BusinessMagazin

Tag: Financial Times

  • Ţara care vrea să scape de TOATE maşinile diesel. Ce sume vor primi şoferii care sunt dispuşi să-şi vândă vehiculele

    Prim-ministrul britanic a anuntat o serie de subvenţii acordate celor care sunt de acord să renunţe la maşinile diesel. Aceştia ar urma să primească între 1.000 şi 2.000 de lire sterline, scriu cei de la Financial Times.
     
    În februarie, Comisia Europeană a trimis guvernului britanic o ultimă avertizare cu privire la lipsa de reacţie faţă de depăşirea limitei de poluare în Londra şi alte 15 oraşe. Marea Britanie a fost una dintre cele 5 ţări ce au primit, în 2013, o astfel de avertizare; celelalte au fost Germania, Franţa, Italia şi Spania.
     
    Ca urmare, guvernul a anunţat acordarea de subvenţii în valoare totală de 290 milioane de lire sterline pentru cei care vor să achiziţioneze maşini electrice sau hibrid.
     
    O altă măsură a fost deja propusă de Sadiq Khan, primarul Londrei, care a cerut impunerea unei taxe de 10 lire pentru orice maşină cu standarde euro mai vechi de 5 ani care tranzitează centrul oraşului.
     
    Germania ar putea chiar interzice, începând din anul 2030, vehiculele cu motoare diesel şi benzină, iniţiativa fiind susţinută de reprezentanţii landurilor şi recomandată inclusiv Uniunii Europene, în contextul ratificării Acordului de la Paris privind limitarea poluării, relatează revista Der Spiegel.
     
    O rezoluţie adoptată de Bundesrat (Camera superioară a Parlamentului german) exprimă susţinere pentru interzicerea, începând din anul 2030, a vehiculelor cu propulsie diesel şi benzină în toate landurile din Germania. Rezoluţia este rezultatul unei înţelegeri a reprezentanţilor landurilor conduse de formaţiunile Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga) şi Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU, centru-dreapta). CDU şi SPD formează alianţa politică aflată la guvernare şi la nivel central în Germania.

     

  • Şaptezeci şi cinci de publicaţii iau atitudine împotriva fenomenului ”ştirilor false”

    Proiectul Trust a fost implementat în 75 de publicaţii care au fost de acord să aplice opt indicatori de bază care să arate etica organizaţiei în urma unui interviu acordat de o persoană publică despre îngrijorările provocate de fenomenul “ştiri false”. Principiile includ menţionarea sursei de finanţare a publicaţiei, modalitatea aplicată pentru a corecta o ştire şi încadrarea unui articol în categoria ştiri, opinii sau conţinut sponsorizat, potrivit Mediafax.
     
    Google, Facebook, Bing şi Twitter vor folosi de acum indicatori de încredere pentru a indica jurnalismul de calitate. Câteva organizaţii vor alege să pună un astfel de indicator pe site-ul oficial pentru a demonstra că fac parte din proiect.
     
    Sally Lehrman, un jurnalist care conduce proiectul din Centrul Markkula pentru Etică Aplicată, din cadrul Universităţii Santa Clara, a declarat că acesta a început înainte ca ştirile false să o problemă prezentă în alegerile prezidenţiale din SUA, 2016. Proiectul a fost lansat în 2014 şi îşi propunea să utilizeze algoritmi care să ajute promovarea jurnalismului de calitate.
     
    “Este pentru prima oară când vedem că agenţiile de ştiri lucrează împreună pentru a rezolva criza încrederii în media. Pentru mine, ca jurnalist, acest lucru este vital datorită rolului pe care îl joacă jurnaliştii în viaţa noastră, de la deciziile de pe care le luăm, până la înţelegerea funcţionării unui guvern”, a declarat Sally Lehrman.

  • Una dintre cele mai mari bănci din lume vrea să înlocuiască 48.000 de oameni cu roboţi. Angajaţii actuali sunt „uneori ineficienţi”

    Este una dintre cele mai mari bănci din lume, dar se pare că zeci de mii de locuri de muncă la Deutsche Bank riscă să fie luate de către roboţi. John Cryan, CEO al Deutsche Bank, spune că actualii angajaţi sunt prea „predispuşi la erori” şi „uneori ineficienţi”, potrivit Daily Mail. 

    În următorii trei ani, firma intenţionează să implementeze acest trend în speranţa de a ţine pasul cu rivalii săi. Cryan a vorbit cu Financial Times despre planurile sale de a crea mai mult spaţiu pentru tehnologie în companie.

