BusinessMagazin

Tag: estimari

  • O fetiţă de 8 ani a găsit cheia succesului: câştigă peste 100.000 de euro pe săptămână

    Faptul că Youtube este o sursă aparent inepuizabilă de bani nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, însă cei care stau în spatele imaginilor au poveşti de-a dreptul fascinante.

    CharlisCraftyKitchen este un canal de Youtube prin care o fetiţă de 8, pe nume Charli, ani prezintă reţete culinare. Conform estimărilor realizate de compania Outrigger, canalul generează venituri de 127.000 de dolari pe săptămână şi este vizitat de aproape 30 de milioane de oameni lunar.

    Charli a început să filmeze clipuri în 2012, când avea doar 6 ani. Sora ei Ashlee, de 5 ani, are rolul de a testa produsele. Cele două fetiţe au realizat tutoriale pentru o sumedenie de produse, de la biscuiţi Oreo până la diverse feluri de îngheţată.

    Succesul canalului CharlisCraftyKitchen este de apreciat mai ales atunci când este comparat cu cele deţinute de bucătari celebri precum Jamie Oliver. Canalul acestuia a avut, în luna martie, “doar” 7 milioane de vizitatori.

  • Reţetă de creştere a vânzărilor

    Vrem să facem investiţii în magazine de brand şi ne-am propus la începutul anului şapte dar deja am ajuns să discutăm despre zece spaţii“, spune Mircea Turdean, director general al Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice. Sub numele Farmec funcţionează acum şase spaţii de vânzare, în Cluj, Timişoara, Arad şi Târgu-Mureş şi încă nouă peste hotare, cele din străinătate fiind însă deschise de parteneri ai companiei. Turdean spune că nu există o preferinţă anume, pentru spaţii stradale sau din malluri, atât timp cât sunt plasate în zone cu vad comercial. Vânzările din magazinele proprii reprezintă acum doar câteva procente din cifra de afaceri, dar marele câştig oferit de aceste spaţii este la capitolul imagine, spune clujeanul, care lucrează în cadrul companiei din 1993, mai întâi în cercetare; din 2010 a preluat conducerea companiei.

    Tatăl său, Liviu Turdean, a fost cel mai longeviv director general al companiei, deţinând această funcţie vreme de 43 de ani, în perioada comunistă dar şi ulterior. Compania a fost privatizată prin metoda MEBO, angajaţii devenind acţionari, iar familia Turdean a ajuns să deţină cel mai însemnat pachet de acţiuni. Spre deosebire de multe alte companii privatizate în acelaşi fel, producătorul clujean s-a adaptat noilor reguli de piaţă, adjudecându-şi felii importante din diferite segmente ale pieţei de cosmetice, extrem de competitivă. Cu o valoare estimată la circa 800 de milioane de euro anual, piaţa cormeticelor reuneşte companii ca P&G, Unilever, Henkel, Avon, Beiersdorf, Sephora, Sarantis, Oriflame, L’Oréal. În afară de Farmec, pe piaţa locală a cosmeticelor s-au dezvoltat, în ultimele două decenii, afaceri antreprenoriale, care de regulă au ales nişe, iar câteva exemple sunt mărcile Gerocossen, Elmiplant, Cosmetic Plant sau dermatocosmeticele Ivatherm. Marca Elmiplant, fondată de familia Cremenescu, a fost achiziţionată înainte de criză de Sarantis.

    Conform estimărilor companiei de cercetare de piaţă PMR, piaţa românească de cosmetice ar urma să înregistreze în următorii ani cea mai rapidă creştere a vânzărilor din regiune, cu un ritm de peste 4%. Farmec îşi bugetează însă creşteri anuale de două cifre, iar „anul trecut a ieşit chiar mai bine decât ne aşteptam: ne-am bugetat o creştere de 10% şi am obţinut mai mult. Suntem în trend pentru că în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte“, glumeşte Turdean.

