BusinessMagazin

Tag: energie

  • Criza energiei a aruncat în aer deficitul comercial al României: 34 mld. de euro în 2022. Cel mai mult au crescut importurile de energie, metale şi produse chimice

    ♦ Deficitul comercial la bunuri a urcat în 2022 cu 44% faţă de 2021, după ce exporturile au crescut cu 22%, iar importurile cu 28%.

    Criza energiei care a început în 2021 şi s-a amplificat în 2022 a dus deficitul comercial la bunuri al României la 34 mld. de euro, după ce importurile de energie, metale şi produse chimice au explodat, arată analiza datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În 2022, mai multe companii din industria metalurgică şi din industria chimică au închis capacităţi de producţie, din cauza preţurilor energiei, aceste închideri s-au văzut atât în producţia industrială, cât şi în creşterea importurilor de metale şi produse chimice, iar preţurile mari la energie s-au reflectat în deficitul comercial la petrol, gaze naturale şi energie electrică.

    „Încep să apară consecinţele preţurilor ridicate la energie şi gaz şi ale închiderii activităţii în hârtie, aluminiu, oţel, ceramică, chimie. Toată industria mare fie a închis, fie şi-a redus activitatea. Acum apar primele semne“, comentează datele Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie, conglomerat care înglobează mai multe asociaţii din industria grea românească.

    România a exportat bunuri în valoare de 92 mld. de lei, cea mai mare parte din acestea fiind maşini şi echipamente de transport.

    Importurile au fost însă de 126 mld. de euro, cele mai multe tot din categoria maşinilor şi echipamentelor, dar şi produse chimice (18 mld. euro), oţel, cauciuc, hârtie (23 mld. euro) şi energie (15 mld. euro).

    Astfel, deficitul comercial la bunuri al României a ajuns la 34 mld. euro. Aurelian Dochia, analist financiar, este de părere că mai importantă decât dimensiunea deficitului este finanţarea acestuia.

    „Ne uităm la deficit şi numai la deficit, dar mai important ar fi să ne uităm la partea de finanţare a acestui deficit. Vedem că în primul rând bugetul public este în deficit de mai mulţi ani de zile şi este unul dintre motoarele care au afectat deficitul extern. În al doilea rând trebuie să vedem că am avut intrări de capital  care ne-au permis să facem un asemenea deficit“, spune el.

    Deficitul bugetar, faptul că guvernul cheltuie mult mai mult decât colectează, alimentează consumul intern, explică Dochia, care la rândul său alimentează importurile, pentru că producţia locală nu acoperă creşterea cererii.

  • Unele firme europene şi-ar putea inversa scumpirile dramatice de anul trecut

    Unele companii din Europa au anunţat că şi-ar putea inversa majorările operate în ultimii ani în condiţiile temperării creşterii costurilor la energie şi alte materii prime, scrie Reuters. Reducerile sunt ultimul semn că inflaţia din zona euro şi-a atins vârful şi ar putea încuraja speranţele într-o aterizare blândă a economiei regiunii.

  • Cel mai mare producător de energie al României pregăteşte un proiect gigant în valoare de 1,2 mld. euro. Ar pute fi şi cel mai mare proiect de acest gen din Europa

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, ar putea realiza un parc solar de cel mult 1.500 MW, pe un teren concesionat direct de către Administraţia Domeniilor Statului (ADS) în zona Piscul Sadovei-Dăbuleni (Dolj), potrivit unor informaţii necon­firmate de companie.

    ♦ Dacă se va realiza, acesta va fi cel mai mare proiect de energie solară din Europa ♦ În România, în acest moment, la Arad este în plină dezvotare un proiect solar de circa 1.000 MW, investiţie care va ajunge la circa 800 de milioane de euro.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, ar putea realiza un parc solar de cel mult 1.500 MW, pe un teren concesionat direct de către Administraţia Domeniilor Statului (ADS) în zona Piscul Sadovei-Dăbuleni (Dolj), potrivit unor informaţii necon­firmate de companie. Capacitatea proiectului este fără precedent, cel mai mare parc solar în dezvoltare în acet moment în România fiind de 1.000 MW la Arad, o investiţie care s-ar ridica la 800 de milioane de euro, dezvoltată de Monsson şi finanţată fondul britanic de investiţii Actis prin inter­mediul companiei Rezolv Energy.