    „Angajam 97.000 de oameni. Colegii au cel mult jumătate din acest număr”, a spus CEO-ul. În 2015, Deutsche Bank a anunţat că va desfiinţa peste 9.000 de locuri de muncă în următorii cinci ani, iar până în prezent compania a renunţat la aproximativ 4.000 de oameni. Cryan a explicat că în următorii ani vor folosi tehnologia pentru a eficientiza procesele. „Acţionăm mult prea mult manual, ceea ce ne face predispuşi la erori, respectiv ineficienţi. Există, însă, tehnologizare”, declară acesta.

    „Fiecare bancă are, în prezent, un departament imens şi înfloritor de oameni care fac aceleaşi lucruri. Nu este un avantaj competitiv şi eşti expus la greşeli”, a adăugat el. Totuşi, nu a menţionat cu exactitiate ce locuri de muncă riscă să fie automatizate.

    Vestea sa vine la doar o lună după ce un raport a arătat că 70% dintre americani se tem că jobul lor va fi, în curând, preluat de un robot.Studiul, realizat de Centrul de Cercetare Pew, a constatat o anxietate larg răspândită în legătură cu impactul general al schimbărilor tehnologice. 

     

  • FT: Schimbări în domeniul investiţiilor speculative/ O nouă generaţie de manageri preia controlul

    Nimănui nu-i place să fie numit barbar. La un sfert de secol după ce preluarea, în 1988, a firmei RJR Nabisco de către Kohlberg Kravis Roberts a inspirat romanul bestseller “Barbarii de la poartă” (“Barbarians at the Gate”), unul dintre fondatorii grupului privat de investiţii de capital oferă o descriere alternativă asupra firmei sale. George Roberts, R-ul din KKR, a declarat la o conferinţă organizată de Financial Times în New York că el consideră KKR drept prima forţă într-un front de investitori care au perturbat ordinea capitalistă în anii 1980 prin implicarea în efortul admirabil al dezagregării corporatiste. KKR a făcut companiile mai eficiente, susţine el. “Oamenii uită că RJR nu avea de fapt nicio conducere”, adaugă George Roberts.

    “În prezent, George Roberts şi generaţia fondatorilor firmelor de acest tip au devenit miliardari care deţin controlul asupra universului serviciilor financiare prin cumpărarea de companii şi creşterea gradului de îndatorare, în efortul de a perturba echipe de management care au poziţii confortabile şi a forţa astfel reducerea costurilor de producţie şi a impozitelor aplicate. Îi eclipsează pe majoritatea managerilor companiilor înscrise pe Wall Street la capitolul profitabilităţii obţinute (…)”, subliniază editorialiştii FT Henny Sender şi Gary Silverman, precizând însă că “fondatorii unora dintre cele mai mari firme specializate în cumpărarea masivă de capital privat se pregătesc să cedeze controlul unei noi generaţii, care se va confrunta cu un mediu de afaceri mai restrictiv”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi reglementări pentru Facebook, Google şi Twitter

    Proiectul “Legii reclamelor corecte” a apărut după ce s-a aflat că o structură rusă care se numeşte Agenţia de Cercetare în domeniul Internetului (Internet Research Agency, IRA), care ar avea legături cu Kremlinul, a cumpărat spaţiu publicitar pe platforme de socializare online pentru a influenţa opiniile înaintea scrutinului prezidenţial desfăşurat în Statele Unite în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arta pe care o poţi călca în picioare

    Printre companiile care au convins artişti să-şi lase opera călcată în picioare se numără Amini Carpets din Italia, care s-a asociat cu galeria newyorkeză de artă R&Company pentru colecţia Woven Forms la care au lucrat artişti şi designeri, cum ar fi Haas Brothers, care au creat carpete viu colorate inspirate de blănurile de animale puse pe jos prin case.

    Un alt exemplu este producătorul britanic Brintons, care a colaborat cu cineastul Shezad Dawood, care a folosit ca inspiraţie picturi ale sale şi role de film parţial neexpus; iar firma Christopher Farr a lansat în ediţie limitată de covoare de inspiraţie indiană după o pictură creată special de pictorul Howard Hodgkin.

  • IKEA modifică strategia, intrând şi pe segmentul comerţului online

    Torbjörn Lööf, directorul Inter Ikea, a declarat că decizia de a colabora cu grupuri online de retail este parte a unui amplu plan de restructurare, care include şi trecerea la noi tipuri de magazine, situate în centrele oraşelor. Printre companiile online cu care ar putea colabora Ikea s-ar putea număra Amazon şi Alibaba, deşi Torbjörn Lööf a refuzat să dezvăluie vreun nume.