    Gamele noi lansate în 2015 sunt unul dintre motoarele creşterii de anul trecut, când cifra de afaceri a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014. Farmec are acum în portofoliu în jur de 650 de produse; în fiecare an 100 de produse noi sunt puse pe piaţă, iar altele, între 50 şi 75, sunt scoase de pe rafturi, „pentru a păstra un echilibru. Nu e un lucru uşor să produci atât de multe tipuri, pentru că discutăm de costuri ale capacităţii de producţie, de materii prime. Am lucrat în cercetare la început şi ştiu că fiecare produs are nevoie, în medie, de 15 ingrediente. Dacă multiplicăm cu 650 obţinem o cifră enormă – sigur, sunt şi multe materii comune, dar numărul de materii prime este de ordinul miilor“, afirmă Turdean.

    El aduce în discuţie şi subiectul cash flow-ului, „pentru că trebuie să facem o aprovizionare justă, ca să nu blocăm banii, iar aici e o întreagă artă, avem departamente dedicate“. Despre profitabilitate reprezentantul companiei spune că este „foarte bună, în jur de 14 milioane de lei anul trecut“; în 2014 se plasa la 9,3 milioane de lei. „Dacă ne propunem investiţii mai mari, profitul poate fi mai mic, dar nu e o problemă, pentru că ne propunem investiţii în markting, capacităţi de producţie, magazine.“

    Investiţiile bugetate pentru anul în curs se plasează la circa 1 milion de euro, faţă de circa 700.000 de euro în 2015; sunt vizate mai toate ariile de activitate: de pildă marketing, distribuţie – pentru mijloace de transport, pentru că Farmec are distribuţie proprie, cu o flotă cu sute de maşini –, retehnologizări, pentru aparatură pentru cercetare şi pentru specializarea angajaţilor. Producătorul are bugete alocate şi pentru spaţii de producţie; „am pus recent în funcţiune un nou spaţiu de producţie, pentru a diversifica producţia şi estimările de producţie să fie cât mai apropiate de cerere. Acurateţea acestor estimări este o componentă cheie acum, pentru că foarte mulţi bani intră în producţie“. Turdean spune că Farmec nu are credite contractate, dar poate accesa oricând o astfel de sursă de finanţare.

  • Aurul a scăzut pentru a treia zi consecutiv

    Aurul a scăzut pentru a treia zi consecutiv, în condiţiile în care dolarul şi-a revenit în urma estimărilor că dobânzile din SUA vor creşte luna viitoare, umbrind perspectivele pentru metalul preţios ca investiţie alternativă, scrie Bloomberg.

    Potrivit Bloomberg, aurul a scăzut cu 0,6%, la 1.278 de dolari uncia, după ce la începutul săptămânii atinsese pragul de 1.300 de dolari uncia.

    Preţul aurului a crescut cu 21% în 2016, după trei ani de pierderi, în condiţiile în care investitorii s-au îndreptat din nou spre active sigure, cum sunt metalele preţioase, în contextul incertitudinii la nivel mondial.

    Indicele dolarului calculat de Bloomberg, care urmăreşte moneda americană în raport cu principalele 10 valute, şi-a revenit miercuri de la minimul ultimului an, înregistrat marţi.

    Aurul a crescut cu 22% anul acesta.

  • Economia României a crescut anul trecut cu 3,7%, sub estimări

    Economia României a crescut în 2015 cu 3,7% faţă de 2014, nivel sub estimări, în ciuda creşterii susţinute a consumului, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Institutul Naţional de Statistică a publicat rezultatele semnal vineri dimineaţă la ora 9. 

    În trimestrul al patrulea 2015, creşterea economică faţă de T3 2015 a fost în creştere cu 1,1%.

    Analiştii se aşteptau la o creştere economică de 3,9%, având în vedere creşterea consumului din a doua parte a anului trecut, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Economia românească şi-a revenit după criză, dopată de creşterile salariale şi scăderea taxelor şi reducerea costului împrumuturilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Anul provocărilor macrofinanciare

    Singura certitudine este că tabloul macroeconomic stabil, care poate să stârnească invidia unor ţări importante din Europa, nu este lipsit de provocări. Motoarele economiei vor accelera în 2016 spre 4% sau chiar 5%, după cum indică estimările analiştilor, dar şi factori de risc – interni sau externi – pot apărea. The Economist vede România cu cel mai înalt ritm de creştere al economiei dintre ţările europene în anul 2016: de 3,9%. La nivel local, pesimiştii văd creşterea PIB sub 4% în 2016, în timp ce optimiştii anticipează o creştere a economiei chiar de 5%. Păstrarea macrostabilităţii câştigate în ultimii ani şi valorificarea ei au un loc rezervat pe lista provocărilor, creşterea spectaculoasă a deficitului bugetar în acest an spre 3% fiind un motiv de preocupare.

