Tag: exporturi

  • Deficitul comercial a explodat în primele 11 luni din 2019: Exporturile au fost de 64,1 mld. euro, importurile au fost de 79,6 mld. euro, rezultând un minus de 15,5 mld. euro

    Veniturile din exporturi înregistrate în primele nouă luni ale anului trecut s-au ridicat la 64,1 mld. euro, în timp ce importurile au însumat 79,6, astfel că deficitul balanţei comerciale înregistrat în perioada ianuarie – noiembrie 2019, s-a situat la nivelul de 15,5 mld. euro, mai mare cu 21 mld. euro faţă de cel înregistrat în perioada similară din 2018, arată datele transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de perioada ianuarie-noiembrie 2018, exporturile au crescut cu 1,7% în primele 11 luni din 2019, iar importurile cu 4,1%.

    În luna noiembrie 2019, exporturile FOB au însumat 5998,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 7489,7 milioane euro, rezultând un deficit de 1490,9 milioane euro.

    Faţă de luna noiembrie 2018, exporturile din luna noiembrie 2019 au crescut cu 1,0%, iar importurile au scăzut cu 0,1%.

    În primele 11 luni din 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,2% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate  (31,8% la export şi respectiv 30,5% la import), arată datele INS.

    Totodată, valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 49338,9 milioane euro la expedieri şi de 59580,2 milioane euro la introduceri, reprezentând 76,9% din total exporturi şi 74,8% din total importuri, în timp ce valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 14839,3 milioane euro la exporturi şi de 20108,8 milioane euro la importuri, reprezentând 23,1% din total exporturi şi 25,2% din total importuri.

  • Deficitul comercial a explodat în primele 11 luni din 2019: Exporturile au fost de 64,1 mld. euro, importurile au fost de 79,6 mld. euro, rezultând un minus de 15,5 mld. euro

    Veniturile din exporturi înregistrate în primele nouă luni ale anului trecut s-au ridicat la 64,1 mld. euro, în timp ce importurile au însumat 79,6, astfel că deficitul balanţei comerciale înregistrat în perioada ianuarie – noiembrie 2019, s-a situat la nivelul de 15,5 mld. euro, mai mare cu 21 mld. euro faţă de cel înregistrat în perioada similară din 2018, arată datele transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de perioada ianuarie-noiembrie 2018, exporturile au crescut cu 1,7% în primele 11 luni din 2019, iar importurile cu 4,1%.

    În luna noiembrie 2019, exporturile FOB au însumat 5998,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 7489,7 milioane euro, rezultând un deficit de 1490,9 milioane euro.

    Faţă de luna noiembrie 2018, exporturile din luna noiembrie 2019 au crescut cu 1,0%, iar importurile au scăzut cu 0,1%.

    În primele 11 luni din 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,2% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate  (31,8% la export şi respectiv 30,5% la import), arată datele INS.

    Totodată, valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 49338,9 milioane euro la expedieri şi de 59580,2 milioane euro la introduceri, reprezentând 76,9% din total exporturi şi 74,8% din total importuri, în timp ce valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 14839,3 milioane euro la exporturi şi de 20108,8 milioane euro la importuri, reprezentând 23,1% din total exporturi şi 25,2% din total importuri.

  • România livrează 1 milion de perechi de pantofi la vecinii unguri şi încasează 24 milioane de dolari

    România trimite circa un milion de perechi de pantofi către Ungaria, ţara vecină care are o populaţie de două ori mai puţin numeroasă, dar un salariu mediu net aproape dublu faţă de cei 640 de euro net lunar pe plan local.

    Acest stat importă anual 111 milioane de perechi de pantofi în valoare de 637 mil. dolari. România e res­pon­sabilă pentru 4% din valoare şi 1% din vo­lum, ceea ce în­seamnă că preţul me­diu al pantofilor ce pro­vin din România este peste medie, de chiar patru ori mai ma­re. Mai exact, o pe­re­che de încălţări „made in Romania“ costă în me­die 24 de dolari, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza ra­por­tului anual al World Footwear.

    Preţul este prin­tre cele mai mari, aproape de cel din Germania şi de circa trei ori şi jumătate peste preţul de import al pantofilor din Cehia. Preţul mediu de import este de sub 6 dolari.

    Piaţa locală este a cincea cea mai importantă sursă de importuri pentru Ungaria, după Germa­nia şi Austria, urmate fiind de Italia şi Cehia, arată cel mai nou raport al World Footwear ce analizează im­por­tul şi exportul de încălţă­min­te de la nivel mondial.

    „La fel ca alte state eu­ro­pene, Ungaria este un hub de comerţ pentru ţările ve­cine. Atât importurile, cât şi exporturile au crescut puter­nic în 2018, în industria de încălţăminte fiind înregistrat un deficit minor“, potrivit aceleiaşi surse.

    România a exportat în 2018 pantofi în valoare de aproa­pe 1,1 mld. dolari, un ni­vel relativ constant în ultimii ani. Încălţările „made in Romania“ iau în special drumul Occi­dentului, pe când consumatorii locali cumpără în special pantofi produşi în Polonia şi China.

    România este unul dintre cei mai mari producători de încălţăminte din UE, însă exporturile acestui stat au stagnat în ultimul deceniu, cu uşoare variaţii de la an la an. În ultimii cinci ani au scăzut exporturile către toate pieţele importante din UE, produsele româneşti orientându-se către Turcia, spun analiştii World Footwear.

    Piaţa locală rămâne dependentă de statele membre, mai exact primii cinci parteneri comerciali – Italia, Austria, Germania, Slovacia şi Franţa – acoperind circa 85% din totalul exporturilor în valoare. Dacă în industria textilă suntem cunoscuţi ca producători în lohn şi concurăm ca preţuri de producţie cu ţări asiatice, pe piaţa de încălţăminte România este văzută ca un producător de pantofi de lux, în special de piele. De aceea, preţul mediu de export e de aproape 24 de dolari, printre cele mai mari.

  • Tipografia Infopress Group a ajuns la exporturi de 80% şi estimează afaceri de 32 milioane de euro în 2019

    Tipografia  Infopress Group, una dintre cele mai mari din România, şi-a consolidat anul acesta poziţia de jucător-cheie pe piaţa de profil din Europa, după ce a înregistrat exporturi de 80% din venituri. Piaţa de desfacere a companiei cuprinde 12 ţări din Europa Centrală şi de Vest, iar planurile companiei pentru perioada următoare vizează extinderea portofoliului cu noi clienţi şi destinaţii de export. Până la finalul acestui an, Infopress estimează o cifră de afaceri de 32 milioane de euro, în creştere faţă de 2018.

    Sectorul tipografic din România, puternic afectat de recesiunea economică din 2008 şi, ulterior, supus unei competiţii acerbe din partea mediului online, s-a reechilibrat abia în ultimii cinci ani. Marii jucători din piaţă au fost nevoiţi să îşi retraseze direcţiile de dezvoltare, iar Infopress Group a mizat pe piaţa externă, pariu ce a adus companiei o orientare preponderent către exporturi, care sunt estimate să atingă 24 milioane euro  în 2019, cu 2,1 milioane de euro mai mult decât în 2018.

    Activitatea Infopress se axează pe cele două componente majore ale industriei tipografice: publicaţii (reviste glossy, reviste cu jocuri, broşuri, cărţi softcover) şi retail (pliante comerciale, cataloage). Pe zona de retail, producţia tipografiei reprezintă circa 20% din piaţa de publicaţii comerciale de volum.
    „Flexibilitatea producţiei, capacitatea de a tipări formate deosebite şi adăugarea unor servicii cu valoare adăugată (inserturi promoţionale, servicii poştale) sunt principalele noastre atuuri pe piaţa europeană. Cele mai mari tipografii din Europa au o flexibilitate mai redusă în această privinţă, şi, totodată, costuri mai mari, iar serviciile de tipărire complexe sunt nişa pe care noi, ca jucător de dimensiuni medii, o putem exploata”, explică Albert Andras, vicepreşedinte al companiei.

    Tipografia de la Ordoheiul Secuiesc, unde lucrează peste 370 de angajaţi, tipăreşte zilnic 420.000 de reviste color broşate, capsate, materiale publicitare personalizate şi înfoliate. Mare parte dintre aceste produse ia apoi drumul Europei de Vest, unde ajunge prin intermediul sistemului logistic propriu al companiei. 
    „Planificarea producţiei, a livrărilor şi valorificarea la maximum a transporturilor sunt puncte cheie. Produsele Infopress ajung, în prezent, în nu mai puţin de 12 ţări, cum ar fi Franţa, Belgia, Olanda, Luxembourg, Marea Britanie, Germania sau Spania. Avem clienţi fideli, care ne recomandă la rândul lor partenerilor cu care lucrează. Cei mai importanţi sunt din zona de reviste de cuvinte încrucişate şi jocuri, IT&C, mobilă şi fashion. Pentru 2020, dorim să ne extindem mai mult pe zona de publicaţii de specialitate de foarte înaltă calitate şi pe zona de jocuri”, declară Albert Andras. În prezent, portofoliul de clienţi  cuprinde aproximativ  120 de companii din România şi din străinătate.

    Tipografia Infopress a fost înfiinţată în 1990, la Ordoheiu Secuiesc, pentru a tipări ziarul local, iar în cei 29 ani de activitate a trecut prin mai multe schimbări de acţionariat. Compania este deţinută în prezent de GED Capital, un administrator de fonduri de private equity care activează în sud-estul Europei şi în Peninsula Iberică. În România, a intrat pe piaţă încă din anii’90 şi se numără printre “pionierii” investiţiilor de acest fel. Infopress face parte din cel de-al doilea fond ridicat de GED pentru piaţa din România, fond ce a mai investit, printre altele, şi în companii precum Continental Hotels, Diamedix şi Happy Tour.

  • Exporturile de grâu al UE în creştere, România este lider

    UE a livrat 397.455 t de grâu în săptămâna încheiată pe 2 septembrie, comparativ cu 360.959 t livrate cu o săptămână mai devreme.

    România rămâne principalul exportator al blocului, livrările de grâu atingând un total de 1,4 milioane t în perioada menţionată.

    Franţa, principala putere agricolă a UE, este aşeptată să exporte 41% din totalul cantităţilor de grâu vândute din UE în perioada 2019-20. Exporturile totale de grâu franceze au atins 765.260 t în perioada 1 iulie – 2 septembrie, conform datelor Comisiei Europene.

    Arabia Saudită a devenit principala destinaţie pentru grâul UE, importând 507.921 t grâu comun între 1 iulie şi 2 septembrie, peste volumele importate de Algeria, de 451.161 t. Algeria era, de obicei, cel mai mare cumpărător de grâu din UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exporturile Germaniei se prăbuşesc şi aruncă cea mai mare economie din Europa în pragul recesiunii

    Exporturile Germaniei s-au prăbuşit în al doilea trimestru din acest an, ceea ce a împins cea mai mare economie din Europa în pragul recesiunii în T2 2019, potrivit Bloomberg.

    În ceea ce se conturează a fi un efect parşiv al conflictului comercial SUA-China, starea sectorului de producţie din Germania se înrăutăţeşte, iar exporturile au scăzut cu 1,3%, înregistrând cel mai mare declin din ultimii şase ani. Astfel s-a ajuns la o contracţie a PIB-ului, a doua pe anul acesta.

    Comerţul global slăbit şi încetinirea industriei auto târăsc Germania în pragul unei recesiuni care ar putea avea repercursiuni grave pentru întreaga economie din zona euro.

    Încrederea scăzută în mediul de business şi avertismentele lansate de cele mai mari companii din ţară adâncesc îngrijorările cu privire la perspectivele economice şi pun din ce în ce mai multă presiune pe cancelarul german Angela Merkel – solicitând de la aceasta stimuli fiscali.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • În primele şase luni exporturile şi importurile au crescut faţă de 2018, deficitul s-a majorat

    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.VI 2019 a fost de 7,692 miliarde de euro, mai mare cu 1,376 miliarde de euro decât cel înregistrat în primele şase luni din 2018.

    În luna iunie 2019, exporturile FOB au însumat 5,559 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 6,690 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,130 miliarde euro.

    Faţă de luna iunie 2018, exporturile din luna iunie 2019 au scăzut cu 5,5%, iar importurile au scăzut cu 6,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comerţul cu bunuri între UE şi China: deficit de 185 miliarde de euro în 2018

    În 2008, UE a înregistrat un deficit comercial cu China de 171 miliarde de euro.

    De-a lungul perioadei cuprinsă între 2008 şi 2018 a existat, de asemenea, un deficit, ce a ajuns la 185 de miliarde de euro în 2018. În intervalul menţionat, exporturile UE către China au fost cele mai ridicate în 2018 (în valoare de 210 miliarde de euro) şi cel mai scăzut în 2008 (78 miliarde euro). Importurile UE, provenite din China, au fost cele mai ridicate în 2018 (395 miliarde de euro) şi cele mai scăzute în 2009 (215 miliarde de euro).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti proaste: Preţurile combustibililor ar putea creşte dacă Arabia Saudită reduce exporturile de petrol în luna aprilie

    Arabia Saudită plănuieşte să îşi reducă exporturile de petrol crud în luna aprilie sub 7 milioane de barili pe zi, în timp ce producţia va rămâne sub 10 milioane de barili pe zi, potrivit oficialilor statului citaţi de CNBC.

    Alocările companiei de stat Saudi Aramco pentru luna aprilie sunt cu 635.000 de barili pe zi sub „nominalizările” clienţilor – adică sub nivelul cerut de rafinării şi de clienţi, potrivit oficialilor.

    „În ciuda unei cereri foarte puternice de la clienţii internaţionali, de peste 7,6 milioane barili pe zi, clienţii primesc sub 7 milioane barili pe zi”, au transmis oficialii.

    De asemenea, şi exporturile lunii martie vor fi sub valoare de 7 milioane de barili pe zi, adaugă aceştia.

    „În acest mod producţia va rămâne mult sub 10 milioane de barili pe zi în luna aprilie”, transmit oficialii, adăugând că producţia va fi şi sub nivelul de 10,3 milioane barili pe zi pentru care regatul a semnat un acord de producţie cu OPEC.

     

     

  • Internaţionalizarea în agricultura ecologică

    „Există un segment de agricultură ecologică în plină dezvoltare în ultimii ani, există mult interes pentru tehnologii noi şi pentru optimizarea producţiei pe hectar, mai ales în contextul în care fermierii din Republica Moldova nu beneficiază de subvenţii din partea statului”, descrie Vlad Popescu, director general şi cofondator al Norofert Organics, piaţa pe care şi-au anunţat recent intrarea.

    Compania pe care o conduce, parte din grupul românesc Norofert, este primul producător de inputuri ecologice din România şi are în portofoliu o gamă completă de fitosanitare şi îngrăşăminte destinate agriculturii organice.

    Începând cu anul 2016, Norofert deţine prima fabrică de fungicide, insecticide şi îngrăşăminte ecologice din România, asigurând necesarul pentru fermierii din sistemul ecologic, la nivel naţional. Astfel, dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Compania a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,2 milioane de lei şi un profit net de 170.000 de lei. Pentru anul 2018 nu au încheiat calculele, dar Vlad Popescu estimează o cifră de afaceri de 8,5 milioane de lei; în ceea ce priveşte volumele de vânzări pentru anul 2019, spune că acestea sunt greu de anticipat. „Vorbim despre un an care a început foarte dificil pentru agricultura din România, dar, bazându-ne pe creşterile din anii anteriori, putem fi confortabili cu o creştere de cel puţin 35-40%”, descrie directorul general al Norofert Organics contextul de piaţă. În ceea ce priveşte exporturile, obiectivul fixat este ca acestea să genereze între 10 şi 15% din venituri. 

    „Fiind vorba de o piaţă nouă, vrem să începem prudent, având în minte un plan pe termen lung. Datorită tehnologiei şi produselor dezvoltate de noi, Norofert a devenit un business scalabil la nivel internaţional, iar în acest sens avem convingerea că mutarea concentrării noastre pe pieţele externe este un pariu câştigător”, descrie directorul general al Norofert Organics strategia pentru perioada următoare. Prin extinderea în Republica Moldova, compania lor a devenit prima de pe piaţa moldovenească care oferă un portofoliu complet de produse pentru agricultura ecologică.

    Pentru a intra pe această piaţă, au început o colaborare cu WeTrade, cel mai mare distribuitor de îngrăşăminte, pesticide şi seminţe din Republica Moldova. „La fel ca noi, sunt o echipă tânără care a înţeles procesul de dezvoltare accelerată a agriculturii ecologice în Republica Moldova. Întrucât şi la ei există un interes mare referitor la extinderea portofoliului în agricultura ecologică, parteneriatul cu Norofert a apărut ca un lucru firesc”, descrie Vlad Popescu această colaborare.

    După Republica Moldova, şi-au propus să se extindă în Bulgaria, în prezent fiind în curs de omologare şi aliniere la particularităţile legislative specifice ale acestei ţări, şi apreciază că în septembrie vor putea anunţa noul parteneriat cu distribuitorul bulgar. O altă piaţă în care vor să ajungă anul acesta este Croaţia: „Discuţiile sunt în fază incipientă, dar sperăm ca spre finalul anului să facem un prim pas spre deschiderea acestei pieţe (…). Evident, cu cât ne apropiem de vestul Europei, cu atât concurenţa este mai mare şi mai bine dezvoltată. Suntem convinşi că putem găsi pieţe interesante în Italia, Spania sau Polonia”.
    Cele mai recente investiţii ale Norofert Organics au fost direcţionate înspre dezvoltarea capacităţii de producţie a fabricii din Filiaşi, iar următoarea mare investiţie va fi în deschiderea celei de a doua facilităţi de producţie, din judeţul Constanţa, obiectiv pe care şi l-au fixat până la finalul anului 2019.

    „Acolo ne vom concentra pe dezvoltarea liniei de producţie de îngrăşăminte de mare tonaj alături de secţiile de pesticide lichide şi tablete efervescente. O parte importantă din planul de investiţii de anul acesta este extinderea şi utilarea laboratorului nostru, pentru a putea dezvolta propriile culturi de microorganisme folosite în producţia de fertilizanţi şi pesticide”, spune directorul general al Norofert Organics. 

    În prezent, în cadrul companiei Norofert Organics lucrează 24 de angajaţi, însă şi-au propus să extindă echipa de vânzare cu încă 5 persoane. Acestora li se vor adăuga alţi 20 de angajaţi în viitoare fabrică din Constanţa.

    În afară de extinderea la nivel internaţional şi de deschiderea celei de a doua fabrici, din planurile fondatorilor Norofert Organics nu lipseşte dezvoltarea de produse noi în continuare. „Pregătim un produs cel puţin la fel de revoluţionar ca tabletele efervescente, însă de data aceasta este vorba despre o soluţie hardware cu inteligenţă artificială integrată, care va rezolva una dintre cele mai mari probleme ale fermierilor”, spune Popescu, fără să ofere mai multe detalii despre acest produs. „Lansarea de produse şi soluţii inovative face parte din planul de dezvoltare.” 


    CONTEXT:
    Suprafeţele din agricultura ecologică, de aproximativ 150.000 de hectare de culturi de cereale şi oleaginoase, cărora le sunt destinate produsele Norofert Organics, reprezintă un procent foarte mic din totalul de 12 milioane de hectare de teren arabil din România, potrivit informaţiilor companiei Norofert Organics. 


    DECIZIE:
    Extinderea pe pieţele internaţionale, un prim pas făcut în această direcţie fiind exporturile în Republica Moldova.


    CONSECINŢE:
    Între 10% şi 15% din veniturile Norofert Organics vor fi generate de exporturi anul acesta, potrivit estimărilor antreprenorilor. Creşterea estimată a veniturilor este cuprinsă între 35 şi 40%. 


    Cine sunt fondatorii Norofert Organics:

    Absolvent de Ştiinţe Politice la SNSPA, Vlad Popescu a intrat în afacerea familiei la 20 de ani. Tradiţia în domeniul fertilizatoarelor în familia Popescu este una îndepărtată şi vine de la bunicul tânărului antreprenor, care a lucrat ca director al combinatului chimic Doljchim înainte de 1989. Tatăl său, Florin Popescu, a început să „fie prezent şi el în lumea îngrăşămintelor încă din 1979”. Firma-mamă, Norofert Eco, a fost înfiinţată de tatăl lui Vlad Popescu în 2000. Până în 2009, activităţile acesteia erau concentrate pe importul şi distribuţia de îngrăşăminte, axându-se mai întâi pe produsele de mare volum, apoi pe fertilizanţii specializaţi şi pe tehnologiile agricole performante. A treia generaţie din familia Popescu a sesizat potenţialul dezvoltării unei nişe care să fie motorul afacerii pentru anii ce urmează: fertilizanţii şi pesticidele ecologice.


    Absolvent de Psihologie la USH Bucureşti, Mugur Gabriel Ionel este în prezent executive manager & new products manager în cadrul Norofert, după ce anterior a lucrat în cadrul companiei româneşti de profil Rodbun. Dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Potrivit lor, prima formă a fabricii a fost una rudimentară şi au fost nevoiţi să facă eforturi pentru găsirea unor specialişti în agrochimie care să elaboreze reţetele produselor. După ce au testat şi îmbunătăţit produsele în mare parte a anului 2016, la finalul acestei perioade au lansat pe piaţă prima gamă de astfel de produse. Clienţii Norofert sunt mai ales ferme mari, de peste 1.000 de hectare, dar au şi câţiva clienţi cu suprafeţe mai mici.