BusinessMagazin

Tag: finalizare

  • MedLife a finalizat achiziţia diviziei de servicii medicale Polisano

    În prezent MedLife deţine în Transilvania 5 spitale mono si pluridisciplinare, 7 laboratoare de analize, 8 clinici cu departamente de imagistică medicală, 2 maternităţi şi un centru de fertilizare in vitro.

    “Din acest moment, MedLife devine lider detaşat şi la nivelul regiunii Transilvania, cu peste 60 milioane de euro cifră de afaceri numai în această zonă geografică şi finalizează cu succes una dintre cele mai relevante şi complexe acţiuni de pe piaţa serviciilor medicale din România”, a declarant Mihai Marcu, preşedinte şi CEO al MedLife.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde vrea Ikea să deschidă al treilea magazin din România

    Ikea vrea să deschidă al treilea magazin din România la ieşire din Timişoara, pe un teren care a fost deja cumpărat, reprezentanţii retailerului de mobilă şi decoraţiuni informând Primăria comunei Dumbrăviţa că vor să realizeze şi un sens giratoriu în zonă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Primul magazin Ikea din afara Bucureştiului va fi realizat la ieşire din Timişoara, în comuna Dumbrăviţa, iar lucrările ar putea fi finalizate în cel mult trei ani.

    Primarul comunei Dumbrăviţa, Victor Malac, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că recent, instituţia pe care o conduce a eliberat un certificat de urbanism pentru spaţiul comercial.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • C&W Echinox: În ţară, livrările de spaţii comerciale vor accelera în 2018 spre 200.000 mp

    Anul trecut, în ţară au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, iar în Bucureşti a fost finalizată extinderea proiectului AFI Palace Cotroceni, care a mărit suprafaţa închiriabilă a proiectului cu circa 8.000 de metri pătraţi, până la 90.000 mp.

    Astfel, stocul de spaţii comerciale moderne din afara Capitalei a ajuns la 2,42 milioane de metri pătraţi, în timp ce suprafaţa mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale din Bucureşti măsoară 1,2 milioane de metri pătraţi, luând în calcul şi închiderea hipermarketului Carrefour şi a galeriei comerciale din cadrul proiectului Vitantis Shopping Center, la începutul acestui an.

    La nivelul Bucureştiului, cea mai mare densitate de spaţii comerciale se află în sectorul 1, cu un nivel de circa 967 mp/1.000 de locuitori, pe poziţiile următoare fiind situate sectoarele 6 (842 mp/1.000 de locuitori) şi 3 (704 mp/1.000 de locuitori).

    În ţară, oraşele cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale rămân Suceava (1.167 mp/1.000 de locuitori) şi Oradea (926 mp/1.000 de locuitori), în timp ce în oraşele primare, cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, acest indicator variază între 380 mp/1.000 de locuitori în Craiova şi 694 mp/1.000 de locuitori în Timişoara.

    În acest context, oraşele din România în care sunt programate spre livrare noi spaţii de retail în decursul acestui an sunt Timişoara, Craiova, Bistriţa, Sibiu, Buzău, Satu Mare, Baia Mare, Slobozia, Roman şi Focşani, finalizarea unora dintre aceste proiecte fiind condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de construire în timp util. Cei mai activi dezvoltatori în ceea ce priveşte livrările planificate în acest an sunt Prime Kapital, NEPI Rockcastle şi Iulius Group. De altfel, Cushman & Wakefield Echinox a semnat un parteneriat strategic cu Prime Kapital în vederea închirierii proiectelor de retail pe care grupul le va dezvolta în România.

    În ciuda faptului că rata medie de neocupare a centrelor comerciale din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut de la 4% la 3%, stocul de retail va rămâne stabil, punând presiune pe nivelul chiriilor din centrele comerciale dominante, al caror grad de ocupare este de aproape 100%. În următorii ani, este planificată extinderea proiectelor Colosseum Retail Park şi Promenada Mall, precum şi dezvoltarea unor parcuri de retail în Baloteşti (DN 1 Value Center) şi pe bulevardul Theodor Pallady, pe platforma Policolor.

