Creşterea de anul trecut a fost cu 50% mai mare decât media ultimilor zece ani.
Cercetătorii afirmă că nivelul de CO2 a ajuns la cea mai ridicată concentraţie din ultimii 800.000 de ani, ca urmare a activităţii antropice şi fenomenului meteorologic El Nino.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Există posibilitatea, mai ales că acum suntem pe o tendinţă de încălzire, ca după, pentru că urmează o perioadă de răcire, acel aer rece să fie de proveninţă polară, pe acest mecanism de slăbire. Pentru localizare şi pentru a şti mai precis când, trebuie urmărite prognozele meteorologice. Structura aceasta este prezentă acolo în mod continuu, dar efectul este important iarna. Atunci este şi mai puternic şi face cuplajul până la suprafaţă. Întotdeauna există fluctuaţii în Vortex, dar uneori sunt mult mai puternice, în aşa fel încât transportul de aer polar se face până la latitudini foarte joase şi avem un episod cu temperaturi foarte scăzute”, a explicat climatologul.
Conform sursei citate, Vortexul polar este definit de curenţii de aer ce înconjoară Polul Nord, la înălţimi mari în atmosferă.
„În sezonul rece (noiembrie – martie), vortexul polar ajunge să influenţeze circulaţia atmosferică şi în atmosfera joasă, cu impact asupra fluctuaţiilor vremii resimţite de noi toţi. Un vortex polar puternic, izolează masele de aer rece, polar, deasupra Polului Nord, iar circulaţia atmosferică la latitudinile medii, de la înălţimi mari în atmosferă până la suprafaţă, e una preponderent zonală, de la vest la est. În acest caz, iarna, aerul de deasupra oceanului Atlantic (mai cald) este transportat peste continentul european determinând, în general, un regim termic mai blând”, a declarat Bojariua.
Dacă vortexul polar e slab, menţionează sursa precizată, el nu mai reuşeşte să ţină aerul rece, polar, deasupra zonei arctice şi se produc invazii atmosferice carcterizate de temperaturi foarte scăzute până la latitudini mai joase, posibile inclusiv până deasupra teritoriului României.
„Există posibilitatea, mai ales că acum suntem pe o tendinţă de încălzire, ca după, pentru că urmează o perioadă de răcire, acel aer rece să fie de proveninţă polară, pe acest mecanism de slăbire. Pentru localizare şi pentru a şti mai precis când, trebuie urmărite prognozele meteorologice. Structura aceasta este prezentă acolo în mod continuu, dar efectul este important iarna. Atunci este şi mai puternic şi face cuplajul până la suprafaţă. Întotdeauna există fluctuaţii în Vortex, dar uneori sunt mult mai puternice, în aşa fel încât transportul de aer polar se face până la latitudini foarte joase şi avem un episod cu temperaturi foarte scăzute”, a explicat climatologul.
Conform sursei citate, Vortexul polar este definit de curenţii de aer ce înconjoară Polul Nord, la înălţimi mari în atmosferă.
„În sezonul rece (noiembrie – martie), vortexul polar ajunge să influenţeze circulaţia atmosferică şi în atmosfera joasă, cu impact asupra fluctuaţiilor vremii resimţite de noi toţi. Un vortex polar puternic, izolează masele de aer rece, polar, deasupra Polului Nord, iar circulaţia atmosferică la latitudinile medii, de la înălţimi mari în atmosferă până la suprafaţă, e una preponderent zonală, de la vest la est. În acest caz, iarna, aerul de deasupra oceanului Atlantic (mai cald) este transportat peste continentul european determinând, în general, un regim termic mai blând”, a declarat Bojariua.
Dacă vortexul polar e slab, menţionează sursa precizată, el nu mai reuşeşte să ţină aerul rece, polar, deasupra zonei arctice şi se produc invazii atmosferice carcterizate de temperaturi foarte scăzute până la latitudini mai joase, posibile inclusiv până deasupra teritoriului României.