    Cel mai probabil consumul intern va rămâne cel mai important motor de creştere a PIB. Ascensiunea economiei urmează să fie susţinută în special de avântul consumului populaţiei, susţinut de creşterea veniturilor disponibile în urma majorării salariilor şi a reducerii fiscalităţii. Totodată, şi consumul public ar putea să crească, având în vedere că 2016 este an electoral, cu alegeri locale şi parlamentare. Serviciile vor susţine ascensiunea economiei, în principal sectoarele IT&C şi imobiliar.

    Exporturile ar putea să crească şi în acest an – continuând seria evoluţiilor bune din ultimii ani – şi să atingă un nou maxim istoric, unele estimări indicând un nivel de circa 60 miliarde de euro. Ritmul de creştere a exporturilor va fi însă probabil de o singură cifră şi va rămâne sub viteza importurilor, astfel că deficitul comercial s-ar putea adânci.

    Pe lângă efectele benefice, ascensiunea consumului dincolo de anumite limite poate să aducă şi presiuni inflaţioniste şi o creştere a deficitului extern. Pe măsură ce consumul va dudui, importurile vor creşte.

    Evoluţia economiei va fi influenţată atât de situaţia din zona euro, cât şi de politicile şi reformele aplicate pe plan intern. Partea fiscală a ajuns din nou în vizorul analiştilor şi a pieţelor, în condiţiile în care consolidarea fiscală din anii trecuţi se va transforma în acest an în relaxare fiscală, deficitul bugetar  urcând spre 3% din PIB. De multe ori în România, în anii electorali, cursul de schimb leu-euro devenea instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. Iar înrăutăţirea evoluţiei de pe scena politică creştea presiunile de depreciere a leului şi, concomitent, creştea şi tensiunea românilor cu credite în euro. Faptul că în acest an România va avea două seturi de alegeri nu ar trebui, de această dată, să pună presiune nici asupra cursului de schimb, având în vedere că există un guvern tehnocrat. Astfel, moneda naţională ar urma să rămână mai degrabă sub impactul evoluţiilor externe decât interne.

    Cursul de schimb leu/euro ar trebui să rămână stabil în acest an, cu o tendinţă dominantă de apreciere faţă de euro, având în vedere că banca centrală ar putea să urmărească o politică mai predictibilă şi o volatilitate mai redusă a ratelor de do-bân-dă. Analiştii se aşteaptă ca leul să câştige teren anul acesta în faţa euro şi previzionează un curs de 4,3-4,4 lei/euro. În privinţa do-larului american, părerile analiştilor sunt împărţite, optimiştii prog-no-zând întoarcerea cursului chiar sub pragul de 4 lei/dolar, în timp ce pesimiştii văd cotaţia avansând apre 4,4 lei/dolar. 2015 a fost un an tensionat pentru cei care au fost atraşi în trecut de mirajul francului elveţian, dar şi pentru cei cu credite în dolari. Pe parcursul anului trecut, moneda naţională s-a depreciat cu două cifre în faţa dolarului american, respectiv un minus de 13%, şi în faţa francului elveţian, minus 13%, în timp ce deprecierea faţă de euro a fost de doar 0,9%.

    După ce inflaţia a încheiat anul 2015, în premieră, în teritoriul negativ, la -0,9%, va continua să scadă şi în prima jumătate a acestui an pe fondul ajustării TVA de la 24% la 20%. Iar ulterior, este posibil ca inflaţia să reintre pe un trend pozitiv începând din vară şi poate încheia anul între 1% şi 2%, conform estimărilor unor analişti. În acest context, Banca Naţională ar putea să menţină în acest an dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75%, dar există şi posibilitatea majorării ratei în situaţia în care vor apărea semne de supraîncălzire a economiei. În 2015, dobânda-cheie a fost redusă de patru ori, după ce a fost ajustată de cinci ori în 2014. Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară „pe hold“.