     

  • Statul român va deveni acţionar majoritar la Şantierul Naval 2 Mai Mangalia

    „Negocierile dintre statul român şi investitorul strategic interesat în Şantierul Naval DMHI Mangalia au fost finalizate în seara zilei de miercuri, 21 martie. Astfel, Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia va renunţa la exercitarea dreptului de preferinţă cu privire la achiziţia pachetului de acţiuni deţinut de Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering la societatea Daewoo Mangalia Heavy Industries SA Mangalia, urmând ca, ulterior, Damen Shypyards Group să cesioneze, cu titlu gratuit, către Şantierul Naval 2 Mai SA, 2% din pachetul de acţiuni, astfel încât structura de acţionariat a Societăţii Mixte care rezultă în urma asocierii să arate astfel: 51% Şantierul Naval 2 Mai SA (deţinut de statul român), şi 49% Damen Shipyards Group”, se arată în comunicatul ministerului, transmis joi.

    „Oferta fermă autentificată va fi depusă în scris în cursul zilei de astăzi (n.n.- joi) la sediul Şantierului Naval 2 Mai. După Adunarea Generală Extraordinară a acţionarilor SN 2 Mai SA Mangalia, care va avea loc în data de 30 martie, partea română va intra în discuţii pentru elaborarea statului societăţii mixte”, precizează ministerul.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Statul român va deveni acţionar majoritar la Şantierul Naval 2 Mai Mangalia

    „Negocierile dintre statul român şi investitorul strategic interesat în Şantierul Naval DMHI Mangalia au fost finalizate în seara zilei de miercuri, 21 martie. Astfel, Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia va renunţa la exercitarea dreptului de preferinţă cu privire la achiziţia pachetului de acţiuni deţinut de Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering la societatea Daewoo Mangalia Heavy Industries SA Mangalia, urmând ca, ulterior, Damen Shypyards Group să cesioneze, cu titlu gratuit, către Şantierul Naval 2 Mai SA, 2% din pachetul de acţiuni, astfel încât structura de acţionariat a Societăţii Mixte care rezultă în urma asocierii să arate astfel: 51% Şantierul Naval 2 Mai SA (deţinut de statul român), şi 49% Damen Shipyards Group”, se arată în comunicatul ministerului.

    „Oferta fermă autentificată va fi depusă în scris în cursul zilei de astăzi (n.n.- joi) la sediul Şantierului Naval 2 Mai. După Adunarea Generală Extraordinară a acţionarilor SN 2 Mai SA Mangalia, care va avea loc în data de 30 martie, partea română va intra în discuţii pentru elaborarea statului societăţii mixte”, precizează ministerul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România: Pasajul Basarab, funcţional timp de 7 ani fără recepţie la finalul lucrărilor

    “Pasajul Basarab a fost deschis circulaţiei în anul 2011, în momentul în care s-au finalizat parţial lucrările şi s-au făcut toate testele de rezistenţă, dar fără să fie făcută recepţia la terminarea lucrărilor pentru că, la momentul inaugurării, o serie de lucrări adiacente care făceau parte din proiect nu erau finalizate. Este vorba despre parcarea de sub pasaj, lifturi, trotuarul rulant etc. Deschiderea pasajului fără recepţia la terminarea lucrarilor a fost posibila pentru că, pe vechiul regulament de receptie, prevăzut in H.G.273/1994, beneficiarii lucrărilor puteau prelua şi pune în funcţiune părti din lucrare”, transmite Primăria Capitalei printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, la preluarea mandatului actualei administraţii, la cinci ani de la punerea în funcţiune a pasajului, procesul de recepţie nu era demarat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată CEL MAI NOU spital din vestul ţării: a costat 12 milioane de euro – FOTO

    În data de 14.03.2018, (cu 2 zile inainte de finalizarea termenului prevazut in Contract),  s-a facut receptia Studiului de fezabilitate – CONSTRUIRE CORP (P+5) SPITAL CU SPECIALITATI PEDRIATICE SI LEGATURI FUNCTIONALE – ORADEA, STR. CORNELIU COPOSU, NR. 12 BIHOR , din cadrul Spitalului Clinic Municipal ,,Dr.Gavril Curteanu” Oradea.