    În cazul proiectului Hidroelectrica, investiţia ar putea depăşi 1,2 mi­liarde de euro, ţinta fiind ca aceasta să fie finanţată cu fonduri europene.

    Potrivit unui prezentări a ADS proiectul se va realiza pe o suprafaţă de 3.000 de hectare, fiind realizat în urma unui parteneriat între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Energiei şi Hidroelectrica. Practic, ADS concesionează direct acest teren către Hidroelectrica, urmând să primească în schimb anumite plăţi.

    Mai departe, chiar la finalul anului trecut, 10 investiţii ale Hidroelectrica, printre care şi acest parc solar, au fost declarate ca fiind de interes naţional de către CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării), decizie urmată imediat de includerea acestora într-o ordo­nanţă de urgenţă, pu­blicată pe 14 decembrie, 175/2022. Practic, prin caracterul special al acestor proiecte, procesul de avizare ar trebui să meargă mult mai rapid.

    Decizia includerii acestor investiţii în categoria proiectelor de interes naţional este justificată prin faptul că pentru a accesa banii europeni, toate aceste investiţii trebuie finalizate până în 2026. Mai mult, România se confruntă de 3 ani de zile cu un deficit de producţie, fiind nevoită să importe. „În contextul crizei energetice generate, la nivelul Uniunii Europene, de războiul ruso-ucrainean, Comisia Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de măsuri REPowerEU, având ca scop asigurarea independenţei Europei faţă de importurile de combustibili fosili din Rusia, cu mult înainte de orizontul de timp 2030. În acest context, România trebuie răspundă unei provocări şi totodată unei oportunităţi: aceea de a-şi creşte în ritm alert capacitatea de producţie în domeniul energiei, cu accent deosebit pe sectorul energiei regenerabile, astfel încât să răspundă atât noilor realităţi, cât şi politicilor strategice ale Uniunii Europene“, se arată în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă.

    Dincolo de cele 10 investiţii ale Hidroelectrica, tot în textul OUG 175/2022 este inclusă şi finalizarea termicentralei Iernut, un proiect care trebuia finalizat în 2019, care nu este gata nici acum, ultimul termen anunţat pentru această investiţie, derulată de Romgaz, fiind anul viitor. Lucrările la termocentrala Iernut au început în 2016.

    Revenind la Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, compania a terminat primele nouă luni ale anului trecut cu un profit net 3,5 mld. lei, cu 37% mai mare faţă de cel din perioada similară din 2021, la venituri de 6,8 miliarde de lei, cu 47% mai mari, arată datele publicate într-un raport al Fondului Proprietatea, acţionar minoritar cu 20%. Compania se confruntă cu un an hidrologic slab, cu impact direct în producţia de energie, care a scăzut cu 26% faţă de primele nouă luni 2021. Pe de altă parte, preţul mediu de vânzare a energiei pentru primele nouă luni din 2022 a fost de 590,5 lei/MWh, cu 93,3% mai mare decât cel din anul anterior, astfel că a compensat din plin reducerea producţiei.

    Ca dezvoltare, Hidroelectrica intenţionează să investească în mai multe proiecte de producere a energiei verzi. Astfel, compania a anunţat că are în derulare proiecte de energie solară de peste 400 MW, toate în stadiul de avizare, portofoliu care ar necesita investiţii de 00 de milioane de euro pentru a fi pus în funcţiune. Hidroelectrica a ajuns după primele nouă luni din anul trecut la o cotă de piaţă pe segmentul concurenţial al furnizării de energie de 8,58% după o creştere agresivă în ultimul an. Astfel, producătorul de energie a trecut în faţa Tinmar Energy, care a terminat primele nouă luni ale anului trecut cu o cotă de piaţă de 6,21%. Cu cota de 8,58%, Hidroelectrica le suflă în ceafă germanilor de la E.ON Energie România, care au terminat primele nouă luni cu 8,98% pe piaţa furnizării de energie.

    În 2021, Hidroelectrica aproape nu exista pe piaţa de furnizare locală, având o cotă de numai 1,69% pe piaţa concurenţială, după cum arată rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Acum a depăşit furnizori tradiţionali precum CEZ Vânzare. Potrivit celor mai recente informaţii, Hidroelectrica a ajuns la un portofoliu de peste 400.000 de clienţi, o bună parte din cota de piaţă fiind generată de intrarea în portofoliu a companiilor de talie medie. Compania se pregăteşte de listare la Bursa de la Bucureşti în 2023, prin vânzarea unei deţineri din partea Fondului Proprietatea, în ceea ce va fi cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) din România.