    Procesul de relansare a creditării va continua în acest an, evoluţia fiind susţinută atât de accelerarea economiei, respectiv a  investiţiilor şi consumului, cât şi de dinamizarea ofertei bancare, ca urmare a scăderii costurilor de finanţare. Creşterea puternică a creditării în lei a reuşit anul trecut să contrabalanseze declinul împrumuturilor în valută, susţinând revenirea creditării totale în teritoriul pozitiv după trei ani de scădere. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut la minime record, odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară. Ponderea creditelor în lei a devenit majoritară în anul 2015, ajungând la finele lunii noiembrie la 50,9% din totalul creditării faţă de un minim de 36,5% în luna mai din anul 2012.
     

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României,la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017

    Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

    Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.

    Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.

    Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.

    Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

    Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.

    Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.

  • ANALIZĂ KPMG: Două treimi dintre şefii firmelor din România văd o situaţie economică mai bună în 2016

    Directorii executivi din România sunt printre cei mai optimişti din regiune, având în vedere că, în medie, 51% dintre respondenţii din regiune cred că situaţia economică se va îmbunătăţi într-o oarecare măsură sau chiar semnificativ, în timp ce 34% nu anticipează modificări speciale şi doar 15% se aşteaptă la vremuri mai grele, arată sondajul realizat de KPMG “Pulse of Economy 2015”, realizat în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE).

    Aproape toţi managerii din România care au participat la sondaj (98%) consideră economia subterană o problemă, faţă de 73% în regiune, iar 39% au spus că evitarea impozitării prin neindicarea veniturilor reale este principala sursă de îngrijorare, urmată de salariile nedeclarate (23%) şi frauda de TVA (21%).

    Totodată, oamenii de afaceri din România au o încredere mai mare în evoluţia pozitivă a euro decât a respondenţilor din celelalte ţări din regiune.

    La sondaj, realizat online în septembrie, au participat 731 directori executivi şi proprietari de companii din România, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, care şi-au exprimat opinia cu privire la economiile lor naţionale, moneda Euro, investiţii străine, mediul fiscal şi politica de remunerare şi angajare a companiei lor.

    “Dintre cei intervievaţi la nivelul ECE, 45% afirmă că elementul cheie care le va limita creşterea cifrei de afaceri pe tot parcursul anului 2016 va fi concurenţa acerbă. Pentru acei 83% dintre respondenţi care se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri în 2016, productivitatea crescută a angajaţilor (potrivit unui procent de 42% dintre respondenţi) şi creşterea cererii pe piaţa internă (40%) reprezintă principalii factori dinamizatori”, se arată în comunicatul KPMG.

    Puţin peste jumătate (53%) dintre respondenţii din ţările ECE nu intenţionează să modifice numărul angajaţilor, iar 36% dintre companii planifică angajări, în timp ce 12% intenţionează să facă disponibilizări de personal.

    De asemenea, 58% dintre participanţii la sondaj intenţionează să crească salariile angajaţilor, în scădere totuşi faţă de sondajul precedent, de la 69%.

  • Valoarea plăţilor cu cardul de Black Friday s-a dublat faţă de 2014. Românii preferă, în continuare, produsele IT&C

    Vinerea Neagră din România, 20 noiembrie 2015, a întrecut aşteptările PayU România, în această ediţie a evenimentului comercial Black Friday plăţile cu cardul depăşind estimările iniţiale. În cele 24 de ore în care majoritatea retailerilor online s-au concurat în oferte, valoarea comenzilor plătite cu card bancar s-a dublat.

    Cumpărăturile de Black Friday au continuat şi în week-end, când mulţi dintre comercianţii online au venit cu noi campanii de reduceri. Valoarea comenzilor în cele trei zile (vineri, sâmbătă şi duminică) a fost de 2,5 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.
    În privinţa numărului de comenzi, dacă în ziua de vineri acestea depăşiseră cu 40% numărul tranzacţiilor din ziua de 21 noiembrie 2014, în cele trei zile în care s-au derulat cele mai multe campanii, creşterea a fost dublă.

