BusinessMagazin

Tag: epidemie

  • Obiceiuri care sunt la fel de periculoase precum fumatul

    Dezvoltarea reţelelor sociale şi descreşterea contactului interuman l-au îndemnat pe chirurgul Vivek Murthy să catalogheze singurătatea ca fiind o epidemie globală, care ar putea fi letală. Julianne Holt-Lunstad, profesor de psihologie din cadrul Universităţii Brigham Young, a descoperit în cadrul cercetării sale că singurătatea reduce speranţa de viaţă a oameniilor. Conform Science Alert, senzaţia de singurătate poate reprezenta echivalentul a 15 ţigări consumate zilnic.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Epidemie de ciumă în Madagascar. Cel puţin 30 de persoane, decedate

    Crucea Roşie a mobilizat 700 de voluntari pe insulă, în timp ce Organizaţia mondială a sănătăţii a furnizat 1,2 milioane de doze de antibiotice.

    Autorităţile au interzis adunările mari de oameni pentru a evita ca mai mulţi oameni să se infecteze.

    Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până acum cel puţin 231 de persoane au fost infectate şi cel puţin 33 de persoane au decedat.

    Majoritatea a fost infectată cu ciumă pneumonică, cea mai letală formă a bolii ce se transmite de la o persoană la alta.

  • PERICOL MAJOR pentru România. RAPORTUL ŞOC care a ajuns pe masa premierului. Situaţia va fi discutată de urgenţă în şedinţa de azi a Guvernului. „Este o ameninţare”

    Constatările sunt cuprinse în raportul înainte de ministrul Florian Bodog premierului Tudose. În plus, potrivit documentului, o “ameninţare” o reprezintă faptul că unii medici de familie refuză să vaccineze copiii, dar şi “goana după audienţe/senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare, prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare”.

    În raportul de 13 pagini înaintat premierului Tudose, ministrul Sănătăţii enumeră următoarele cauze pentru izbucnirea epidemiei de rujeolă: scăderea continuă a acoperirii vaccinale în ultimii zece ani, declin accentuat în ultimii doi ani din cauza neprezentării părinţilor la medicul de familie, refuzului vaccinării şi lipsei periodice a vaccinului. De asemenea, Ministerul Sănătăţii notează că “prezenţa unor categorii de populaţie vulnerabile, fără acces la servicii medicale, neînscrise la medicul de familie, migratorie la nivel naţional şi internaţional” a avut “o pondere importantă în răspândirea bolii”.

    Cu toate că a trecut mai bine de un an de la izbucnirea epidemiei de rujeolă, fiind înregistrate 8.246 de cazuri confirmate în ţară, din care 32 de decese, Ministerul Sănătăţii admite, la capitolul “puncte slabe”, că nici acum România nu are stocuri de vaccinuri pentru intervenţie în situaţii de epidemie. Mai mult, “nu există un buget dedicat intervenţiei în situaţii de urgenţă”, “nu există personal antrenat pentru intervenţie (cu puţine excepţii)” şi nici “o procedură operaţională standard pentru situaţii de urgenţă”, şi “nu există o evidenţă clară a copiilor eligibili la vaccinare”.

    În ceea ce priveşte capitolul “puncte tari”, Ministerul Sănătăţii se laudă cu faptul că există un Program Naţional de Vaccinare şi că sunt asigurate resursele financiare derulării sale.

    În schimb, în rândul ameninţărilor care pândesc populaţia, precum refuzul unor medici de familie de a imuniza copiii sau “deficitul de informare, la nivelul unor segmente din societate”, Ministerul Sănătăţii invocă şi “goana după audienţe/senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare, prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • România are cel mai mare focar de rujeolă din Europa, din cauza nevaccinării. Avertisment dur din partea OMS

    În Regiunea europeană a OMS, peste 500 de cazuri de rujeolă au fost semnalate în luna ianuarie 2017, boala continuând să se răspândească, existând riscul formării de focare epidemice mai ales în zonele unde acoperirea vaccinală nu atinge pragul de 95%, precizează OMS.

    Doctorul Zsuzsanna Jakab, directorul regional al OMS pentru Europa, spune că tocmai obiceiul obişnuit de a călători face ca niciun individ şi nicio ţară să nu fie la adăpost de rujeolă. Focarele de epidemie continuă să apară în Europa mai ales în ţările unde nu se asigură protecţia corectă prin vaccin a populaţiei.
    În luna ianuarie anul acesta, în Regiunea OMS pentru Europa, au fost înregistrate 559 de cazuri de rujeolă: 474 în 7 ţări din cele 14 ţări endemice (Germania, Franţa, Italia, Polonia, România, Elveţia şi Ukraina).