    Cheltuielile pentru C+M sunt in valoare de 57.451.050,51 lei cu TVA  respectiv 12.355.065 eur cu TVA iar cheltuielile totale sunt in suma de 72.861.888,27 lei cu TVA respectiv 15.669.223 eur cu TVA.

    Diferenta dintre cele doua sume, o reprezinta cheltuielile cu: cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica, utilaje echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj iar din capitolul: Alte cheltuieli la C+M intra doar lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier.

    Aceasta investitie la  Spitalul Clinic Municipal a fost anuntat inca din 2017, intr-o  conferinţă de presă privind investiţiile efectuate în anul 2017, precum şi cele care urmează a fi realizate. La conferinţa susţinută de Maria Silaghi, managerul unităţii, a luat parte şi Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea.

    Citiţi mai multe pe infooradea.ro
     

  • Capitalistul săptămânii: Ernst Werner von Siemens

    Născut în 1816 la Lenthe, în apropierea oraşului german Hanovra, Ernst Werner von Siemens a crescut într-o familie numeroasă, având 13 fraţi şi surori. După finalizarea studiilor primare, Siemens a vrut să se înscrie la Academia din Berlin, dar situaţia materială a părinţilor nu a permis acest lucru; prin urmare, el s-a încris la Academia Militară din Prusia, la secţie de artilerie şi inginerie. Siemens şi-a demonstrat încă din acei ani inventivitatea, dezvoltând minele subacvatice care aveau să fie folosite în timpul mai multor conflicte.

    Întorcându-se acasă, el a decis să se dedice perfecţionării unor tehnologii deja existente, devenind un nume cunoscut pentru rezultatele sale. În 1843, a vândut drepturile asupra primei sale invenţii; cu banii rezultaţi în urma tranzacţiei, Siemens a dezvoltat un telegraf care în loc de codul Morse folosea un ac pentru a semnaliza literele. Pe baza invenţiei, germanul a fondat o companie ce a devenit repede un reper la nivel internaţional.

    În 1848, compania construia deja primul telegraf pe distanţă mare din Europa, legând Berlinul de Frankfurt. Fratele mai tânăr al lui Werner, Carl Wilhelm Siemens, a deschis o reprezentanţă la Londra. În deceniul următor, organizaţia a câştigat mai multe contracte în Rusia şi a deschis o altă filială la Sankt Petersburg.

    Un moment important în istoria Siemens a fost finalizarea liniei telegrafice indo-europene, în 1867, ce lega Calcutta de Londra. Siemens este astăzi cel mai mare producător industrial din Europa, având patru divizii principale: industrie, energie, sănătate, infrastructură şi oraşe. Compania este cunoscută îndeosebi pentru produsele medicale pe care le dezvoltă. Pe lângă invenţiile legate de telegraf, Werner von Siemens este considerat unul dintre părinţii ingineriei electrice. El a construit primul lift electric din lume în 1880 şi este creditat cu dezvoltarea troleibuzului. Numele lui a fost folosit pentru a denumi unitatea de măsură a conductivităţii electrice, siemensul.

    Werner von Siemens a fost căsătorit de două ori şi a avut trei copii care au preluat, alături de unchiul lor, Carl, conducerea companiei după 1890. Familia von Siemens deţine şi astăzi 6% din acţiunile companiei Siemens, fiind cel mai mare acţionar.

  • Peste un sfert din populaţia României trăieşte în oraşe cu proiecte Smart City

     
    Pe baza surselor publice care au acoperit subiectul pe parcursul ultimului an, informaţiilor furnizate de primării, companii şi interviurilor efectuate, 38 de oraşe mari, medii şi mici din ţară au, în faza de plan, în derulare sau deja finalizate, peste 200 de proiecte tip Smart City.