    “Aşteptările noastre au fost depăşite. Strategia magazinelor online, de a-şi repartiza mai multe oferte pe o perioadă mai mare de timp a dat roade şi, per total, nu doar ele au înregistrat încasări cel puţin duble după estimările noastre, dar şi cumpărătorii au avut la dispoziţie o perioadă mai mare de timp pentru a alege produsele preferate“, declară Marius Costin, CEO la PayU România.

    Categoria preferată de cumpărători a fost cea a produselor IT&C, cu o pondere de 47% în numărul total al comenzilor înregistrate în cele trei zile, respectiv 66% din valoarea totală. Produse din categoria fashion s-au comandat în procent de 10% din numărul total al comenzilor, respectiv 5% din valoarea totală. Restul produselor comandate (parfumuri, accesorii, ceasuri, cărţi, flori, cadouri etc) au reprezentat 21% din numărul total al comenzilor şi 22% din valoarea totală.

    Cea mai mare tranzacţie realizată cu cardul bancar în ziua de vineri a fost de aproximativ 18.000 de lei, dar a existat şi o tranzacţie record de 20.000 de lei în timpul celor două zile de week-end.

    Minutul de aur a avut loc în timpul dimineţii de vineri şi a înregistrat peste 600 de tranzacţii pe minut. Intervalul orar cu cele mai multe tranzacţii a fost tot vineri între 9-9.59, când numărul total al tranzacţiilor a fost de aproximativ 18.000 de tranzacţii.

    Prin PayU s-au procesat comenzi de Black Friday plasate pe cele mai mari magazine online din România: eMag, Elefant, FashionDays, Flanco, Altex, Carrefour Online, F64.ro, PC Garage, Telekom (clickshop.ro, germanos.ro).


     

  • ANIS previzionează o creştere de 11% pentru industria de software şi servicii IT în următorii trei ani

    Estimarea de creştere a cifrei de afaceri pentru industria de software şi servicii IT este de 11% pentru următorii 3 ani, potrivit ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii).
    În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creştere ar putea depăşi 20%, cu suficiente resurse disponibile. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei româneşti de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenţilor de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparaţie cu cererea de pe piaţă, iar competenţele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

    „Companiile anunţă constant intenţii de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunţuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depăşesc 5.000 de noi poziţii deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS. Numărul anual de absolvenţi de la specializările tehnice nu depăşeşte 7.000, cu o rată de absorbţie pe piaţa muncii de 100%. În aceste condiţii, sistemul de educaţie superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajaţi cu calificări diferite şi complementare cu cele tehnice.

    Modalităţile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere şi oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, şcoli de vară, evenimente şi competiţii de codare, precum şi programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajaţi pentru poziţii entry-level.

    Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor companiilor, discuţiile din interiorul ANIS au în vederea implicarea asociaţiei în mai multe tipuri de iniţiative – iniţierea de programe de recalificare de durată scurtă şi medie, implicarea în definirea de programe de educaţie formală superioară de scurtă durată şi, nu în ultimul rând, susţinerea creşterii cifrelor de şcolarizare la specializările tehnice.

     

  • Alegeri în Grecia: niciun partid nu va obţine majoritatea în cadrul alegerilor de duminică

    Alexis Tsipras, fostul prim-ministru al Greciei şi liderul partidului radical Syriza, a contestat estimările prezentate de mai multe sondaje de opinie, spunând că formaţiunea sa este susţinută de un grup important de votanţi ce nu se regăsesc în eşantion.

    Sondajele de opinie arată că Syriza şi Noua Democraţie, partid condus de Vangelis Meimarakis, vor obţine rezultate apropiate dar nu vor avea numărul de voturi necesare pentru a avea control în Parlament.

    Câştigătorii alegerilor de duminică vor trebui să supravegheze implementarea măsurilor economice acceptate odată cu noul acord de bailout, în valoare de 86 de miliarde de euro, semnat în luna august. Printre aceste măsuri se află şi recapitalizarea băncilor, un aspect extrem de important în perioada următoare.

    “Întrebarea este foarte clară: ar trebui să ascultăm în continuare promisiuni false sau ar trebui să mergem înainte într-un mod responsabil, având un plan?”, a spus Meimarakis în cadrul ultimei dezbateri electorale înainte de alegeri. “Este timpul să terminăm cu incompetenţa. Experimentul Syriza se încheie duminică”, a adăugat liderul conservatorilor.