    “Este vorba de cea mai mare evoluţie în modul în care clienţii interacţionează cu Ikea de la crearea conceptului”, a explicat Torbjörn Lööf pentru Financial Times.

    Proiectul prezentat de Lööf intervine pe fondul crizei fără precedent din domeniul retail. Unele dintre cele mai mari companii din lume – inclusiv Sears şi Toys ‘R’ Us – au ajuns în pragul falimentului, iar vânzările a numeroase malluri din Statele Unite au scăzut puternic din cauza trecerii clienţilor în mediul online.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mark Zuckerberg vrea să vândă acţiuni Facebook în valoare de 12 miliarde de dolari

    Co-fondatorul Facebook a evitat aspectul instanţei care ar putea fi jenant pentru el şi companie, prin soluţionarea unui proces adus de acţionarii nemulţumiţi de o reclasificare a stocului pe care au descris-o ca fiind “auto-interesată” şi care ar dilua valoarea obişnuită a unei acţiuni.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • FT: De la Revoluţia comunistă la criza financiară globală, marile MINCIUNI ale secolului

    “Cele două aniversări marcate anul acesta – centenarul Revoluţiei ruse şi un deceniu de la începerea crizei financiare globale – au în comun mai multe lucruri decât ar părea. Ambele evenimente au importanţă autoevidentă. Revoluţia bolşevică a instaurat o dictatură care s-a remarcat de-a lungul secolului 20 concurând pentru hegemonie cu fascismul (în prima etapă), iar ulterior cu liberalismul bazat pe economia de piaţă. La rândul său, criza financiară a clătinat modelul apărut victorios după Războiul Rece”, scrie editorialistul FT Martin Sandbu într-un articol intitulat “De la Lenin la Lehman – marile minciuni. Cei care vor salvarea capitalismului trebuie să observe efectele Revoluţiei ruse”.

    “Comunismul absurd dezvoltat în Blocul sovietic până în anii 1980 s-a prăbuşit sub greutatea propriilor contradicţii economice şi politice. Criza politică din ultimul an demonstrează că trebuie să urmărim dacă economiile de piaţă vor avea aceeaşi soartă. Însă similarităţile sunt mai profunde decât amploarea istorică a celor două evenimente. Conţinutul actualelor riscuri asupra liberalismului economiei de piaţă este acelaşi care a doborât rivalul acestui sistem. Comunismul a eşuat pentru că a comis două tipuri de minciuni.

    Primul tip a constat în trădarea visului care a atras iniţial milioane de oameni: o societate a egalităţii, solidarităţii şi realizării de sine prin scopuri colective. Credinţa în acest vis a rezistat mult mai mult decât s-ar putea justifica până şi în spaţiul central al comunismului, chiar şi în Occident. Până la urmă, a fost ştearsă de realitate. A doua minciună a fost un sistem economic fondat pe minciună şi autoiluzie. Acum aproape că s-a uitat, dar o mare parte a secolului 20 au fost dezbateri dacă planificarea centralizată sau pieţele descentralizate ar asigura cea mai eficientă alocare a resurselor.

    Argumentul în favoarea controlului statului asupra mijloacelor de producţie era că doar planificarea centralizată putea depăşi risipa de resurse generată de şomajul masiv capitalist şi de recurentele deficienţe de cerere care generează recesiune. La nivel practic, planificarea centralizată era deplorabilă la capitolul producerii şi alocării resurselor de care aveau nevoie cetăţenii. Dar, în loc de a se corecta, economia planificată a generat o mare minciună la care trebuia să se alinieze încrederea publică a tuturor, chiar dacă fiecare ştia bine adevărul. «Vă faceţi că ne plătiţi, iar noi ne facem că muncim», era o glumă care circula de la Rostock la Vladivostok, dar şi o constatare asupra realităţii”, explică Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Întoarcerea lui Engels

    Pentru a-i reuşi planul, Collins trebuia să găsească o statuie a coautorului ”Manifestului Partidului Comunist“, pe care a pornit să o caute în fosta Uniune Sovietică.

    A găsit una în Ucraina, la Mala Pereşcepîna, abandonată în spatele unui magazin, unde zăcea în noroi, tăiată în două şi acoperită de muşchi, şi de care autorităţile au fost de acord să se despartă şi a adus-o la Manchester. După curăţare şi reasamblare, statuia a fost recent inaugurată, artistul justificându-şi demersul prin faptul că el consideră că Engels, prin problemele pe care le pune, rămâne relevant şi în ziua de azi şi nu trebuie uitat.