“Deci Comisia Europeană zice, tradus simplist, ‘Nu vedeţi că vă vindeţi ţara şi nu faceţi nimic pentru a contracara acest fenomen?’. Cu atât mai mult cu cât predecesorii ministrului Daea au anunţat că au în lucru un proiect legislativ pentru a proteja patrimoniul agricol al ţării. Şi eu îl întreb pe domnul ministru Daea, ce părere are despre de faptul că suntem undeva între 40 şi 70 la sută terenuri agricole fertile vândute către cetăţeni străini şi dacă are de gând să facă ceva în acest sens?”, a afirmat Paşcan.
Acesta a spus că în interpelarea adresată ministrului Petre Daea a scris că fenomenul vânzării terenurilor către străini este văzut drept “îngrijorător” de către Comisia Europeană, care ar fi comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare din Olanda.
Străinii au acces prea liber
Potrivit deputatului PMP, fermierii români se plâng că străinii au acces ‘prea liber’ la terenurile agricole, în timp ce alte state europene au impus condiţii dure în privinţa achiziţionării de terenuri de către străini. “I-am solicitat domnului ministru să îmi comunice dacă la nivelul Ministerului Agriculturii se pregăteşte o strategie vizând modificarea legislaţiei privind achiziţionarea terenurilor agricole de către străini, precum şi datele oficiale deţinute de minister privind vânzarea terenurilor din România către cetăţenii străini”, a evidenţiat deputatul PMP.
În răspunsul dat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prezentat joi presei de către Marius Paşcan, se arată că începând din anul 2014, când a fost adoptată Legea 17/2014, care reglementează măsurile de vânzare şi cumpărare a terenurilor, suprafaţa totală din oferte se ridica la 434.141 hectare, fără însă a se preciza câte oferte aparţin străinilor, scrie realitatea.net
“Deci Comisia Europeană zice, tradus simplist, ‘Nu vedeţi că vă vindeţi ţara şi nu faceţi nimic pentru a contracara acest fenomen?’. Cu atât mai mult cu cât predecesorii ministrului Daea au anunţat că au în lucru un proiect legislativ pentru a proteja patrimoniul agricol al ţării. Şi eu îl întreb pe domnul ministru Daea, ce părere are despre de faptul că suntem undeva între 40 şi 70 la sută terenuri agricole fertile vândute către cetăţeni străini şi dacă are de gând să facă ceva în acest sens?”, a afirmat Paşcan.
Acesta a spus că în interpelarea adresată ministrului Petre Daea a scris că fenomenul vânzării terenurilor către străini este văzut drept “îngrijorător” de către Comisia Europeană, care ar fi comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare din Olanda.
Străinii au acces prea liber
Potrivit deputatului PMP, fermierii români se plâng că străinii au acces ‘prea liber’ la terenurile agricole, în timp ce alte state europene au impus condiţii dure în privinţa achiziţionării de terenuri de către străini. “I-am solicitat domnului ministru să îmi comunice dacă la nivelul Ministerului Agriculturii se pregăteşte o strategie vizând modificarea legislaţiei privind achiziţionarea terenurilor agricole de către străini, precum şi datele oficiale deţinute de minister privind vânzarea terenurilor din România către cetăţenii străini”, a evidenţiat deputatul PMP.
În răspunsul dat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prezentat joi presei de către Marius Paşcan, se arată că începând din anul 2014, când a fost adoptată Legea 17/2014, care reglementează măsurile de vânzare şi cumpărare a terenurilor, suprafaţa totală din oferte se ridica la 434.141 hectare, fără însă a se preciza câte oferte aparţin străinilor, scrie realitatea.net
Fenomenul a fost remarcat în sud-vestul, în nord-estul şi în nord-vestul Marii Britanii, dar şi în Franţa sau Olanda şi s-a produs ca urmare a uraganului Ophelia care aduce aer tropical şi praf din Sahara.
CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
Ideile cu care se juca la vremea respectivă s-au concretizat mai târziu într-un joc ce avea să fie lansat în martie 2017 şi să devină unul dintre cele mai de succes jocuri din acest an. De când au început vânzările, peste 13 milioane de copii ale jocului PlayerUnknowns Battlegrounds (PUBG) au fost vândute pe glob, zdrobind recordurile de vânzări pe PC, stabilitate de giganţi precum Grand Theft Auto V, scrie Bloomberg. Un exemplar al jocului se vinde cu 30 de dolari (euro în Europa), astfel făcând un calcul simplu, jocul a generat cel puţin 390 de milioane de dolari în lunile în care se află la vânzare. Asta fără a lua în calcul obiectele virtuale care sunt cumpărate de jucători.
Pentru crearea PUBG, Green a intrat în parteneriat cu dezvoltatorul sud-coreean Bluehole Inc, a cărei valoare a crescut de 5 ori în ultimele trei luni ajungând la o valoare de 4,6 miliarde de dolari, potrivit 38 communications. 20% din companie este deţinută de Chang Byung-gyu, iar succesul jocului l-a făcut miliardar, cel puţin pe hârtie.
PlayerUnknowns Battlegrounds este un fel de “Hunger Games”, un loc unde 100 de jucători se luptă până doar 1 mai rămâne în viaţă. Jucătorii au la dispoziţie mai multe arme, dar şi vehicule dintre care şi trei maşini, iar una dintre acestea este Dacia 1310. Maşina este populară, mai ales în rândul gamerilor români. Compania a discutat cu producătorii de console de jocuri video pentru a lansa jocul şi pe aceste platforme şi a ajuns la un acord cu Microsoft pentru a fi lansat în exclusivitate pe Xbox, dar s-ar fi înţeles şi cu Sony pentru o lansare mai târzie, din 2018.
Green are un parcurs atipic: este de profesie fotograf şi designer grafic. S-a căsătorit cu o braziliancă şi a trăit în Sao Paulo până când cei doi au divorţat apoi el a mai trăit o perioadă în Brazilia deoarece nu-şi permite să-şi cumpere un bilet de avion.
Se juca jocuri video în timpul liber, însă s-a plictisit şi atunci a început să modifice anumite jocuri pentru a crea versiuni originale. Astfel a modificat jocul Arma 2 (shooter militar) într-un joc de supravieţuire insipirat de filmul japonez “Battle Royale” (sursa de inspiraţie şi pentru Hunger Games). Conceputul a fost de succes şi la un moment dat peste 70.000 de jucători avea acestă versiune de Arma 2. Pentru a nu avea probleme cu dezvoltatorul, Green nu a cerut bani pe mod. Modul a devenit popular şi Sony a licenţiat conceptul în 2014 pentru jocul H1Z1.
În acelaşi timp, Kin Chang, producătorul executiv al Bluehole, se gândea la acelaşi concept şi l-a invitat pe Green în Coreea. Cei doi s-au înţeles să facă un joc de la zero. Au început să lucreze la începutul lui 2016, iar în martie 2017 PUBG s-a lansat în versiunea de “early acces” pentru 30 de dolari. Deşi avea multe bug-uri si erori, jocul a devenit best-seller pe platforma Steam.
Green vrea să finalizeze versiunea jocului pentru PC pentru ca fanii să aibă o experienţă bună şi spune că se vede lucrând la Bluehole în anii următori.
De asemenea, studiul Fundaţiei „Salvaţi Copiii” România arată cu unul din patru copii a fost umilit în faţa colegilor.
Cercetarea făcută de către organizaţie a urmărit modul de reacţie al copiilor şi al părinţilor cu privire la fenomenul de bullying. Au fost vizate diferitele tipuri de manifestări asociate cu acest comportament, printre care se numără excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva sau violenţa fizică, potrivit csid.ro
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
De asemenea, studiul Fundaţiei „Salvaţi Copiii” România arată cu unul din patru copii a fost umilit în faţa colegilor.
Cercetarea făcută de către organizaţie a urmărit modul de reacţie al copiilor şi al părinţilor cu privire la fenomenul de bullying. Au fost vizate diferitele tipuri de manifestări asociate cu acest comportament, printre care se numără excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva sau violenţa fizică, potrivit csid.ro
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro