Tag: evaluare

  • Colliers International a evaluat proprietăţi imobiliare în valoare de peste 40 de miliarde de euro în ultimii 5 ani

    Compania de consultanţă imobiliară Colliers International a evaluat, în ultimii cinci ani, peste 500.000 de proprietăţi comerciale şi rezidenţiale în valoare totală de 40 de miliarde de euro. Cel mai complex proiect din portofoliu a fost evaluarea Palatului BCR, clădirea monument istoric din Piaţa Universităţii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Deţinută în prezent de BCR, clădirea situată în inima Bucureştiului a fost finalizată în 1906, pe baza planurilor arhitecturale ale lui Oscar Maughsch, iar înainte de a deveni proprietatea băncii a fost sediul Societăţii de Asigurări „Generala”. Palatul BCR ocupă 4.000 de metri pătraţi de teren, inclusiv fosta grădină a Palatului Şuţu, care găzduieşte acum Muzeul Municipiului Bucureşti, şi are 12.000 de metri pătraţi utili, distribuiţi în două corpuri cu cinci niveluri fiecare, dintre care unul subteran, la care se adaugă şi mansardă pentru unul dintre corpuri.

    Evaluarea clădirii BCR s-a desfăşurat în etape, pe parcursul a patru luni, o perioadă atipică având în vedere că un proces clasic de evaluare pentru o clădire, bazat pe standardele ANEVAR, necesită în general cel mult două săptămâni. „O astfel de clădire unică a necesitat specialişti cu experienţă şi expertiză în proprietăţi similare, în domenii precum arhitectură, evaluare a componentelor artistice, inginerie şi estimări ale costurilor de reconstrucţie. Odată formată echipa, următorul pas a fost de colectare a tuturor datelor despre istoricul proprietăţii şi despre lucrările de construcţie şi renovare, incluzând măsurători, planuri cadastrale şi studii privind structura de rezistenţă, toate necesitând eforturi extinse care au durat câteva săptămâni”, explică Raluca Buciuc, Head of Valuation Services and Hospitality Advisory Services în cadrul Colliers International. Cel mai amplu pas al evaluării clădirii istorice a BCR a fost realizarea studiului pentru cea mai bună utilizare a proprietăţii din perspectiva unui potenţial investitor. Au fost analizate posibilităţile de transformare, limitările legale din punct de vedere urbanistic şi fezabilitatea economică. „Înţelegerea limitărilor clădirii privind intervenţiile pe care le poate suporta şi a posibilităţilor de reconversie în scopuri economice viitoare a fost foarte importantă, deoarece arată potenţialilor investitori de cât timp şi de ce buget este nevoie pentru renovarea şi transformarea clădirii, anticipând posibile dificultăţi tehnice şi eventuale întârzieri care ar putea să apară, astfel încât decizia de a investi să fie bine fundamentată”, a explicat Mihai Pană, Associate Director în cadrul departamentului de evaluări al Colliers, care a fost implicat în procesul de evaluare al Palatului BCR.


    Echipa de evaluare a lucrat cu două scenarii pentru reconversia clădirii, fie în spaţii de birouri, fie în hotel. „Tehnic, ar fi fost posibilă reconversia şi în alte tipuri de spaţii, dar acestea au fost excluse din punctul de vedere al pieţei imobiliare”, spune Raluca Buciuc. Transformarea Palatului BCR în spaţii de birouri ar însemna crearea unui format unic pe piaţă – birouri dedicate companiilor cu echipe mici care au nevoie de o locaţie premium şi sunt dispuse să împartă diferite zone comune. „Piaţa românească de birouri nu este deocamdată pregătită să răspundă ofertei pentru acest scenariu, având în vedere că cererea de spaţii dedicate start-up-urilor şi companiilor cu puţini angajaţi este adresată de hub-uri şi zone de tip coworking”, adaugă directorul departamentului de evaluare şi consultanţă din cadrul Colliers International. Analiza veniturilor potenţiale, a gradului de ocupare şi a valorii de vânzare a dus la concluzia că soluţia fezabilă pentru Palatul BCR este transformarea clădirii într-un hotel de lux, calculele finale arătând că acest scenariu ar fi cu 15% mai profitabil pentru un investitor, în comparaţie cu scenariul unei clădiri de birouri. Pentru a acomoda un hotel de lux afiliat unui lanţ internaţional, o clădire trebuie să ofere cel puţin 100 de camere, iar Palatul BCR poate găzdui în jur de 150 de camere.


