, în urmă cu două zile, la care au participat şi miniştrii de resort. Se introduc 30 de minute de mişcare, zilnic, la grădiniţe. Vor avea 15 minute de înviorare şi alte 15 minute la jumătatea cursurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internetul şi lumea fizică

    Nu cu multă vreme în urmă am colaborat la dezvoltarea unei aplicaţii ce se înscrie într-o categorie care se dezvoltă în ritm accelerat în ultima vreme. În esenţă, era vorba de monitorizarea unor “evenimente” din sfera domestică, detectabile prin nişte senzori. În prima etapă, partenerii noştri scandinavi au conectat senzorii la un panou plasat de regulă lângă uşa de acces într-o locuinţă (sau alte spaţii interioare) astfel încât proprietarul să poată examina la plecare dacă totul este în ordine: dacă nu a lăsat aragazul pornit, dacă nu a uitat vreo fereastră deschisă şi aşa mai departe.

    Dezvoltarea firească a produsului este uşor de intuit: să permită proprietarului să monitorizeze locuinţa prin internet, folosind un telefon mobil sau orice alt aparat cu acces la web. Desigur că în această fază e vorba şi de administrare, pentru că proprietarul poate permite şi altor persoane să monitorizeze locuinţa, fie pentru o perioadă stabilită (de pildă, pe durata vacanţei), fie permanent (de regulă unei rude sau unui prieten). Semnalele senzorilor trebuie colectate într-un punct central şi distribuite doar celor în drept, iar la apariţia unor evenimente critice trebuie să-l atenţioneze pe proprietar (de pildă, printr-un SMS).

    În viitorul apropiat, proprietarul va putea emite comenzi (să închidă o fereastră, să acţioneze termostatul etc.).Până aici, nimic spectaculos. Dar acum să mai punem în ecuaţie un program oarecum inteligent instalat pe telefon, care va avea în grijă rezolvarea celor mai multe situaţii tipice, eventual chiar cu posibilitatea să “înveţe” modul de operare al utilizatorului. Se schimbă doar un lucru: cea mai mare parte a comunicaţiei prin internet se desfăşoară între nişte aparate.

    Nişte “lucruri” din lumea fizică. Ne apropiem astfel de un teritoriu care se cheamă “Internetul Lucrurilor” (Internet of Things), definit încă din 1999 de britanicul Kevin Ashton, dar despre care majoritatea analiştilor sunt de acord că este deja abordabil pe scară largă, iar anul 2013 va marca intrarea sa în mainstream. Alte analize spun că în foarte scurt timp cea mai mare parte din traficul de informaţii prin internet nu va mai fi generat de oameni, ci de obiecte. Mai mult chiar, majoritar va fi schimbul de date în care oamenii nu sunt implicaţi.

    Indiscutabil, beneficiile pot fi imense, mai ales în combinaţie cu etichetarea cu RFID (Radio-Frequency Identification). În Australia, biologii plantează în fiecare an mai mult de un milion de senzori miniaturali pe diferite soiuri de cereale de pe întregul teritoriu, pentru a monitoriza atât condiţiile de mediu, cât şi rata de creştere a plantelor, în speranţa că vor găsi combinaţiile cele mai productive. Monitorizarea şi gestionarea traficului auto este o altă zonă de aplicabilitate, iar sistemele orientate pe mijloace de transport în comun au ajuns şi pe la noi. Mai exotice par experimentele de la Nike şi Fitbit, care vizează senzori plasaţi în echipamentul sportiv, astfel încât sportivii să-şi urmărească şi să-şi amelioreze performanţele. În sfârşit, înlocuirea codurilor de bare cu etichete RFID va permite frigiderului să ne facă lista de cumpărături, sau chiar să comande prin internet ceea ce crede că ne lipseşte.

    Pe de altă parte, Internetul Lucrurilor implică o serie de provocări la care lumea ştiinţifică şi tehnologică încearcă să răspundă. În primul rând este vorba de o creştere uriaşă a cantităţii de date pe care internetul va trebui să le transporte. Apoi este problema unui sistem de identităţi pentru toate aceste aparate şi toţi aceşti senzori. Securitatea şi confidenţialitatea provoacă deja îngrijorare.

    Dar, dacă e să-l credem pe Andrew Rose de la Forester Research, drumul e fără întoarcere şi merge spre reţele de aparate independente şi autonome.
    Vom putea stăpâni toată această complexitate, în care aparatele provoacă efecte în lumea reală, fizică? Poate merită să ne amintim că nava Enterprise nu era comandată de comandorul android Data, ci de un om, Jean-Luc Picard. Poate pentru că simţul moral nu va fi niciodată implementat în aparatele care formează Internetul Lucrurilor. Independente şi autonome.