     

     

     

  • OMV Petrom scrie istorie cu primul profit net de peste 10 mld. lei înregistrat vreodată în România. Compania spune că nu va plăti încă o taxă pe profitul record după ce a virat deja la stat 16,5 mld. lei. Primul gaz nou din Marea Neagră, în 2027

    ♦ OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a terminat anul trecut cu un business consolidat de 61,3 mld. lei (circa 12,5 miliarde de euro), de circa 2,4 ori mare faţă de 2021, şi un un profit net de 10,3 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro), unic în istoria României ♦ Cu o producţie de petrol şi gaze în scădere, motorul principal care a alimentat aceste rezultate au fost scumpirile ♦ Statul român a încasat direct din toate taxele plătite de OMV Petrom 16,5 mld. lei (3,4 mld. euro), după ce anul trecut a introdus 20 de schimbări în ceea ce priveşte taxarea companiilor din domeniul energetic ♦ O taxă însă, introdusă chiar la finalul anului trecut, cu o valoare de circa un miliard de euro, nu va fi plătită, a anunţat ieri compania.

    „Anul 2022 a fost unul fără precedent pentru industria energetică, cu dificultăţi în ceea priveşte aprovizionarea cu produse energetice, preţuri internaţionale record şi volatilitate fiscală. Rezultatele noastre reflectă acest mediu de piaţă şi performanţa operaţională: diversificarea surselor de energie, continuitatea aprovizionării, producţie record de electricitate“, a spus Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, în conferinţa de presă online prin care au fost anunţate rezultatele record ale companiei de anul trecut.

    În 2022, producţia de petrol şi gaze a grupului a scăzut cu 8%, dar producţia de energie de la Brazi a fost la un nivel record, de 5 TWh, echivalentul a 11% din producţia de energie a României. Pentru anul acesta, compania se aşteaptă în continuare la scăderea producţiei de petrol şi gaze onshore, concomitent cu o producţie de energie în scădere la Brazi în contextul unei opriri planificate de o durată mai mare, în perioada martie-mai.

    „Valoarea investiţiilor este estimată să crească la circa 6 mld lei, cu aproximativ 70%, cu investiţii mai mari dedicate în principal proiectului Neptun Deep, accelerării proiectelor cu emisii de carbon reduse şi zero, precum şi reviziei planificate a rafinăriei Petrobrazi“, se arată în prezentarea companiei.

    În ceea ce priveşte proiectul de explorare Neptun Deep din Marea Neagră, acolo unde OMV Petrom şi Romgaz au participaţii egale de 50%, dar OMV Petrom este operatorul întregului proiect, este aşteptată o decizie finală de investiţii în vara acestui an.

    „Gazul din Marea Neagră este pentru piaţa locală, dar estimăm că va exista un excedent al cantităţilor extrase faţă de cererea internă, astfel că există posibilitatea exportului şi de asemenea este şi infrastructura. Nu comentăm acum dacă există un contract pentru gazul care ar urma să fie extras“, a spus Verchere.

    Unul dintre marile semne de semne de întrebare legate de rezultatele de anul trecut era dacă OMV Petrom urma să platească o taxă specială, de circa 1 mld. euro, pe profitul excepţional.

    La finalul anului trecut, pe 29 dece­m­brie, Guvernul României a emis OUG 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Prin OUG 186 se stabileşte că în cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022, respectiv din 2023 obţinute din companiile prevăzute în regulament depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%. În OUG sunt precizate foarte clar activităţile vizate de noua taxă: CAEN: 0610 – „Extracţia ţiţe­iului“, 0620 – „Extracţia gazelor na­turale“, 0510 – „Extracţia huilei“, 1910 – „Fabricarea produselor de cocserie“ şi 1920 – „Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului.“

    Pentru a plăti această taxă însă, companiile trebuie să aibă 75% din business generat de activităţile menţionate mai sus, respectiv din domeniile extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie.

