“Hidroelectrica a vândut către Fidelis Energy un pachet de 71,2 GWh, cu livrare începând din 26 martie 2014, până pe 21 martie 2015. Valoarea contractului este de 13,45 milioane lei, iar preţul unitar este de 188,95 lei/MWh”, potrivit unui comunicat al producătorului de energie.
Hidroelectrica a înregistrat în 2013 un profit record, de 910 milioane de lei. În 2012, compania a raportat pierderi de 170 milioane de lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu este nevoie reală de investiţii în capacităţi noi de producţie a energiei. Avem capacităţi de peste 21.000 MW disponibile”, a afirmat Neagu la un seminar pe tema energiei.
Consumul zilnic de electricitate la nivel naţional este asigurat de capacităţi de 8.000-9.000 MW.
Neagu a adăugat că, pentru sistemul energetic naţional, energia hidro este foarte importantă, iar Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional, “este gata oricând să sprijine energia hidro”.
“Hidroelectrica ne dă un mare avantaj pentru că ne oferă o soluţie extraordinară pentru reglaj”, a spus ea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pe piaţa locală a gazelor şi energiei electrice anticipăm o cerere scăzută în continuare. Calendarul de liberalizare a preţurilor la gazele din producţie internă prevede patru majorări de preţ pentru acest an, aplicabile sectoarelor casnic şi non-casnic (prima creştere a fost deja implementată în ianuarie)”, arată Petrom, companie din grupul austriac OMV, în raportul financiar pe anul 2013, amintind totodată că Legea energiei 123/2012 include opţiunea de amânare cu un an a liberalizării preţurilor la gaze pentru sectorul non-casnic.
Pe piaţa de electricitate Petrom estimează că preţurile vor fi influenţate negativ, atât de dinamica ofertei, ca urmare a punerii în exploatare a unor capacităţi suplimentare din surse regenerabile, cât şi de cererea redusă, care reflectă parţial iniţiativele de eficientizare energetică.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Revocarea lui Boiangiu a intrat în vigoare vineri şi a fost votată în unanimitate, potrivit unui comunicat al Transelectrica.
Compania nu a precizat motivele revocării şi nici înlocuitorul lui Boiangiu.
Tot vineri a avut loc altă schimbare în conducerea companiei, respectiv înlocuirea, în Consiliul de Supraveghere, a lui Dănuţ Leonard Sandu, preşedintele NexteBank, cu Remus Vulpescu, directorul de cabinet al ministrului demisionar al Finanţelor, Daniel Chiţoiu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Lukoil a primit autorizaţia de construcţie a unităţii de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) la sfârşitul anului trecut.
Având în vedere că pentru instalarea unui MW în panouri fotovoltaice este necesară o investiţie de circa 1,5 milioane de euro, valoarea proiectului Lukoil este estimată la aproximativ 13,5 milioane euro.
Reprezentanţii companiei declarau, în octombrie 2013, că iau în calcul construcţia unor parcuri fotovoltaice pe câteva terenuri lângă rafinăria din Ploieşti. La acea dată, reprezentanţii Lukoil avansau posibilitatea ca parcurile fotovoltaice să aibă o capacitate instalată de până în 12 MW.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Europa va pierde o treime din cota deţinută pe piaţa exporturilor de energie, în următoarele două decenii, din cauza faptului că preţurile energiei se vor menţine cu încăpăţânare peste nivelul celor din SUA, anticipează AIE.
Estimările AIE vor amplifica probabil opiniile potrivit cărora politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice face rău producătorilor din regiune, potrivit Financial Times.
O serie de state europene subvenţionează energia regenerabilă, renunţă la energia nucleară şi se opun explorării zăcămintelor de şist care a relansat producţia de hidrocarburi în SUA. Aceste politici au provocat nemulţumire în rândul liderilor industriei energetice europene, care afirmă că sunt reţeta pentru un dezastru concurenţial.
Economistul şef al AIE, Fatih Birol, a spus că politicile de mediu nu au urcat, singure, costul energiei, dar decalajul între preţurile din UE şi cele din SUA va dura mai mult decât au anticipat unii analişti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cele mai mari datorii, respectiv 600 de milioane de euro, sunt ale populaţiei (65%) şi firmelor mici, în timp ce sectorul public are restanţe de 190 de milioane de euro.
Arieratele companiilor totalizează circa 130 de milioane euro, iar compania minieră Larco are datorii de peste 135 de milioane de euro.