    „Investiţia este însă semnificativă, aşa cum e de aşteptat pentru o clădire cu o compartimentare specifică. Dar piaţa confirmă că poate absorbi o ofertă pentru un astfel de hotel. În general, clădirile cu o structură solidă, ce poate fi păstrată, dar care necesită renovări în toate celelalte zone pentru a putea fi reconvertite, presupun o investiţie de aproximativ 900 de euro pe metru pătrat, fără a lua în considerare investiţia pentru mobilă şi pentru toate celelalte echipamente specifice. Un hotel premium adaugă încă 10.000 – 15.000 de euro pe cameră pentru mobilarea şi dotarea integrală, în timp ce în cazul unui hotel de lux investiţia poate chiar să se dubleze”, explică Raluca Buciuc.
    Palatul BCR nu este prima clădire istorică evaluată de Colliers International. Compania de consultanţă imobiliară a dezvoltat un departament de evaluare şi consultanţă solid, care generează aproximativ 15% din cifra de afaceri a companiei, evaluând în ultimii 5 ani peste jumătate de milion de proprietăţi cu o valoare totală de 40 de miliarde de euro. Printre clădirile istorice evaluate se numără cea care găzduieşte acum hotelul Hilton Garden Inn din centrul Bucureştiului, vechea clădire Marmorosch Blank, care este în curs de reconversie în hotelul Autograph by Marriott sau Hotel Unirea din Iaşi, toate având ca scop strict determinarea potenţialului economic.
    „O particularitate importantă a pieţei imobiliare din România este lipsa de transparenţă, atât în ceea ce priveşte tranzacţiile anterioare, cât şi în ceea ce priveşte bazele de date publice cu istoricul transformărilor clădirilor. O evaluare se face, în general, prin comparaţie cu tranzacţii similare anterioare, deci este necesar să ne putem baza pe un precedent. Când vine vorba de evaluările clădirilor istorice este şi mai dificil, pentru că înregistrările vechi şi studiile tehnice nu sunt colectate şi puse la dispoziţie într-o arhivă publică”, subliniază Raluca Buciuc.
    Departamentul de evaluare şi consultanţă al Colliers International are o echipă dinamică formată din 13 profesionişti, dintre care 10 cu acreditare în segmentul evaluării, cu o experienţă medie de 8 ani atât la nivel local, cât şi în alte pieţe din regiune. Echipa poate oferi asistenţă şi servicii pentru toate segmentele imobiliare – retail, birouri, rezidenţial, ospitalitate sau clădiri industriale, în orice scop. Colliers International are o cotă de piaţă de 50% din evaluările de spaţii comerciale moderne din România şi de 60% pentru spaţiile de birouri clasa A din Bucureşti.

     

  • Autobuzul biscuiţilor

    Găsită într-un dulap de bucătărie din casa unui cuplu de pensionari din Nottingham care se pregăteau să se mute, cutia, uitată pe un raft vreme de 25 de ani, a fost dusă la o evaluare la un eveniment special dedicat antichităţilor. Acolo s-a aflat că aceasta, produsă în anii ’20 de compania Huntley and Palmers şi având forma unui autobuz supraetajat londonez, s-ar putea vinde la licitaţie cu suma de 1.500 de lire sterline, mai ales că mai are şi ambalajul de carton în care se vindea la vremea ei.

    Mai mult, autobuzul în miniatură este dotat şi cu un mecanism cu cheiţă ca să se poată mişca, acesta, consideră experţii, putând fi reparat. Cutii similare de biscuiţi s-au vândut la licitaţii şi cu sume de câteva zeci de mii de dolari.  

  • Investitorii vânează următorul star din Silicon Valley care se îndreaptă spre bursă: Airbnb ajunge la o evaluare de 42 miliarde dolari înainte de listare

    1. Compania de închirieri pe termen scurt Airbnb este evaluată la 42 miliarde dolari de investitori privaţi care încearcă să îşi asigure participaţii indirecte înainte ca populara platformă să se listeze la bursă în 2020, potrivit FT.

    Fondurile de tip venture capital din Silicon Valley şi brokerii din piaţa privată precum EquityZen au creat zeci de vehicule de investiţii prin care deţin capital în platforma de închirieri. Aceste vehicule de investiţii sunt cunoscute drept Special Purpose Vehicule (SPV), şi reprezintă o subsidiară specială creată de compania-mamă pentru a izola riscul financiar. Statutul de companie separată din punct de vedere legal îi asigură independenţa chiar şi în cazul în care compania-mamă dă faliment.