    OMV Petrom spune încă să aceste activităţi nu au generat 75% din business-ul de anul trecut, astfel că pe legislaţia actuală, nu are de ce să plătească noul impozit. În cifra de afaceri a OMV Petrom intră şi partea de producţie de energie, la un nivel record anul trecut, dar şi tranzacţiile cu gaze, care au crescut semnificativ în a doua parte a anului. Astfel, din afacerile de 61 de miliarde de lei, circa 30 de miliarde de lei au fost generate numai pe segmentul de gaze şi energie, de 4,5 ori mai mult faţă de din 2021. Practic, 50% din business este generat doar de acest domeniu, de unde rezultă că acel procent de 75% pentru activităţile de extracţie şi rafinare nu mai poate fi atins, deci OMV Petrom nu mai are, în interpretarea proprie, de ce să mai plătească încă o taxă pe profitul de anul trecut.

    Mai mult, în ultimul trimestru al anului, OMV Petrom a constituit un element special de 1,8 miliarde de lei pe segmentul de explorare şi producţie. Alina Popa, CFO-ul OMV Petrom a explicat că necesitatea constituirii acestui provision decurge din estimarea de scădere a producţiei pentru anul viitor.

     

    Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, cel mai puternic executiv din România, participă pe 21 februarie la ZF Power Summit. Cea de-a 12-a ediţie a ZF Power Summit va avea loc în perioada 21-23 februarie, în Bucureşti.

     

     


     

     

  • De ce nu va plăti OMV Petrom taxa de 1 mld. euro pe profitul colosal de anul trecut

    “Dosarul” taxei speciale de un miliard de euro pe care OMV Petrom ar fi trebuit să o plătească pe profitul colosal de anul trecut pare în acest moment clasat, cel puţin aşa arată datele companiei publicate în această dimineaţă al Bursa de Valori. OMV Petrom a terminat anul trecut cu un business de 61,3 miliarde de lei, de circa 2,4 ori mai mare decât cel din 2021, şi cu un profit net istoric de 10,3 milarde de lei, performanţă unică la nivelul economiei locale atinsă pe fondul creşterii preţurilor la petrol, gaze şi energie din 2022.

    Potrivit informaţiilor publicate de companie, zona de energie şi gaze a adus anul trecut rulaje de 29,9 miliarde de lei, circa jumătate din business fiind generat de această activitate. În 2021, vânzările pe acelaşi segment au fost de 6,6 miliarde de lei, adiăcă 25% din afacerile din 2021. Această creştere galopantă a segmentului de energie şi gaze scoate OMV Petrom de sub incidenţa taxei speciale pe care compania ar fi trebuit să o platească pe profitul excepţional din 2022.

    Începutul acestui an a debutat cu un scandal între companie şi Ministerul Fi­nan­ţelor privind aplicarea unei noi taxe pe pro­fiturile excepţionale din 2022 ale companii­lor energetice. La finalul anului trecut, pe 29 decembrie, Guvernul României a emis OUG 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pen­tru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Prin OUG 186 se stabileşte că în cazul în care profiturile impozabile/conta­bile din 2022, respectiv din 2023 obţinute din companiile prevăzute în regulament de­pă­şesc cu mai mult de 20% media profitu­rilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%. În OUG sunt precizate foarte clar activităţile vizate de noua taxă: CAEN: 0610 – „Extracţia ţiţeiului“, 0620 – „Extrac­ţia gazelor naturale“, 0510 – „Extracţia huilei“, 1910 – „Fabricarea produselor de cocserie“ şi 1920 – „Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului.“

    Mai departe, în regulamentul euro­pean se precizează următoarele lucruri.

    „Fără a-şi modifica în mod substanţial structura costurilor şi fără a-şi spori in­vesti­ţiile, societăţile din Uniune şi sediile perma­nente care generează cel puţin 75 % din cifra de afaceri din activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi ra­finăriilor au înregistrat o creştere a profitu­rilor datorită circumstanţelor bruşte şi im­previzibile ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, reducerii apro­vi­zio­nării cu energie şi creşterii cererii ca urmare a temperaturilor extrem de ridica­te“, se arată în textul regulamentului pu­blicat încă din octombrie anul trecut.

    Firmele vizate sunt cele care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, se mai arată în regulament. Practic, încă din octombrie, anul trecut, companiile din zona de petrol şi gaze ştiau că vor fi taxate.

    La începutul acestui an, OMV Petrom a declarat că „în baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului.”

    Ţinând cont de rezultatele prezentate azi, OMV Petrom nu va plăti acestă taxă, pentru că nu este atins acel procent de 75% al activităţilor taxabile.