Pentru a facilita plata datoriilor de către consumatorii casnici, compania a introdus anul trecut un plan flexibil de plată, la care s-au înscris peste 700.000 de utilizatori. Atractivitatea planului a determinat compania de electricitate să permită înscrierile şi prin telefon, întrucât angajaţii de la ghişee nu au făcut faţă numărului mare de cereri.
Prin acest plan, abonaţii pot plăti datoriile în 12 rate şi un avans de 20%-50%. Cei din categoriile defavorizate, precum şomerii şi persoanele cu venituri mici, pot plăti datoriile în până la 40 de rate.
Compania a programat pentru marţi 11 licitaţii în care pune la dispoziţia cumpărătorilor 1,48 milioane MWh de electricitate, echivalentul a 2,5% din producţia totală a României în 2012.
Energia va fi livrată pe parcursul acestui an. Preţul pe MWh variază între 184 lei şi 186 lei, în funcţie de dimensiunea pachetului de energie scos la vânzare.
Altă companie de stat, Nuclearelectrica, va încerca să vândă joi, tot pe OPCOM, dar într-o singură licitaţie, un pachet de 1,67 milioane MWh de energie, în valoare 63 milioane de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Taxa de 20% se aplică la veniturile obţinute de parcurile fotovoltaice şi eoliene din vânzarea la preţuri preferenţiale a electricităţii şi a fost iniţiată de Volen Siderov, liderul partidului naţionalist Ataka, în cursul dezbaterilor la bugetul pe 2014. Banii încasaţi din taxă ar urma să capitalizeze Compania Naţională de Energie (NEK), împovărată de datorii de peste 1 mld. euro, şi să reducă preţurile la electricitatea pentru consumatorii casnici.
Ministrul economiei a susţinut ideea, dând ca exemplu aplicarea unor taxe similare în Cehia şi Grecia, dar şi Spania, România şi Marea Britanie, care au introdus măsuri de reformare a generoaselor scheme de sprijin pentru investitorii în energie regenerabilă. Ministrul finanţelor, Petar Ciobanov, a estimat că noua taxă va aduce la buget venituri de peste 80 mil. euro.
Companiile străine din sector au denunţat imediat taxa drept “scandaloasă, opacă, discriminatorie şi ilegală” şi au ameninţat că aplicarea ei va duce la descurajarea investitorilor de a mai alege sectorul bulgăresc al energiei regenerabile, care a atras până acum investiţii de 4 mld. euro şi a creat mii de slujbe. Camera de Comerţ Germano-Bulgară şi Confindustria Bulgaria, reprezentând interesele investitorilor italieni, au adresat în acest sens un protest guvernului şi parlamentului.
Diverse ONG-uri au sărit şi ele în apărarea companiilor. Un reprezentant al Centrului pentru Studiul Democraţiei a declarat că măsura va declanşa un val de falimente în rândul companiilor de profil.
Taxa de 20% se aplică la veniturile obţinute de parcurile fotovoltaice şi eoliene din vânzarea la preţuri preferenţiale a electricităţii şi a fost iniţiată de Volen Siderov, liderul partidului naţionalist Ataka, în cursul dezbaterilor la bugetul pe 2014. Banii încasaţi din taxă ar urma să capitalizeze Compania Naţională de Energie (NEK), împovărată de datorii de peste 1 mld. euro, şi să reducă preţurile la electricitatea pentru consumatorii casnici.
Ministrul economiei a susţinut ideea, dând ca exemplu aplicarea unor taxe similare în Cehia şi Grecia, dar şi Spania, România şi Marea Britanie, care au introdus măsuri de reformare a generoaselor scheme de sprijin pentru investitorii în energie regenerabilă. Ministrul finanţelor, Petar Ciobanov, a estimat că noua taxă va aduce la buget venituri de peste 80 mil. euro.
Companiile străine din sector au denunţat imediat taxa drept “scandaloasă, opacă, discriminatorie şi ilegală” şi au ameninţat că aplicarea ei va duce la descurajarea investitorilor de a mai alege sectorul bulgăresc al energiei regenerabile, care a atras până acum investiţii de 4 mld. euro şi a creat mii de slujbe. Camera de Comerţ Germano-Bulgară şi Confindustria Bulgaria, reprezentând interesele investitorilor italieni, au adresat în acest sens un protest guvernului şi parlamentului.
Diverse ONG-uri au sărit şi ele în apărarea companiilor. Un reprezentant al Centrului pentru Studiul Democraţiei a declarat că măsura va declanşa un val de falimente în rândul companiilor de profil.