    Investitorii din aceste vehicule nu deţin participaţii financiare directe în companie, dar şi-au asigurat dreptul de a putea cumpăra în cazul unui IPO (Initial Public Offering) sau a unei vânzări.

    „Este senzaţia zilei, şi toată lumea vrea să se bage”, spune Bart Mallon, avocat în cadrul firmei Cole-Frieman & Mallon, discutând despre SPV-uri.

    El spune că tranzacţiile de acest tip sunt atractive în special pentru fondurile de investiţii pe termen scurt de tip hedge fund, în contextul în care oportunităţile de investiţii se diminuează atunci când o companie devine publică.

    Investitorii din câteva SPV-uri au bătut recent palma pentru o valoare de 150 de dolari per acţiune în cazul Airbnb, ceea ce arată că platforma ar valora cu 11 miliarde dolari mai mult decât în 2017 când a realizat ultima rundă de finanţare. Atunci, Airbnb a strâns finanţări de 1 miliard de dolari, la o evaluare de 31 miliarde dolari.

    Investitorii consideră Airbnb ca fiind un pariu relativ sigur în comparaţie cu WeWork – care a adus o „gaură” de 5 miliarde dolari în fondurile SoftBank.

    Compania Aibnb, cu sediul în San Francisco, a anunţat venituri de 1 miliard de dolari în T2 2019 şi a generat profit atât în 2017 cât şi în 2018. Mai mult, Airbnb ar avea 3,5 miliarde euro cash, potrivit surselor FT.

    În luna octombrie, Airbnb a cooptat băncile americane Morgan Stanley şi Goldman Sachs pentru a intermedia listarea pe bursă a companiei de anul viitor, potrivit unor surse din apropierea tranzacţiei citate de Reuters.

    Airbnb vrea să se listeze la bursă la jumătatea anului viitor, potrivit surselor citate de agenţia de presă, în contextul în care vrea să evite volatilitatea de pe burse generată de cursa prezidenţială din 2020.

     

     

     

     

     