     

     

  • Cât de mare va fi cutremurul de pe piaţa imobiliară est-europeană? În Ungaria se vorbeşte de apariţia panicii pe măsură ce se adună facturile uriaşe la utilităţi. În Polonia, vânzările se prăbuşesc, dar preţurile continuă să urce

    Pe pieţele imobiliare mari sau ma­ture ale lumii se reaşează plăcile tectonice, adică este cutremur. În unele locuri valul seismic este mai puternic, în altele este mai slab. În China s-au produs câteva falimente de renume. În SUA, de unde un colaps al pieţei imobiliare a produs criza financiară globală, preţurile scad, „în sfârşit“, spun unii, şi scăderi mai ample sunt aşteptate pentru anul viitor.

    Şi în Suedia, una dintre cele mai încinse şi scumpe pieţe imobiliare ale lumii, preţurile scad cu cea mai mare viteză de după 2013. Marea Britanie nu este nici ea ocolită de unda seismică. A rămas falia Europei de Est inac­tivă? Nu, şi vor fi trepidaţii şi aici, cred câţiva analişti.

    În Ungaria, după o creştere de peste un an şi jumătate, chiriile au stagnat în septem­brie, faţă de august. În Budapesta chiar au scăzut. Dinamica reflectă scumpirile generali­zate şi schimbarea regulilor privind utilităţile, scrie Hungary Today.

    În capitală, stagnează şi preţurile aparta­mentelor vechi, motivul fiind scăderea inte­re­sului cumpărătorilor. Preţuri nominale în stag­nare şi inflaţie uriaşă înseamnă că preţu­rile reale scad. Dezbaterile dacă tendinţa va deveni naţională sunt multe. Iar multe depind de venirea unei crize a veniturilor. Ungaria se confruntă deja cu una dintre cele mai acute crize ale costului vieţii din UE.

    Veştile alarmiste (pentru unii) nu lipsesc. Spre exemplu, Daily News Hungary scrie că din ianuarie pe piaţa imobiliară maghiară îşi va face apariţia panica. Adică tot mai mulţi oameni vor încerca să-şi vândă locuinţele pentru că nu mai pot face faţă cheltuielilor tot mai mari. O analiză a site-ul de specialitate Ingatlan.com a găsit că tot mai mulţi oameni încercă deja „să scape“ de locuinţele lor.

    Însă adevăratul tăvălug va veni după cea de-a doua sau a treia serie de facturi la utilităţi uriaşe. Cei care nu vor putea suporta povara se vor grăbi să-şi vândă casele, scrie szmo.hu. Dar vânzătorilor nu le va fi uşor. Până la urmă, cine ar vrea să cumpere ceva vândut tocmai pentru că este prea împovărător? După creşterea dramatică a preţurilor locu­inţelor în ultimii ani vine un val de scumpiri ale întreţinerii şi utilităţilor.

    În acest context, este de aşteptat ca piaţa imobiliară să o ia în două direcţii: locuinţe efi­ciente la orice fel de consum, care nu necesită modificări, care sunt scumpe dar îşi menţin valoarea în timp, şi locuinţe neizolate, fără tâmplărie termopan, care se vor ieftini. Pot redeveni populare şi casele de dimensiuni mici, unde consumul de electricitate sau de agent termic este mic. Saltul spectaculos în tendinţă va putea fi observat după ce proprie­tarii primesc a doua sau a treia factură cu preţurile noi la utilităţi, adică în jurul Crăciunului.

    Prin urmare, este de aşteptat ca în primele luni ale anului viitor oferta de locuinţe să crească sim­ţitor. În Polonia, piaţa imobiliară se confruntă cu un deficit uriaş, de 1,5-2 milioane de apartamente, scrie Puls Biznesu. Problema s-a acutizat după ce Rusia a invadat Ucraina, forţând sute de mii de ucraineni să se refugieze la vecinii polonezi.

    Cu toate acestea, ritmul de construcţie încetineşte brutal, iar analiştii spun că acesta este rezultatul fricii dezvoltatorilor că cererea va continua să scadă şi că preţurile de pe piaţa imobiliară se vor prăbuşi. Datele băncii cen­trale arată că în cele mai mari şase oraşe numărul de apartamente vândute a scăzut în trimestrul II cu 53% faţă de aceeaşi peri­oadă a anului trecut.