    Potrivit comunicatului OMS, în toate aceste ţări, acoperirea vaccinală naţională prin a doua doză de vaccin este sub pragul de 95%. Recomand cu insistenţă tuturor ţărilor endemice să ia de urgenţă măsuri pentru a limita transmiterea rujeolei pe teritoriul lor, iar restul ţărilor să nu lase garda jos şi să menţină acoperirea vaccinală, atrage agenţia dr.Jakab.

    Comunicatul OMS subliniază că, la nivel european, focarele epidemice actuale cele mai importante  sunt localizate în România şi Italia.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • România are cel mai mare focar de rujeolă din Europa, din cauza nevaccinării. Avertisment dur din partea OMS

    În Regiunea europeană a OMS, peste 500 de cazuri de rujeolă au fost semnalate în luna ianuarie 2017, boala continuând să se răspândească, existând riscul formării de focare epidemice mai ales în zonele unde acoperirea vaccinală nu atinge pragul de 95%, precizează OMS.

    Doctorul Zsuzsanna Jakab, directorul regional al OMS pentru Europa, spune că tocmai obiceiul obişnuit de a călători face ca niciun individ şi nicio ţară să nu fie la adăpost de rujeolă. Focarele de epidemie continuă să apară în Europa mai ales în ţările unde nu se asigură protecţia corectă prin vaccin a populaţiei.
    În luna ianuarie anul acesta, în Regiunea OMS pentru Europa, au fost înregistrate 559 de cazuri de rujeolă: 474 în 7 ţări din cele 14 ţări endemice (Germania, Franţa, Italia, Polonia, România, Elveţia şi Ukraina).

    Potrivit comunicatului OMS, în toate aceste ţări, acoperirea vaccinală naţională prin a doua doză de vaccin este sub pragul de 95%. Recomand cu insistenţă tuturor ţărilor endemice să ia de urgenţă măsuri pentru a limita transmiterea rujeolei pe teritoriul lor, iar restul ţărilor să nu lase garda jos şi să menţină acoperirea vaccinală, atrage agenţia dr.Jakab.

    Comunicatul OMS subliniază că, la nivel european, focarele epidemice actuale cele mai importante  sunt localizate în România şi Italia.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • EPIDEMIA de rujeolă:Focarele au apărut în comunităţi de romi din Bistriţa, copiii nu au fost vaccinaţi/Arad: 17 persoane se află sub tratament

     Focarele de rujeolă identificate la graniţa dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj au apărut în comunităţi de romi cu populaţie migratoare şi în care copiii nu au fost vaccinaţi, iar astfel s-a ajuns la îmbolnăvirea a peste 200 de copii din cele două judeţe.

    Directorul adjunct al DSP Bistriţa Năsăud, Doina Georgeta Petri, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că la nivelul judeţului au fost înregistrate 124 de cazuri de rujeolă.

    ”Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în comuna Petru Rareş, apoi în Ciceu-Mihăieşti, pe toată valea la graniţa cu judeţul Cluj şi în Parva, ca şi focare. În total am avut 124 de cazuri, până în luna mai. Rujeola au adus-o de undeva, este populaţie de etnie romă, cu mare potenţial migrator, de mişcare. De undeva au adus-o. A fost un caz internat la Cluj cu rujeolă, iar persoanele din satul Reteag, comuna Petru Rareş, s-au dus în vizită cu un copil de 7 luni şi a adus rujeola în comună. Apoi alte rude din Parva au fost în vizită în Reteag şi aşa am avut cele două focare pe care am reuşit să le stăpânim. Am încercat să stabilim ruta, s-au plimbat şi prin străinătate unde au fost cazuri de rujeolă, dar nu am reuşit să identificăm sursa iniţială”, a spus Petri.

    Mihaela Cătană, mediator sanitar în comuna Petru Rareş, a declarat, la rândul său, că în zonă este populaţie de etnie romă, iar cazurile de rujeolă au apărut din cauza migraţiei în Italia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALERTĂ SANITARĂ în România! EPIDEMIA care a ucis deja mai multe persoane

    Ministerul Sănătăţii anunţă că, în primele opt luni ale acestui an, România a înregistrat 675 de cazuri confirmate de rujeolă în 23 de judeţe. Doi copii au murit, iar un al treilea deces suspect de rujeolă a fost înregistrat zilele trecute, dar se aşteaptă confirmarea finală.

    “Comparativ cu anul 2015, creşterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar 7 cazuri confirmate de rujeolă şi niciun deces. Ministerul Sănătăţii condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor. Rezultatele acestora se traduc, de exemplu, în înmulţirea cazurilor de rujeolă de zeci de ori într-un singur an”, transmite ministerul printr-un comunicat de presă.