  • David Steward

    Născut în Clinton, Missouri, SUA în anul 1969, David Steward şi-a obţinut licenţa în ştiinţe la Universitatea Central Missouri State din Warrensburg în 1973. „Îmi amintesc şi acum segregarea – şcoli separate, faptul că stăteam la un balcon diferit la cinematograf, faptul că mi s-a interzis să merg la piscina publică”, spunea Steward într-un interviu, referindu-se la perioada copilăriei sale. După absolvire, Steward a muncit ca profesor suplinitor şi a fost şi unul dintre şefii grupului Băieţilor Cercetaşi din America.
    În 1974, a fost angajat la Wagner Electric, dar a fost concediat în anul următor. Doi ani mai târziu, în 1976, antreprenorul a acceptat un post de marketing şi vânzări în cadrul Missouri Pacific Railroad Company, fiind primul afro-american într-o astfel de poziţie. David Steward a rămas în cadrul companiei până în anul 1979, când s-a alăturat celor de la Federal Express ca senior account executive.
    În 1984, antreprenorul a fondat compania Transportation Business Specialists (TBS) care avea ca obiect de activitate auditarea şi revizuirea facturilor de marfă şi a suprataxelor pentru industria feroviară. Mai târziu, David Steward a creat Transport Administrative Services (TAS), care a fost angajată de Union Pacific Railroads în 1987 ca să auditeze timp de trei ani facturi de marfă, ajungând să gestioneze informaţii în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari.
    În 1990 David Steward a pus bazele World Wide Technology (WWT), care este specilizată pe tehnologia cloud, centre de date, virtualizare, securitate şi tehnologii de reţea, împreună cu coluţii de voce şi video. WWT furnizează soluţii tehnologice avansate de la 3.000 de producători către companii şi instituţii publice. 
    La începutul anilor 90, activitatea lui David Steward se împărţea între WWT, TAS şi TBS. În anul 1993 a devenit clar faptul că atenţia lui Steward era prea răspândită în mai multe direcţii, iar WWT ajunsese să acumuleze o datorie foarte mare. David Steward a fost nevoit să închidă celelalte afaceri pentru a schimba situaţia în care se afla compania. Astfel, datoria WWT a fost achitată în anul 1995.
    Premisele de funcţionare a tehnologiilor WWT sunt destul de simple: având toate inventarele şi informaţiile conectate şi gesionate electronic prin intermediul internetului în timp real, activitatea businessului poate ajunge mult mai ieftină, rapidă şi eficientă, cu mai puţini angajaţi. Tehnologia permite companiilor şi organizaţiilor cliente să îşi gestioneze informaţiile prin intermediul calculatoarelor, software-ului şi internetului.
    World Wide Technology s-a dezvoltat astfel în trei industrii diferite. World Wide Technology este partea comercială, Telcobuy.com administrează industria telecomunicaţiilor, iar Fedbuy.com se ocupă de sectorul guvernamental. În rândul clienţilor importanţi se numără companii precum Eastman Kodak, Ford, Bell Atlantic, Boeing, Southwestern Bell, Mercantile Bank, GTE şi Genelco. În plus, World Wide Technology a lucrat în parteneriat cu IBM, Oracle, Lucent Technologies şi alte companii de tehnologie. Oricât de mult a crescut şi a evoluat compania, Steward nu a renunţat niciodată la angajamentul său de a oferi servicii clienţilor. Pentru Steward, aceasta a fost şi este cea mai importantă parte a companiei World Wide Technology. Una dintre strategiile companiei s-a axat pe construirea de produse în interiorul acesteia pe care să le pună la dispoziţia clienţilor: Preşedintele şi directorul de funcţionare James Kavenaugh a declarat pentru Black Enterprise: „A fost o strategie conştientă de a construi produse pe platforma noastră cu intenţia de a le face suficient de robuste pentru a le vinde pe piaţa comercială”. 
    Steward nu dorea nici ca propriii săi angajaţi să uite de importanţa serviciului pentru clienţi. În partea de jos a fiecărui fluturaş salarial se află fraza: „Această plată a fost posibilă datorită unui client satisfăcut”.
    Steward nu a lăsat însă mai prejos angajamentul faţă de colegii săi.
    Compania a rămas în proprietate privată, încurajând angajaţii să-şi asume iniţiativa şi riscurile. Steward a spus în publicaţia St. Louis Small Business Monthly: „Cea mai mare obligaţie a mea este să îi servesc pe oamenii acestei organizaţii şi să îi servesc bine. Le ofer cele mai bune pachete de beneficii, indiferent că este vorba de îngrijiri medicale sau stomatologice. Îi susţin cu instrumentele de care au nevoie pentru a fi cei mai buni care pot fi. Şi vreau să le ofer nu un loc de muncă, ci o carieră ca să poată creşte şi să nu aibă limite”.
    World Wide Technology a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de peste 11 miliarde de dolari şi are aproximativ 6.000 de angajaţi.

  • Morgan Stanley şi-a făcut intrarea pe piaţa locală

    Proiectul care acum marchează intrarea americanilor a deţinut 11 ani recordul de cel mai scump proiect office tranzacţionat vreodată în România. Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, are active sub administrare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline. Birourile America House, din Piaţa Victoriei din Capitală, au fost cumpărate de la francezii de la AEW, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii imobiliare din lume, parte a grupului financiar francez Natixis. America House are o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 28.000 de metri pătraţi, iar portofoliul de chiriaşi include companii precum Schlumberger, Ţuca Zbârcea & Asociaţii, McDonald’s, Ambasada Japoniei şi Mastercard. Clădirea beneficiază şi de una dintre cele mai mari zone de retail dintr-o clădire de birouri. Spaţiile de retail acoperă aproximativ 4.000 de metri pătraţi şi cuprind unităţi ale World Class, Starbucks, McDonald’s, Cooperativa FruFru sau Cărtureşti. Alături de vânzarea clădirii de birouri America House, situată în piaţa Victoriei din Bucureşti, AEW a finalizat şi vânzarea Promenada Mall, cel mai mare centru comercial din Târgu-Mureş, către Indotek, un grup de companii de administrare a investiţiilor deţinut de acţionari americani şi unguri. 