    “Suntem prezenţi în piaţa soluţiilor şi serviciilor Smart City şi am simţit, ca parte activă a acestui ecosistem, nevoia unui studiu complex şi a unei raportări actualizate în ceea ce priveşte evoluţia şi adopţia Smart City la nivelul României. Am centralizat şi identificat atât soluţii cu un mare nivel de replicabilitate, cât şi proiecte personalizate unor nevoi unice. Pe lista noastră am reunit nu doar Alba Iulia şi Oradea, adevărate motoare ale industriei, alături de Bucureşti, ci şi oraşe mici, cu proiecte ambiţioase, precum Balş, Mizil, Seini sau Târnăveni”, declară Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.

    Lista oraşelor înscrise în cursa Smart City este într-o continua evoluţie şi include, în prezent, municipalităţi precum Alba Iulia, Arad, Bacău, Balş, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Bumbeşti-Jiu, Călăraşi, Cernavodă, Comăneşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galaţi, Giurgiu, Gura Humorului, Iaşi, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moineşti, Oradea, Piatra Neamţ, Reşiţa, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Târgu Neamţ, Târnăveni, Timişoara, Tîrgu Bujor şi Tulcea.
    “Oraşele din listă însumează, conform ultimului recensământ, o populaţie de 5.631.788, iar faptul că peste un sfert din populaţia României trăieşte într-un oraş ce deja păşeşte în epoca Smart City ne bucură. Pe de altă parte, vedem şi potenţialul uriaş al acestor soluţii, dacă luăm în calcul atât populaţia totală, cât şi populaţia urbană rămasă neacoperită, ori locuitorii din oraşele cu proiecte Smart City ce încă nu se află în raza imediată a acestor beneficii”, spune Bărbuţ.

    Proiectele Smart City identificate au fost segmentate în şase categorii – Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance, clasificate în concordanţă cu raportările recente ale Uniunii Europene.
    Vegacomp Consulting a realizat, în funcţie de categoria sau categoriile bifate de către fiecare proiect în parte, un clasament naţional al verticalelor. Lideră este categoria Smart Governance, acoperită de 49 de proiecte, urmată îndeaproape, pe poziţia secundă, de Smart Living, cu 48 de proiecte. Locul al treilea este împărţit, la egalitate, de Smart Economy şi de Smart Mobility, fiecare cu 46 de proiecte în plan, în curs de implementare sau deja livrate. La distanţă urmează Smart Environment, cu 19 proiecte, şi Smart People, cu 13 iniţiative.

    Solutiile Smart City identificate şi în România şi, în acelaşi timp, scalabile la nivel mondial includ: iluminatul stradal, smart parking, monitorizarea video si furnizarea de servicii publice de WiFi, urmate, pe termen mediu, de sisteme de management al traficului, management al deşeurilor şi diferiti senzori, cum ar fi cei de mediu, folosiţi pentru monitorizarea calitatii aerului.

    Printre oraşele care îmbrăţişează soluţiile Smart City atât într-un mod inovator, cât şi acoperitor la nivelul locuitorilor, putem menţiona: Seini, singurul oraş independent energetic din România, Târgu Neamţ, care a amplasat pe întreaga sa suprafaţă iluminatul public cu LED, dar şi Gura Humorului, cu acoperire integrală cu servicii publice WiFi.

  • Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, la un pas să finalizeze cea mai nouă lovitură

    PIF Industrial  are ca obiect de activitate acordarea de consultanţă pentru afaceri şi management. Obiectul de activitate al Dedeman îl reprezintă comerţul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi al celor pentru vopsit, în magazine specializate.
     
    Cemacon S.A. este producător de cărămizi, ţigle şi alte produse pentru construcţii din argilă arsă, iar Cemacon Real Estate se ocupă de cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii.
     
    Consiliul Concurenţei va evalua tranzacţie pentru a stabili compatibilitatea  cu un mediu concurenţial normal.