    Scăderea reflectă dobânzile ipotecare mai mari şi condiţiile de creditare mai scumpe. Însă în pofida interesului mai redus pentru achiziţionarea de locuinţe, preţurile au conti­nuat să urce. O explicaţie ar fi, portivit Warsaw Voice, dorinţa dezvoltatorilor de a men­ţine marjele, adică profitul. Statul polo­nez are un program vast de construire de lo­cu­inţe, dar acesta nu a funcţionat aşa cum s-a dorit. Creşterea dobânzilor şi scumpirea creditului sunt asociate cu inflaţia, care con­tinuă să accelereze. De aceea, cel mai pro­babil creditul se va scumpi şi mai mult pe mă­sură ce banca centrală va fi forţată să majo­reze dobânzile.

    Acest lucru înseamnă condiţii şi mai dificile de finanţare a achiziţiilor imobiliare. În Polonia se vorbeşte de ceva timp ce un colaps al vânzărilor.

  • Comisia Europeană a demarat proceduri de infringement împotriva României în domeniul energiei şi climei

    Potrivit unui comunicat al CE, Comisia solicită Croaţiei, Ungariei şi României să prezinte rapoarte referitoare la obiectivele lor naţionale pentru 2020 privind energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică.

    Astfel, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere Croaţiei pentru că nu a prezentat un raport complet cu privire la îndeplinirea obiectivelor sale pentru 2020 privind eficienţa energetică şi ponderea energiei din surse regenerabile. De asemenea, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere Ungariei şi României pentru că nu au prezentat un raport complet, în cadrul guvernanţei uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, cu privire la îndeplinirea obiectivelor lor de eficienţă energetică pentru 2020.

    Regulamentul privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice stabileşte cerinţa ca statele membre să prezinte Comisiei, până la 30 aprilie 2022, un raport cu privire la îndeplinirea obiectivelor lor de eficienţă energetică pentru 2020. Acesta mai prevede ca, până la acelaşi termen, statele membre să raporteze despre obiectivele lor privind ponderea energiei din surse regenerabile în 2020.

    Cele trei state membre au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi pentru a remedia deficienţele identificate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

    De asemenea, Comisia solicită Poloniei şi României să notifice evaluările lor privind cogenerarea de înaltă eficienţă.

    Potrivit CE, statele membre ar trebui să dezvolte o infrastructură eficientă de încălzire şi răcire şi/sau să permită dezvoltarea cogenerării de înaltă eficienţă şi utilizarea încălzirii şi răcirii din căldura reziduală şi din surse regenerabile de energie. Statele membre trebuie să efectueze şi să prezinte Comisiei o evaluare cuprinzătoare a potenţialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a încălzirii centralizate eficiente. Evaluarea cuprinzătoare trebuie actualizată o dată la cinci ani şi notificată Comisiei. Până în prezent, Polonia şi România nu au comunicat o evaluare actualizată până la termenul de 31 decembrie 2020.

    Cele două state membre au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi pentru a remedia deficienţele identificate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită avize motivate.

  • Cine sunt noii regi ai regenerabilelor? Boomul eolian a trecut de la tendinţă la certitudine: proiecte de peste 2,5 mld. euro au contractele de racordare. Din 2024 încep să se lege la reţea

    ♦ Anul trecut, proiecte eoliene cu o capacitate de circa 1.700 MW au obţinut contractele de racordare la reţea, un pas esenţial care aproape garantează realizarea investiţiilor ♦ Capacitatea este de 2,5 ori mai mare faţă de cea din 2021 ♦ Punerile în funcţiune încep în 2024 l Doi oameni de afaceri din Buzău, Manole Gheorghe şi Vasile Domente, devin cei mai puternici jucători din acesta al doilea val de eoliene.

    Datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor publice ale Transelectrica, opera­torul sistemului energetic naţional, arată că anul trecut revenirea banilor în domeniul energiei verzi a trecut de la faza de discurs, la certidutine.

    Proiecte eoliene cu o ca­pacitate totală de circa 1.700 MW au obţinut în 2022 contractele de racordare la reţea, etapă esenţială în dezvoltarea unei investiţii de acest tip, care-i garantează accesul la reţea şi indică şanse foarte ridicate de realizare.

    În bani, aceşti 1.700 MW înseamnă investiţii de aproape 2 miliarde de lei. Totodată, anul trecut a adus o creştere semnificativă a proiectelor care au obţinut contractele de racordare faţă de 2021, de 2,5 ori în capacitate.

    În total, în pe­ri­oada 2021-2022 pro­iecte eoliene cu o ca­pacitate de circa 2.400 MW au reuşit să obţină contractele de racordare, în bani acest lucru însemnând in­vestiţii de peste 2,5 mi­liarde de euro.

    Tot datele Transelectrica arată că primele puneri în funcţiune vor avea loc începând cu anul 2024, instalările urmând să continue până în 2027.

    Galaţiul este vedeta incon­testa­bilă a acestui nou val de investiţii în domeniul energiei eoliene, după ce în perioada de boom anterioară, 2009-2014, Constanţa a atras 80% din investiţii. România are în acest moment un parc de proiecte eoliene cu o capacitate de circa 3.000 MW, care la nivelul anului 2021 a asigurat 12% din energia locală. Mai departe, o treime din toată capacitataea de circa 2.400 MW care a obţinut contractele de racordare în ultimii doi ani este deţinută de doi oameni de afaceri extrem de discreţi, Gheorghe Manole şi Vasile Domente.

    Potrivit datelor Confidas, Gheorghe Manole este acţionar în 39 de companii, în timp ce partenerul său de business, Vasile Domente, figurează ca acţionar în 41 de companii.

    Manole Gheorghe şi Vasile Domente sunt cunoscuţi pentru faptul că deţin firma Eximprod. Potrivit datelor de pe site-ul Eximprod, grupul are peste 400 de angajaţi, cu companii dedicate pentru producţia de echipamente electrice, servicii de automatizări şi reţele inteligente (SCADA), software, proiecte la cheie, proiectare electrică şi dezvoltare de parcuri eoliene şi solare. Œn 2021, Eximprod Power Systems, una dintre firmele grupului Eximprod, a înregistrat o cifră de afaceri de 98 de milioane de lei şi un profit net de 3,8 milioane de lei. Vasile Domente este implicat şi în domeniul vinurilor, unul dintre partenerii de business fiind nepotul său Sebastian Ghiţă, potrivit informaţiilor publice. Atât Vasile Domente, cât şi Manole Gheorghe sunt consideraţi a fi printre cei mai influenţi oameni din Buzău, ambii având foarte puţine apariţii publice.

  • Centralele nucleare sunt împinse la limită pe măsură ce cererea continuă să crească: Occidentul mizează din ce în ce mai mult pe energia nucleară, în contextul crizei energetice şi a obiectivelor climatice

    Atracţia energiei fără emisii de carbon este mai puternică ca niciodată. În timp ce ţările încearcă cu disperare să reducă emisiile şi să atingă obiectivele climatice, lumea se confruntă, de asemenea, cu o penurie de combustibili fosili tradiţionali. Răspunsul la această contradicţie a luat o turnură improbabilă: Menţinerea în funcţiune a reactoarelor nucleare pentru mult mai mult timp decât se aştepta cineva vreodată.

    Cât de mult timp? Deja, multe dintre instalaţiile din lume sunt programate să funcţioneze cu mult peste ceea ce se consideră a fi o durată de viaţă tipică de 40 de ani. Operatorii fac presiuni pentru ca unele reactoare să funcţioneze până la 80 de ani – chiar peste speranţa medie de viaţă de 77 de ani a americanilor. Ba chiar mai mult, cercetătorii încep chiar să se gândească dacă reactoarele pot continua să genereze electricitate timp de 100 de ani, potrivit Bloomberg.

    „Oamenii de ştiinţă nu s-a aşteptat ca reactoarele să funcţioneze atât de mult timp”, a declarat Chris Gadomski, analist şef în domeniul nuclear pentru BloombergNEF. „Nu sunt sigur că aş vrea să locuiesc lângă un reactor vechi de 100 de ani”.

    Cu doar câţiva ani în urmă, ideea de a genera energie de la un reactor vechi de un secol era de neconceput. Relativ recent, SUA şi Uniunea Europeană s-au angajat să reducă poluarea cu gaze cu efect de seră cu cel puţin 50% până în 2030, peste 70 de naţiuni din întreaga lume ţintind către o lume a viitorului total vidată de orice tip de emisii. Presiunea este din ce în ce mai mare pentru a găsi modalităţi de a atinge aceste obiective – şi rapid. Acest lucru forţează lumea să pună în balanţă riscurile energiei nucleare, care nu produce emisii de carbon, dar care poate crea dezastre bine cunoscute de umanitate, cu schimbările climatice necontrolate şi dezastrele naturale provocate de emisiile tradiţionale.

    Regatul Unit, unde reactoarele generează în prezent aproximativ 15% din energia electrică, doreşte să crească această cifră la 25% până în 2050. Între timp, SUA alocă 6 miliarde de dolari în subvenţii nucleare pentru a-şi menţine infrastructura nucleară îmbătrânită. Franţa intenţionează să construiască noi centrale, în timp ce ţări precum Belgia, Finlanda şi Slovacia prelungesc durata de viaţă a reactoarelor. Germania, una dintre cele mai mari ţări din lume care nu a renunţat la energia nucleară, a acordat o amânare pentru trei unităţi programate să se închidă în 2022. Chiar şi Japonia – ţara în care s-a produs dezastrul de la Fukushima din 2011 – se reintegrează în energia atomică.

    Majoritatea reactoarelor din SUA ar putea necesita reparaţii extinse până în 2050. 

    Înainte de recenta schimbare, zeci de ani de critici, opoziţie şi lupte financiare au forţat închiderea – uneori prematură – a reactoarelor nucleare din economiile occidentale. De asemenea, investiţiile se scurseseră din industrie, iar construcţia de noi centrale a scăzut. Chiar dacă dezvoltatorii ar începe să pună bazele astăzi, construcţia de noi centrale necesită adesea mai mult de un deceniu, ceea ce nu va fi suficient de rapid pentru sarcina urgentă de a reduce emisiile de carbon până în 2030.

    Cu atât de puţine centrale noi în pregătire, renaşterea nucleară nu va avea loc decât pe seama reactoarelor vechi.

    Cele mai mari riscuri sunt evidente: betonul şi oţelul fragile din instalaţiile îmbătrânite pot creşte ameninţarea accidentelor dacă nu sunt întreţinute şi reparate corespunzător. Ca să fim corecţi, de când centralele nucleare comerciale au început să funcţioneze în anii ’50, au avut loc doar câteva accidente. Deşi sunt rare, acestea au un potenţial enorm de dezastru.

    Există, de asemenea, cheltuielile şi riscurile de mediu legate de eliminarea deşeurilor nucleare, care rămân periculos de radioactive timp de mii de ani. La şapte decenii după ce primele reactoare au început să genereze energie, majoritatea ţărilor nu au construit încă depozite centralizate în care să poată fi reţinute deşeurile pe termen lung. Toate acestea subliniază motivul pentru care producţia de energie nucleară a fost în declin constant: de la aproximativ 18% din energia electrică mondială la mijlocul anilor 1990 la aproximativ 10% în prezent.

    Ţări precum Germania, care a fost mult timp divizată în ceea ce priveşte energia nucleară, se află acum într-o situaţie dificilă. Aprovizionarea cu gaze naturale este limitată, iar războiul prelungit al Rusiei în Ucraina face ca situaţia să fie şi mai precară. Între timp, dependenţa de energia eoliană, solară şi hidroelectrică s-a dovedit a fi dificilă – aşa cum s-a văzut în cazul ameninţării aparent constante a penei de curent din California în timpul verii şi în cazul creşterii preţurilor la energie în Europa anului trecut. O parte din atractivitatea energiei nucleare constă în faptul că, spre deosebire de energiile regenerabile, reactoarele furnizează energie 24 de ore din 24, în zilele înnorate sau în timpul nopţii.

  • Ministrul Energiei, Virgil Popescu: Hidrocentrala de la Porţile de Fier 1 produce 35% din totalul producţiei de energiei electrică al Hidroelectrica

    Hidrocentrala de la Porţile de Fier 1 produce 35% din totalul producţiei de energiei electrică al Hidroelectrica, a declarat luni ministrul Energiei, Virgil Popescu.

    Acesta a făcut o vizită de lucru inopinată la Porţile de Fier.

    ”Astăzi am făcut o vizită de lucru inopinată la Hidrocentrala Porţile de Fier 1. Am stat de vorbă cu angajaţii şi am cerut o evaluare a condiţiilor de muncă. Astăzi la PF producem 35% din totalul producţiei de energiei electrică al Hidroelectrica”, a spus ministrul pe pagina sa de Facebook.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, va supune la vot, la mijlocul lunii februarie, în cadrul unei adunări generale a acţionarilor, mai multe proiecte de investiţii în câteva unităţi cheie ale companiei, valoarea acestora fiind de peste 1 mld. lei, arată datele publice.
     
    Printre proiecte se află realizarea a două investiţii de 120,5 milioane de lei, respectiv 143 de milioane de lei pentru Porţile de Fier II.