    CITEŞTE MAI MULTE AICI

  • Bursele lumii se clatină din nou. Epidemia chineză se extinde. Analiştii îşi amintesc de 2008. La Bucureşti piaţa a pierdut 5 miliarde de lei în câteva zile. “Cei cu profil de risc scăzut ar fi indicat să stea pe margine”

    ieţele bursiere din întreaga lume au intrat din nou în aler­tă după ce China a tri­mis o nouă undă de panică printr-o nouă scădere de 7%, după cea similară de luni, ceea ce a dus la oprirea tranzacţiilor a doua oară într-o săptămână.

    Pieţele bursiere din întreaga lume au intrat din nou în aler­tă după ce China a tri­mis o nouă undă de panică printr-o nouă scădere de 7%, după cea similară de luni, ceea ce a dus la oprirea tranzacţiilor a doua oară într-o săptămână.

    Imediat, marile pieţe financiare au reacţionat, investitorii amintindu-şi de 2008, anul în care a început cea mai mare criză financiară a lumii. „Pot să spun că sea­mănă cu o criză“, a menţio­nat George Soroş unul dintre cei mai mari in­ves­titori ai lumii, care îşi câştigă banii din crizele care apar. Banca Mon­dială a evo­cat chiar riscul ca eco­nomia mon­dia­lă să fie lovită de o „furtună perfectă“.

    La Bucureşti, piaţa a scăzut cu aproa­pe 2% la deschidere, pentru a în­chi­de la -0,6%. Acţiunile celei mai valo­roa­se companii, Petrom, au pierdut aproa­pe 5%, asta şi datorită scăderii petrolului.

    „Azi vinde cam toată lumea. Deşi Ro­mânia are o situaţie mai bună decât multe pieţe de frontieră şi emergente, fondurile străine vând din acţiunile ro­mâneşti pentru a-şi onora retra­ge­rile“, a spus Valerian Ionescu, direc­tor de tran­zac­ţionare la BCR.

    Totuşi, el se aşteaptă ca piaţa să îşi revină după aceste corecţii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • OMS: Bilanţul epidemiei de Ebola a depăşit 10.000 de morţi

    De la declanşarea epidemiei de Ebola, la începutul lui 2014, în Liberia s-au înregistrat 4.162 de decese în rândul celor 9.343 de persoane contaminate. În timpul perioadei de vârf a epidemiei în această ţară, care s-a confruntat cu cele mai multe decese, aproximativ 300 de noi cazuri erau înregistrate pe săptămână, potrivit OMS.

    În celelalte ţări cel mai afectate, în Sierra Leone, 11.677 de persoane au fost contaminate, dintre care 3.655 au murit, iar în Guineea au fost contaminate 3.330 de persoane, dintre care au decedat 2.178.

    Epidemia din Africa de Vest, cea mai gravă de la identificarea virusului, în 1976, a pornit în decembrie 2013, în sudul Guineei, după care s-a propagat în Liberia şi Sierra Leone. Virusul avea să fie identificat abia în martie 2014.

    Un prim vaccin, VSV-EBOV, creat de către Agenţia pentru Sănătate Publică din Canada, este în curs de testare clinică, începând de la 7 martie, în Guineea.

    Celălalt vaccin, dezvoltat de către firma britanică GSK împreună cu Institutul american pentru Alergii şi Boli Infecţioase, este testat începând din februarie în Liberia.

  • Evenimentele care au schimbat faţa lumii

    ANEXAREA CRIMEEI: CEA MAI GRAVĂ CRIZĂ ÎNTRE RUSIA ŞI OCCIDENT DE LA DESTRĂMAREA URSS

    Peninsula Crimeea, oferită Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov în 1954, a fost anexată în martie de Moscova, după manifestaţiile prooccidentale de la Kiev care au dus la îndepărtarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici.
    Situaţia s-a agravat la 17 iulie, când un Boeing al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit într-o zonă controlată de rebelii proruşi din estul Ucrainei, provocând moartea a 298 de persoane. Kievul şi separatiştii se acuză reciproc că au doborât avionul.

    UE şi SUA au înăsprit în mai multe rânduri sancţiunile împotriva Rusiei, acuzată că-i susţine pe separatiştii din estul Ucrainei, unde, potrivit ONU, conflictul a provocat peste 3.600 de morţi din aprilie.

    Preşedintele rus Vladimir Putin, desemnat de AFP cea mai influentă personalitate a anului 2014, nu pare impresionat de sancţiuni, afirmând recent în Parlamentul de la Moscova că Crimeea este la fel de sfântă pentru ruşi cum este Muntele Templului pentru evrei sau musulmani.

    GRUPAREA STAT ISLAMIC SEAMĂNĂ TEROARE

    Gruparea teroristă Stat Islamic a apărut în primăvara anului 2013 în Siria, afectată de război civil încă din 2011. De atunci, această grupare ultraradicală şi-a extins controlul, în special în urma lansării unei ofensive în Irakul vecin care i-a permis să ocupe vaste teritorii. Gruparea a proclamat la sfârşitul lui iunie un califat în teritorii ocupate în Irak şi Siria.
    Acuzată de ONU de crime împotriva umanităţii, Si seamănă teroare în zonele pe care le controlează, dedându-se la numeroase orori, între care decapitări, crucificări şi sclavie.

    Statele Unite se află în fruntea unei coaliţii de aproape 60 de ţări formate împotriva acestei grupări ultraviolente în Irak şi Siria, iar în august au lansat atacuri aeriene. În Irak, SUA au primit ajutorul avioanelor franceze, australiene, britanice, canadiene, daneze, belgiene şi olandeze. De la 23 septembrie, americanii atacă poziţii SI în Siria, cu participarea Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Iordaniei şi Bahreinului.

    RUBLA S-A PRĂBUŞIT CU 54% FAŢĂ DE DOLAR, ECONOMIA RUSIEI SE ÎNDREAPTĂ SPRE RECESIUNE

    Rubla s-a prăbuşit cu 54% în acest an, cursul ajungând pe 16 decembrie şi la peste 80 de unităţi pentru un dolar, în pofida deciziei surprinzătoare a băncii centrale de a urca dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%.

    Randamentele obligaţiunilor pe 10 ani se află la nivelul record de 16,4%. De la anexarea Crimeei din luna martie, costurile de finanţare ale Rusiei au crescut cu 11,5%.

    Potrivit analiştilor, banca centrală ar putea lua măsuri ca să controleze fluxurile de capital pentru a sprijini rubla, grav afectată de scăderea preţului petrolului şi de sancţiunile economice impuse de statele din vest, dar Ministerul Economiei a respins această posibilitate.

    Banca centrală a cheltuit în decembrie, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei, în timp ce, la nivelul anului, instituţia a folosit în acest sens 80 de miliarde de dolari din rezervele sale.

    Potrivit estimărilor băncii centrale, PIB-ul Rusiei s-ar putea contracta anul viitor cu cel puţin 4,5% în situaţia în care preţul petrolului va fluctua în jurul a 60 dolari pe baril.

    EBOLA A UCIS PESTE 6.000 DE OAMENI

    Numărul deceselor provocate de epidemia de febră hemoragică Ebola a depăşit 6.800, dintr-un total de circa 18.500 de persoane infectate cu acest virus, potrivit celui mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicat în decembrie.

    Sierra Leone a devenit ţara care înregistrează cel mai mare număr de persoane contaminate cu virusul Ebola, cu 7.798 de cazuri, faţă de 7.719 în Liberia.

    Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului în 1976, s-a declanşat în Guineea, la sfârşitul lui decembrie 2013. De atunci, epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.412 persoane în această ţară. De asemenea, s-au înregistrat 3.177 de morţi în Liberia, iar  Sierra Leone 1.742 de decese.
    În Statele Unite au apărut patru cazuri, dar numai un pacient liberian, revenit din ţara sa, a murit din cauza bolii. Spania a înregistrat un caz de contaminare cu Ebola, o asistentă, între timp vindecată, care a îngrijit doi misionari infectaţi şi repatriaţi la Madrid, unde aceştia au decedat în august şi septembrie.

    SCOŢIENII AU RESPINS SEPARAREA DE MAREA BRITANIE, ÎNTR-UN REFERENDUM ISTORIC

    Scoţienii au respins pe 18 septembrie separarea de Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, după 307 ani de uniune, într-un referendum de importanţă istorică la care s-a înregistrat o participare record de 85%, în care 55,3% dintre votanţi au fost împotrivă.

    Decizia scoţienilor a produs uşurare pe pieţele financiare, risipind temerile legate de problemele economice care ar fost declanşate de ruptura de Marea Britanie.

    Principalul motiv de îngrijorare era ce monedă ar fi urmat să folosească Scoţia independentă şi cum ar fi fost împărţite datoriile de 1.300 de miliarde de lire sterline ale Marii Britanii.

    Incertitudinile din jurul lirei au fost de fapt în centrul campaniei anti-independenţă. Susţinătorii separării de Regatul Unit sperau că Scoţia va putea să folosească în continuare lira, dar principalele partide politice britanice au insistat că acest lucru nu se va întîmpla, existând totodată temeri că ar putea avea loc retrageri masive de fonduri din bănci.