    Carte de vizită David Hay:
    – a cumpărat alături de Morgan Stanley Real Estate Investing – divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline – birourile America House, din Piaţa Victoriei din Capitală, de la francezii de la AEW;
    – deţine de circa un an şi jumătate firma ADD Value Management, o firmă de consultanţă în management şi în sectorul imobiliar;
    – executivul israelian a condus timp de şapte ani operaţiunile din România ale dezvoltatorului imobiliar AFI Europe, el plecând din companie în primăvara lui 2018;
    – anterior, timp de 12 ani el a ocupat dife­rite funcţii în cadrul AFI Europe, urmând alţi şapte ani în care a gestionat operaţiunile grupului din România;
    – în timpul mandatului de CEO al lui David Hay, dezvoltatorul israelian a finalizat mallul AFI Ploieşti şi cele cinci clădiri de birouri de lângă AFI Cotroceni din Bucureşti, dezvoltate sub numele AFI Park.

  • Morgan Stanley şi-a făcut intrarea pe piaţa locală

    Proiectul care acum marchează intrarea americanilor a deţinut 11 ani recordul de cel mai scump proiect office tranzacţionat vreodată în România. Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, are active sub administrare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline. Birourile America House, din Piaţa Victoriei din Capitală, au fost cumpărate de la francezii de la AEW, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii imobiliare din lume, parte a grupului financiar francez Natixis. America House are o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 28.000 de metri pătraţi, iar portofoliul de chiriaşi include companii precum Schlumberger, Ţuca Zbârcea & Asociaţii, McDonald’s, Ambasada Japoniei şi Mastercard. Clădirea beneficiază şi de una dintre cele mai mari zone de retail dintr-o clădire de birouri. Spaţiile de retail acoperă aproximativ 4.000 de metri pătraţi şi cuprind unităţi ale World Class, Starbucks, McDonald’s, Cooperativa FruFru sau Cărtureşti. Alături de vânzarea clădirii de birouri America House, situată în piaţa Victoriei din Bucureşti, AEW a finalizat şi vânzarea Promenada Mall, cel mai mare centru comercial din Târgu-Mureş, către Indotek, un grup de companii de administrare a investiţiilor deţinut de acţionari americani şi unguri. 



    Carte de vizită David Hay:
    – a cumpărat alături de Morgan Stanley Real Estate Investing – divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline – birourile America House, din Piaţa Victoriei din Capitală, de la francezii de la AEW;
    – deţine de circa un an şi jumătate firma ADD Value Management, o firmă de consultanţă în management şi în sectorul imobiliar;
    – executivul israelian a condus timp de şapte ani operaţiunile din România ale dezvoltatorului imobiliar AFI Europe, el plecând din companie în primăvara lui 2018;
    – anterior, timp de 12 ani el a ocupat dife­rite funcţii în cadrul AFI Europe, urmând alţi şapte ani în care a gestionat operaţiunile grupului din România;
    – în timpul mandatului de CEO al lui David Hay, dezvoltatorul israelian a finalizat mallul AFI Ploieşti şi cele cinci clădiri de birouri de lângă AFI Cotroceni din Bucureşti, dezvoltate sub numele AFI Park.

  • Cine vrea să cumpere Palatul Parlamentului? Clădirea este evaluată la 5,59 mld.lei (1,2 mld.euro), iar terenul la 4,2 mld.lei (907 mil.euro), într-o hotărâre de Guvern

    Actul normativ actualizează valoarea de inventar a clădirii din Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
     
    În acelaşi document, parcarea subterană a Palatului Parlamentului, cu o suprafaţă de 13.286 mp, este evaluată la 45,8 milioane lei. 
     
    Palatul Parlamentului are o suprafaţă de 52.477 mp + 22.296 mp construcţii anexă, iar terenul aferent are 310.920 mp. 
     
    Din 1994 în clădire funcţionează Camera Deputaţilor, iar din 2004 şi Senatul României. În plus, tot în 2004 aici a fost deschis Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), în aripa vestică a palatului.
     
    Potrivit datelor de pe siteul Camerei Deputaţilor, clădirea are 270 m lungime, 245 m lăţime, 84 m înălţime(peste cota 0),  16 m  adâncime. De asemenea, construcţia ocupă în Cartea Recordurilor locul 1 în lume la capitolul clădiri administrative  (pentru uz civil), respectiv locul 3 în lume din punct de vedere al volumului; este cea mai grea şi cea mai scumpă din lume. 
     
  • Cum a ajuns o proprietate din Hollywood evaluată la 1 mld. dolari să coste cât un apartament cu două camere din Bucureşti

    Cunoscută sub numele de „Muntele” (Mountain) proprietatea a fost supusă unor litigii, care i-au pus pe moştenitorii lui Mark Hughes, fondatorul Herbalife, în faţa mai multor infractori şi criminali condamnaţi care au crezut că au fost la un pas de afacerea vieţii.

    Proprietatea a fost pusă la vânzare în schimbul a un miliard de dolari anul trecut, însă nu se ştia pe atunci cine era proprietarul sau dacă terenul este eligibil de fapt pentru a fi pus spre vânzare sau nu, precum şi dacă scopul era de fapt de a cere un preţ de 10 ori mai mare decât valora de fapt.

    Un an mai târziu şi după două proceduri de faliment, Muntele a fost licitat recent într-o procedură de execuare silită al cărei rezultat a fost faptul că un fond al familiei Hughes a răscumpărat proprietatea pentru suma de 100.000 de dolari, cu o datorie estimată însă la 200 de milioane de dolari, acumulată de la începutul derulării conflictelor legate de această proprietate. (Preţul de 100.000 de dolari este similar cu cel al unui apartament nou construit în Bucureşti, de doar două camere)

    Licitaţia a însemnat sfârşitul pentru Charles „Chip” Dickens, un investitor din Atlanta care a împrumutat 45 de milioane de dolari de la familia Hughes în 2004, în încercarea de a face o avere din această proprietate, precum şi pentru Victorino Noval şi fiul său,  un cuplu de investitori cubanezi care au promis să îl salveze pe Dickens la un moment dat.

    Cel mai probabil terenul va ajunge să fie mult prea costisitor pentru familia Hughes pentru că probabilitatea de a plăti datoria de 200 milioane de dolari pe care proprietatea a acumulat-o până în prezent rămâne nesigură. Cu toate acestea, o altă proprietate aflată destul de aproape de Muntele a fost vândută recent la un preţ record de 120 milioane de dolari – pe aceasta se afla însă şi un conac.

  • Companiile cu cele mai valoroase portofolii de branduri româneşti sunt evaluate la 665 mil. euro, în urcare cu 20% faţă de 2018

    „Cele mai valoroase 10 portofolii de branduri sunt evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piaţă. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase sunt deja incluse în clasamentul individual”, potrivit analiştilor Brand Finance.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Ce este Robinhood, platforma de 7 miliarde doalri care îşi face intrarea în Europa şi pe care o folosesc toţi tinerii pentru a investi

    Platforma de tranzacţionare acţiuni cu comisioane zero Robinhood îşi face intrarea în continentul european prin intermediul unui birou în Marea Britanie, potrivit CNBC.

    Compania a anunţat joi că subsidiara sa internaţională a primit autorizaţie de broker de la Financial Conduct Authority (FCA), autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie.

    Aprobarea FCA reprezintă un vot de încredere pentru lansarea produsului Robinhood în piaţa britanică, iar startup-ul american a anunţat că şi-a construit deja echipa din Londra, care va fi condusă de Wander Rutgers, fostul executiv al TransferWise.

    „Ziua de azi marchează începutul unui nou capitol pentru Robinhood şi suntem încânaţi că putem face primii paşi spre a aduce platforma noastre de investiţii la îndemâna clienţilor din Marea Britanie”, a spus Rutgers, preşedintele diviziei Internaţional a Robinhood.

    Compania originală din California şi-a reiterat misiunea de a „democratiza” finanţele, şi a prins repede popularitate în special printre investitorii tineri.

    Robinhood, cu o vechime de şase ani în business şi cu 6 milioane de utilizatori, a fost evaluată recent la 7,6 miliarde de dolari în urma unei runde de finanţare.

    Însă platforma s-a întâlnit şi cu probleme în trecut. Robinhood a încercat anul trecut să îşi facă intrarea în bankingul comercial, lansând opţiuni de cont curent şi de depozite, însă nu a reuşit să clarifice situaţia cu autorităţile de reglementare. În acest moment produsul nu a fost abandonat dar nu este clar când şi dacă acesta va mai fi lansat.

    În condiţiile în care Robinhood se pregăteşte să intre în piaţa britanică, platforma se va regăsi într-un mediu extrem de competitiv pentru fintech-uri, în contextul în care au prins contur aşa-numiţii „challengeri” la nivel global.

    Unul dintre aceşti challengeri, Revolut, a lansat recent propria opţiune de tranzacţionare acţiuni cu comisioane zero într-o încercare de a-şi face intrarea în noi categorii de produse financiare.